1,410 matches
-
gazetă”, dar și că profilul său critic curent, de „hedonist”, „erotizant”, „maestru al versificației” etc. trebuie revizuit. Există un strat de profunzime în poezia sa, alimentat din solitudine, din horror vacui, dintr-o ultragiată conștiință a incomunicabilității, în raport cu care jocul, erosul, subtilitățile prozodice și licențele galante sunt doar măști. Sau „coji de banană”, prin care poetul încearcă să-l facă pe lector să alunece în arcanele universului său spiritual, spărgând bariera alienării pe care însuși textul o instituie. În această perspectivă
Publicistica lui Emil Brumaru by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2389_a_3714]
-
cetățean de onoare al Berlinului și colegă de breaslă cu Ernst Curtius, Émile Burnouf, Calvert, Virchow și alții). Dacă ar fi vrut să facă doar o apologie a iubirii într-o familie dominată de căutarea spirituală, iubire care îmbină și erosul, și agape, cu triada virtuților creștine (smerenie/ milă/ răbdare) n-ar fi reușit să urmărească ritmul intens al acestor vieți active în toate planurile, dedicate căutării și construcției. Tentația cea mai mare pare să fi fost pentru Irving Stone apropierea
„Căutând Grecia cu sufletul“ by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/2417_a_3742]
-
societății americane, Ravelstein se îmbogățește, bucurîndu-se de consecințele averii cu conștiința grăuntelui de umor pentru tot ce i se întîmplă. Reținut în declararea preferințelor lui sexuale, el este totuși un filosof profund preocupat de iubire, de căutarea jumătății platonice. Privind erosul ca pe un surogat al dragostei, un dar al zeilor menit să ne îndepărteze de la adevărata căutare, Ravelstein cade în final victimă propriei sale sexualități, murind de SIDA. Conștient de apropierea sfîrșitului și acceptîndu-și moartea ca un mare înțelept, Abe
Saul Bellow, Allan Bloom și Mircea Eliade by Ioana Copil Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16774_a_18099]
-
E sentimental și i-ar plăcea să scrie versuri. Precum la Minulescu și Topîrceanu (ambii valahi, deci produse ale mediului caragialesc), superficialitatea afișată, redundantă, nu e străină de emoție, sub masca grotescă lunecă lacrimi. Comportarea arlechinului nu exclude misterele sufletești. Erosul dezlănțuie elanuri și stimulează inventivități în contrastanta materie ingrată a prozei părelnic iremediabile: Cînd eram tînăr, voiam să scriu pentru tine/ o poezie de dragoste./ Cînd eram tînăr, cînd te văzusem în holul acela mare,/ uitîndu-te la televizor, într-o
Vis și delicatese by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16907_a_18232]
-
căci el pune Eros-ul omului în prim plan, adică impulsul fundamental al sufletului omenesc, care e acela de a vedea, de a-L vedea pe Dumnezeu, de a vedea Binele, de a vedea ceea ce este mai elevat. Or, acest Eros, nu e un sacrilegiu, el este permis... Platon dezvoltă conceptele de Bine, Frumos, de Lumină; Aristotel îi continuă ideile într-un mod, să-i spunem, mai științific, adăugând concepte ca energie și intelect - acesta din urmă cu cele două ramificații
Dialog cu Alain Besançon despre Imaginea interzisă by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/16973_a_18298]
-
sunt și foarte rațională. R.B.: Ceea ce se și constată în chiar modul analitic, intelectual de a trata senzualitatea. În Virtuosul acest procedeu este evident și poate asemănător - după părerea mea - cu Parfumul de Süsskind; deși aici este în joc un eros ucigaș. În cartea dvs. însă situația este cu totul alta. Am reținut părerea că acela care iubește este cu mult mai fericit decît cel iubit... Cartea este deci și o formă de declarație de dragoste. M.M.: Da, dar una foarte
Margriet de Moor: "Temele romanelor mele sînt absența, plecarea, tăcerea" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/17011_a_18336]
-
și se circumscrie eternului motiv literar al "lumii pe dos". E aici toată ironia, sarcasmul și toată suferința unei ființe dipuse să înțeleagă, nu însă și să-și asume rosturile lumii pe dos. Figura care focalizează această lume "întoarsă" e erosul, poemele care îl adună mai ales în partea a doua a cărții fiind foarte elocvente în privința filtrului prin care autoarea percepe lumea și poziția sa acolo: erosul e "asasinat", surîsul e "filistin", tunsoarea e asemenea "craniului" unei statui, pînze de
Un debut by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/17054_a_18379]
-
-și asume rosturile lumii pe dos. Figura care focalizează această lume "întoarsă" e erosul, poemele care îl adună mai ales în partea a doua a cărții fiind foarte elocvente în privința filtrului prin care autoarea percepe lumea și poziția sa acolo: erosul e "asasinat", surîsul e "filistin", tunsoarea e asemenea "craniului" unei statui, pînze de păianjen cresc între degetele "lui", respirația e "fetidă"; așa: "Am încercat să fug/ dar, obosită, noaptea,/ îți simțeam respirația/ pe gît/ Și, descurajată,/ m-am întors/ în locul
Un debut by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/17054_a_18379]
-
zile 60 de ani. Ne-a spus, lui Vlad și mie, că, departe de a se simți apăsat, întristat, copleșit de această vârstă, se simte mai liber și mai fericit ca oricând. Abia acum a scăpat de toate neesențele: ambiția, erosul, speranța, îngrijorarea de a ști ce vei face din viața ta, răspunderea față de colectivitățile de care ții. Abia acum, așadar, se simte cu adevărat liberat și liniștit, abia acum a trecut de la "a face" la "a fi", de la agitație la
Expeditor: N. STEINHARDT by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17104_a_18429]
-
Nu atât despre îndestularea simțurilor e vorba în sexualitatea antică, cât despre o panoplie de simboluri amenințătoare, începând cu violul ca ritual matrimonial și încheind cu proteica, ubicua angoasă a castrării! S-ar părea că, în anumite epoci cel puțin, erosul și violența sunt de nedespărțit. Pe lângă această constatare, rafinamentul erotic al unui împărat ca Tiberiu, despre care cartea ne sesizează la un moment dat, pare doar o simplă perversiune de colecție. Ca un bun gal al zilelor noastre, Pascal Quignard
Ecografii pentru sănătatea zilnică by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15918_a_17243]
-
de cultură, CONTRAST, editată de Asociația Mathesis. Redactorii și colaboratorii, prezentați în manieră occidentală, sînt tineri studenți, asistenți și lectori de la facultățile de filosofie, științe politice, jurnalistică, psihologie și litere. Fiecare număr are o temă: politică și cultură, jocurile, școala, erosul, a fi și a avea. Nu lipsesc rubrici de actualitate (politică), foarte spirituale. În general revista probează mult spirit, e tinerească, fără a fi superficială, are umor și se citește pe nerăsuflate. Sperăm s-o revedem la toamnă, fiindcă, bănuim
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15957_a_17282]
-
de Voltaire, tomul șaptezeci și doi, volumul doi, Scrisoarea IX Sur le juifs, pagina 89, Imprimeria Societății Literare Tipografice, Paris, ediția 1785). în românește de C.Ț. P.S.: În seara zilei de 13 febr. a.c. am aflat de la televizor că minuscula planetă EROS - un pietroi de 30 km lungime și vreo 17 lățime - avînd forma unui cartof și gravitînd în jurul soarelui, fiind cea mai veche probă materială a Facerii lumii și pe care s-a prăbușit, recent, în cădere liberă, un satelit american
Voltaire despre evrei (II) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16017_a_17342]
-
veac de singurătate; cele trei mame mitice sunt o treime sui-generis, comică și ciudată. Am putea considera această carte și un roman al femeilor, rușinea, această teribilă stânjeneală de ceea ce reprezintă fiecare din ele vine și din maternitate, și din eros, din adulterul soților, oricum, această abordare se încadrează spiritului postmodern de "gender issues", țesut în bulversanta textură parodică. Ca roman politic, Rușinea seamănă cu Toamna patriarhului, e tot o parabolă a dictaturii, în spațiul Pakistanului-palimsest, în care istoria reală se
Despre rușine și alți demoni by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/15656_a_16981]
-
e la colțul pleoapelor/ mîna licăre ca o lampă cu gaz pe pătura transparentă/ pe cer genunchii donei juana escaladează luna/ jumătate albi jumătate negri/ de ce noaptea e infinită de ce zahărul e amar" (tristețe infinită boababi șerpi roșii). În zona Erosului întîlnim aceeași ingenuitate dezarmantă, aptă a dezamorsa grandilocventa înscenare, paradarea pompoasă, a restabili, pînă la un punct, statutul convenției în raport cu un mister pus grațios în paranteză. Aparent evacuată cu înverșunare, convenția revine cu fața ei galantă, ludică, cuceritoare prin curtoazie
Un postavangardist (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15674_a_16999]
-
Cu alte cuvinte pe de-o parte naturalism, cu tot cortegiul de orori, cu toți bătrînii muribunzi care îi povestesc lui Iustin pe patul de moarte, cu ultimele suflări, descărnați și oribili, încă o bucățică din adevărul trecutului; cu un eros bolnăvicios și artificial (Iustin trăiește lîngă o femeie bolnavă pe care n-o iubește și pentru a cărui sinucidere e acuzat și dat afară din magistratură); cu muncitori la normă într-o fabrică de nasturi și cu pușcăriași inculpați pentru
Bujor Nedelcovici, reeditat by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15782_a_17107]
-
ca o trăsătură caracteristică, în această direcție, antisentimentalismul poetului, evoluînd pînă la un cinism vizibil mai cu seamă în Idilele brutale: Trecînd peste inițiala accepțiune erotică clasicizantă (dragostea naturală, viguroasă și plenară), aceste creații intersecte introduc în lirică elemente de eros "brutal", impudic și netemperat.(...) Actul erotic se consumă în punctul de incidență dintre voluptate și candoare, fiindcă deflorarea nu este decît "o vijelie cu repezi descărcări". Atare reprezentare a amorului, opusă "idilei costelive", decurge, probabil, din reacția generală a scriitorilor
Un conspect Macedonski by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16172_a_17497]
-
uitat astăzi, care delirează sfios și stîngaci de parcă ar sufla baloane de săpun." Sau despre Emil Brumaru: "O bună dispoziție delirant-lucidă, de hedonist microscopic, îl face pe Emil Brumaru să aibă parte de un carpe diem halucinatoriu, secondat de un eros șturlubatic și năbădăios. Nu doar bulimia fantastă este maladia poetului, ci și invenționita sau ficțiunea hemoragică. Parcă i-ar curge prin vene un curcubeu de personaje simpatice și ușor scelerate./.../ Emil Brumaru nu are nevoie de nocturnalii, ficțiunile sale populînd
Limpezimi și înnegurări critice by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16188_a_17513]
-
cu îndîrjire pe sub dușumele: soarele.(...) Această lume/ în care seminția omenească a fost trasă,/ încă de la începuturi,/ pe sfoară, și aceste ore ale ei:/ aceste vipere de o sută de ori mai vipere decît viperele" (Aceste ore atingînd aerul). Oboseala erosului apare consemnată într-un limbaj deopotrivă lilial și sarcastic, cu valența unei demonizări: Am obosit,/ pur și simplu am obosit s-o iau mereu de la capăt./ Îmi plutește, la fel ca Ofelia, setea de viață, pe ape./ Mie însumi, dacă
Un univers erotizat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16205_a_17530]
-
perpetuarea speciei. De unde nenumăratele strategii ale "ademenirii", care l-au făcut pe Tolstoi să noteze, excedat: "Dacă toate fetele sînt drăguțe, nu înțeleg de unde apar atîtea neveste rele". * Ideea lui Lévinas, potrivit căreia copilul ce se naște ca fruct al Erosului nu e decît o travestire a dorinței de Celălalt. Astfel este amendat nu numai Sartre, ci și Hegel care socotea că orice raport erotic se petrece între un stăpîn și o slugă. * Boala: trufia unei căderi fiziologice, care-și poate
Din jurnalul lui Alceste (VI) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16464_a_17789]
-
cărții; segmentele ei "curg" pe un palier tematic bogat care începe de la înțelesurile raportului nu o dată tensionat dintre a fi și a avea, dintre ființă și neființă, aproape și departe, privire și vedere: o perspectivă categorială care include teme majore. Erosul, de exemplu, explorat în multe dintre semnificațiile sale, începînd, desigur, cu religia iubirii pe care va fi adus-o Iisus Christos: " Crezînd în flori, tu și eu,/ ca într-ale iubirii efigii,/ am învățat să cred și-n Dumnezeu,/ devenind
Meserii falimentare by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/16505_a_17830]
-
cuvinte și expresii încărcate de semnificație personală, păstrând în corola lor simbolică povești și sentimente. Timpul trecutului e lax, plin de viață și de savoare e populat de personaje pitorești, senzațiile au rămas intense chiar și în amintire, gratuitatea și erosul defineau tatonările tinereții. Prezentul e pragmatic, fără colorit, marcat de mizeria socială și morală a oamenilor debusolați și încrâncenați de schimbările istoriei sau, la nivel personal, de practica jurnalistică mincinoasă din comunism a scriitorului, de duplicitatea la care a consimțit
Discret, dar te lasă perplex by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11885_a_13210]
-
de informații a legendarului Beatles. Ea nu a renunțat însă la cultivarea pe mai departe a propriei identități artistice, dar și a mitului lor comun, foarte apropiat, în pofida contextului și a ingredientelor epocii, de accepțiunile pe care Platon le dădea erosului în al său Symposion: căutarea jumătății pierdute, aspirînd spre bine și frumos. Aceasta este una din concluziile și în același timp din premisele fundamentale ale cărții reputatei eseiste și publiciste americane Francine Prose, care se oprește asupra vieții muzelor. În
Viața muzelor by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/11939_a_13264]
-
ei sau, invers, a coincidenței perioadei post-terapetice cu mutarea osemintelor surorii, pentru a cărei moarte prematură se simte vinovată, ei bine, acest "experiment" o ajută să-și redescopere senzorialitatea pierdută, să-și înțeleagă sexualitatea și, implicit, să-și reafirme feminitatea. Erosul de după thanatos. Căci moartea e corporalizată, eroticul psihanalitic, senzorialul obsesiv: "Ne sărutam. Îmi place sărutul, îmi place să mă joc în sărut, să rup ritmul, să imprim ritmul opririlor false, îmi place asta, îmi place. Îmi place să vorbesc în
Viața ca o dezhumare by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11995_a_13320]
-
starea cea dintîi/ cînd mă privesc cu atenție înăuntru/ dar nu văd nimic/ doar niște ziduri fericite”. Modul de comunicare îl alcătuiesc zgomotele și mai cu seamă țipetele: „urletele caraghioase ale unui afiș alb/ despre absolut nimic”. În acest context erosul marchează distanța, nu apropierea. E un ritual al disocierii sadice, conținînd notificarea detaliilor stabilite de un subiect care își arogă o autoritate blasfemicsacrală: „am comportament de mascul și dumnezeu în corpul tău (...) ți-am desenat zilele/ urmărinduse prin carne ca
Poezia unui Macho by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/2683_a_4008]
-
senso-formei. Limbajul romanelor sale pare într- adevăr, neelaborat, și totuși, este atît de bine mînuit în crearea atmosferei, foarte inspirat în descrieri, în scene erotice sinestezice, ca acelea din Sorgul roșu, sau Baladele usturoiului din Paradis. Freamătul trupurilor cuprinse de eros și freamătul cîmpului de sorg, tresăltarea cîmpului de iută și iubirea care palpită în pieptul celor doi tineri, se armonizează într-o perfectă consonanță cu pămîntul zămislitor, roditor. Sigur că inovațiile scrisului lui Mo Yan datorează foarte mult lecturilor din
Mo Yan, poetica romanului lung by Florentina Vișan () [Corola-journal/Journalistic/2739_a_4064]