152 matches
-
gigante, fiind întâlnită la bolnavii tarați. erizipelul recidivant cu caracter repetitiv și sechele restante. 2. topografice: erizipelul fețeirăspunde repede la tratament, dar neglijat poate duce la necroza tegumentelor palpebrale; erizipelul membrelor inferioare are o evoluție dificilă, frecvent către complicații supurative. erizipelul mucoaselor rar întâlnit și dificil de diagnosticat, apare pe faringe și amigdale. Diagnosticul : Se stabilește clinic pe baza anamnezei, a examenului local (apariția placardului erizipelatos) și a examenului bacteriologic (care pune în evidență existența streptococului). Paraclinic vom întâlni o hiperleucocitoză
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Viorel Filip () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1185]
-
în evidență existența streptococului). Paraclinic vom întâlni o hiperleucocitoză și creșterea VSH. Diagnosticul diferențial se face cu dermite de contact, eczeme acute, herpes zoster, eritemul nodos, furunculoza. Complicații: locale: abcesul, adenoflegmonul, artrita, flebita. generale: nefrita, endocardita, limfangite, adenite, septicemie. Tratamentul : Erizipelul se poate trata și la domiciliu. a.Tratamentul patogenic constă în repaus la pat, comprese cu efect antiinflamator local (rivanol, cloramina), badijonare cu iod, raze ultraviolete. b.Tratamentul etiologic se face cu Penicilina G, în doze de 1.200.000
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Viorel Filip () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1185]
-
de 1.200.000 10.000.000 u.i./24 ore, între 7 și 10 zile iar în caz de sensibilitate (alergie) la Penicilină, cu Eritromicina 20-30 mg/kg corp/zi. c.Tratamentul chirurgical se aplică în complicațiile supurative ale erizipelului și constă în incizie și drenaj.
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Viorel Filip () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1185]
-
ușoară, inteligență vie, dar superficială. Capabil de energie, dar cu voință de scurtă durată. Predispoziții morbide (Diateza sanguină) Stări congestive acute: hemoragii, pletoră, congestie pulmonară, anevrisme, afecțiuni cardiace, palpitații, cefalalgii, insomnie, insolație. Inflamații violente: tuberculoză pulmonară, reumatism articular acut, gută, erizipel, febre eruptive, angine, furunculoză, abcese. Diateza uricemică. Convalescență rapidă. Exemple: Marc Antoniu și Alcibiade par a fi fost sanguini. Temperamentul sanguin este frecvent la rasele roșii din climatele temperate. Temperamentul sanguin se întâlnește adesea în adolescență (15-25 de ani), când
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
a fi avut stări de agitațiune așa cum scria, cu o vulgară declamațiune, Scipione Bădescu: „îndată ce-l dezleagă rupe tot cu o putere de fiară și strigă de produce un ecou îngrozitor.” în realitate, slăbit de marile preocupări intelectuale și de erizipelul de altfel vindecat ce i se iscase pe față din cauza mânjirii cu necurățenii a locului zgârieturii, se simțea ostenit și doritor de o lungă liniște...” G. Călinescu citează o frază din textul următor: „De 7 nopți, de când stau lângă nenorocitul
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
se publică amintirea fostului frizer, pe aceeași pagină, scrie și G. Călinescu un text despre Eminescu, astfel că nu se poate afirma că n-a cunoscut informația. El preia, însă, opiniile doctorului Vineș, care se vor publica în 1931, despre „erizipelul” provocat de piatra scăpată dintr-o praștie. Acest „erizipel” (preluat din sursele medicale) va face epocă în biografiile ulterioare ale poetului. 5. Oricum, nu se împacă de loc „pietricica” medicilor cu această „cărămidă” a frizerului. Primul lucru pe care ești
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
și G. Călinescu un text despre Eminescu, astfel că nu se poate afirma că n-a cunoscut informația. El preia, însă, opiniile doctorului Vineș, care se vor publica în 1931, despre „erizipelul” provocat de piatra scăpată dintr-o praștie. Acest „erizipel” (preluat din sursele medicale) va face epocă în biografiile ulterioare ale poetului. 5. Oricum, nu se împacă de loc „pietricica” medicilor cu această „cărămidă” a frizerului. Primul lucru pe care ești tentat să-l faci este să-l consideri pe
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
totuși. Am în vedere ultimele cuvinte ale lui Eminescu: „Asta m-a omorât!”: ar însemna că au mai fost și altele decât asta. Este posibil ca pe la sfârșitul lui mai poetul să fi fost atins cu „pietricica”, să fi rezultat „erizipelul” fără importanță pe care medicii îl raportează în amintirile lor iar acum, la sfârșit, să fi survenit lovitura mortală, dată de același, dar de aproape și de data aceasta cu o cărămidă (care este scoasă din discuție de către aceiași medici
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
să verifice documentar ipotezele de lucru din cartea noastră „A doua viața a lui Eminescu”, din 1994. Or, problema criminalului lui Eminescu se pune implicit în acea carte - și nu te poți juca de-a coincidențele cu asta. II. EPOPEEA ERIZIPELULUI Textul care a făcut epocă în biografiile lui Eminescu este acesta, pe care-l publicăm mai jos, semnat de doctorul V. Vineș și apărut în revista „România medicală” din 1 iunie 1931, p. 162-163. Atragem atenția cititorului că este o
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
păreau reunite. Dar Eminescu care avea, după cum am spus, obiceiul de a strânge de pe jos tot felul de lucruri, din care unele erau murdare și se freca cu ele pe corp și pe cap desfăcându-și pansamentul, a făcut un erizipel la nivelul plăgii, erizipel care s-a întins apoi la față, gât, membre superioare, torace, până la nivelul abdomenului. Bine îngrijit, erizipelul a început să dea înapoi și apoi a dispărut complet. Eminescu se simțea însă foarte slăbit. I s-au
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
care avea, după cum am spus, obiceiul de a strânge de pe jos tot felul de lucruri, din care unele erau murdare și se freca cu ele pe corp și pe cap desfăcându-și pansamentul, a făcut un erizipel la nivelul plăgii, erizipel care s-a întins apoi la față, gât, membre superioare, torace, până la nivelul abdomenului. Bine îngrijit, erizipelul a început să dea înapoi și apoi a dispărut complet. Eminescu se simțea însă foarte slăbit. I s-au dat tonice, care l-
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
unele erau murdare și se freca cu ele pe corp și pe cap desfăcându-și pansamentul, a făcut un erizipel la nivelul plăgii, erizipel care s-a întins apoi la față, gât, membre superioare, torace, până la nivelul abdomenului. Bine îngrijit, erizipelul a început să dea înapoi și apoi a dispărut complet. Eminescu se simțea însă foarte slăbit. I s-au dat tonice, care l-au mai înviorat. Părea chiar mai bine sub raportul somato-psihic în urma acestei piretoterapii accidentale, care fusese erizipelul
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
erizipelul a început să dea înapoi și apoi a dispărut complet. Eminescu se simțea însă foarte slăbit. I s-au dat tonice, care l-au mai înviorat. Părea chiar mai bine sub raportul somato-psihic în urma acestei piretoterapii accidentale, care fusese erizipelul. În ziua de joi 15 iunie 1889, zi în care se simțea de altfel destul de bine, Eminescu se așeză pe pat și, peste câteva minute, cade într-o sincopă și moare imediat. Cum se vede din cele de mai sus
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
endocardite mai vechi (diagnosticată de regretatul profesor N. Tomescu, medic primar al serviciului de boli interne de la spitalul de copii, care era și medic al institutului) de care era amenințat în fiecare clipă și care desigur s-a agravat după erizipel. Cu aceste constatări legenda dispare. Ea pornise din scrisoarea sorei poetului Hanrieta către d-na Emilian și fiica sa Cornelia, care scria, la data de 22 iunie 1889 „... nenorocitul meu frate a murit în cea mai neagră mizerie și moartea
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
era că Eminescu ar fi murit din cauza unei răni la cap ce i-a făcut-o un tovarăș de boală, internat acolo. D. dr. Vineș afirmă că adevărat Eminescu a avut o rană la cap, ce i-a produs un erizipel, dar care s-a vindecat. După aproape de-o lună de când primise rana la cap a murit subit din pricina unei boli de inimă de care suferea de mult. Nici vorbă nu e deci de-o moarte provocată de rana la
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
PESTE 3 ZILE.” Dar Eminescu, care avea mintea întunecată atunci, și având mania să colecționeze tot ce găsea pe jos și să se frece cu obiectele găsite chiar murdare pe corp și pe cap, își murdări pansamentul, dobândind astfel un erizipel care s-a întins pe întreaga-i față și piept, erizipel care, totuși, grație îngrijirilor, s-a vindecat și el, ba sub influența lui s-a ameliorat și starea psiho-mentală a poetului. Dar inima poetului, inima aceea în care s-
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
având mania să colecționeze tot ce găsea pe jos și să se frece cu obiectele găsite chiar murdare pe corp și pe cap, își murdări pansamentul, dobândind astfel un erizipel care s-a întins pe întreaga-i față și piept, erizipel care, totuși, grație îngrijirilor, s-a vindecat și el, ba sub influența lui s-a ameliorat și starea psiho-mentală a poetului. Dar inima poetului, inima aceea în care s-a răsfrânt o viață de zbucium, de chin și de mizerie
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
menit, mai degrabă, să acopere semnul celei de-a doua lovituri a lui Petrea Poenaru. Revenind la Dr. Vineș, ciudat ni se pare că el păstrează, în această „anamneză”, momentul cu totul nesemnificativ al pietricelei care a creat un mic erizipel ce s-a vindecat apoi repede. Dacă, să punem, pacientul și-ar fi pierdut vreun dinte în spital și acest incident ar fi fost raportat posterității? Procedeul ca atare ține ori de sofistica discursului (nu este scoasă din amintirea colectivă
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Viața lui Eminescu de G. Călinescu, relatată după V. Vineș, se arată falsă. Eminescu, autoptic, nu avea endocardită vegetantă, ceea ce cardiologul o sublinia cu multă atenție, fiindcă în noua conjunctură trebuie să fi existat o acțiune toxică afectând grav miocardul. Erizipelul, chiar și pentru cei ce admiteau existența lui, rezolvat numai în câteva zile prin simplu tratament igienic, se dezvoltase mult prea benign pentru a provoca lezarea profundă a miocardului, cu absența oricărui proces inflamator semnătura de bază a unei infecții
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
crâane broyé à coups de pavé par un fou, son compagnon d’infortune.” Doamna Petruța Spânu traduce à coups de pavé prin piatra aruncată, gândindu-se, probabil, la pietricica aruncată în mai către capul bolnavului, cea care i-a făcut erizipelul vindecat între timp. În realitate, pluralul à coups de pave indică lovituri repetate de cărămidă (sau piatră de pavaj, pătrată). Printr-o traducere ambiguă, dânsa vrea să păstreze tradiția noastră întemeiată pe G.Călinescu dar textul aflat în juxtă n-
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
șoricelului, faptnic, scuturătură de fân, focușor, lapte dulce nefiert, cu fiertură din frunze de mac de câmp, crengi de măr dulce, mătrăgună, de pelin, de plescăiță, cu rachiu, spirt, moare de varză sau cu fiertură de buruiană de vărsat. BRÂNCĂ (erizipel) Boală contagioasă specifică porcilor, caracterizată prin lipsa poftei de mâncare și prin apariția unor pete violacee. La oameni apare rar, când cineva a consumat carne de porc bolnav de brâncă. Se manifestată prin umflarea capului și a venelor de la gât
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
amestecată cu pucioasă, precum și cu ceai din scoarță de lemn câinesc. Alifie din pucioasă și stirigoaie, de iarbă mare și sămânță de cânepă pisată, din șoricioaică, coajă de gorun și leșie de ciocălăi; cataplasme cu zeamă din rădăcini de știrigoaie. Erizipelul (brâncă, orbalț) Boală infectocontagioasă a pielii și a țesutului subcutanat, datorat unui streptococ, localizată cel mai adesea pe față, apoi pe membrele superioare și inferioare, manifestată prin inflamarea, Înroșirea și tumefierea tegumentelor atinse, Însoțite de dureri locale, frisoane și stare
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
Acnee: coșuri, funigei, zgăbunțe. Eczemă: bube dulci, zgaibe dulci. Impetigo: pecingine, cur de găină, rofii, spurcat, lișai. Zona Zoster. Herpes Zoster: foc viu. Herpes: arșiță, spuzeală. Furunculi: furnicei, bube, buboaie, zgaibe, imă, copturi, apostime. Scabie: râie, fudulie, boierie, răpănaș, corosta. Erizipel: brâncă, orbalț, roșață, foc viu, bubă neagră. Antrax. Pustulă malignă: dalac, cărbune, bășică rea, bubă rea, bubă neagră, armurar, talan, vrăjmașa, spurcat, pripit. Phtiriază: păduchi. Pitiriază: mătreață. Alopecie. Calviție: chelie, pleșuvie. Prurit: mâncărime. Tinea, peladă: chelbe. Efelide: pistrui, alunele. Cloasmă
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
urinare asimptomatice - proteinurie sau hematurie) - diabet zaharat, colagenoze și vasculite (lupus eritematos sistemic, panarterită nodoasă, granulomatoza Wegener sau sindromul Goodpasture, purpura Henoch-Schönlein etc), HTA, mielom multiplu, hemopatii maligne - afecțiuni care în evoluție dezvoltă afectare renală cu caractere particulare - infecții: streptococice (erizipel, scarlatina, faringită, reumatism articular acut, infecții cutanate) sau cu alți germeni (stafilococ, bacil Koch, Escherichia coli, leptospire, germeni anaerobi, spirochete etc), infecții virale (oreion, gripa) - se pot complica cu afectare renală glomerulară sau tubulo-interstițială - modificări micționale:poliurie (creșterea volumului urinar
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
Mai frecvent întâlniți sunt: cocii gram pozitivi, pneumococii sunt responsabili de o mare parte a pneumoniilor focale comunitare, precum și de stări septice grave la imunodeprimați (splenectomizați, etilici, bolnavi de cancer); streptococii de grup A (S. pyogenes) determină, pe lângă angină, scarlatină, erizipel și infecții necrozante grave; streptococii de grup B sunt implicați în infecții postpartum sau la imunodeprimați; Staphylococcus aureus poate determina focare infecțioase diverse, cu potențial de a induce SIRS ; cocii gram negativi: meningococi, gonococi ; bacili gram negativi: E. coli, Klebsiella
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Dan Andronic () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1204]