298 matches
-
Este unul dintre cei mai activi vulcani din Japonia, din insula sudica Kyushu, are altitudinea de 1117 m și este un stratovulcan. Este un vulcan activ din puncte de vedere eruptiv, ultima sa erupție fiind în 15 octombrie 2011 și încă continuă. Sakura-jima este un con formant în caldeira Aira, aceasta caldeira s-a format acum circa 22.000 de ani când a erupt Ito si are un diametru de 20
Sakurajima () [Corola-website/Science/322505_a_323834]
-
(β Boo / β Bootis, ) este o stea variabilă eruptivă din constelația Boarul. Beta Boötis este une gigantă galbenă de tip G cu o magnitudine aparentă de 3,5. Numele său tradițional Nekkar provine din arabă "Al-Baqqar", semnificând „Conducătorul boilor”, „Boarul”. Steaua est uneori denumită și "Merez". Este o stea
Beta Bootis () [Corola-website/Science/334909_a_336238]
-
în a doua parte a vieții unei regiuni active solare, când câmpul magnetic asociat a atins o anumită stabilitate. Această stabilitate face ca procesul să fie mult mai lent, iar protuberanțele, odată formată, să dureze zile sau chiar luni. Protuberanțele eruptive apar de obicei în faza de creștere și de maxim a unei regiuni active solare. Mișcarea materiei este foarte complicată și diferită de la caz la caz. <br>
Protuberanță solară () [Corola-website/Science/320388_a_321717]
-
Ele au fost toate erupții explozive care au avut loc prin gura vulcanică centrală și au avut caracteristici similare, cu excepția celei mai vechi erupții care nu a avut curgeri piroclastice. În 1812, Muntele Tambora a devenit extrem de activ, cu apogeul eruptiv în cazul catastrofal din aprilie 1815. Magnitudinea a fost de 7 pe scara Indexului Explozivității Vulcanice (VEI), cu un volum total al ejecțiilor tephra de 1,6 × 10 metri cubi (160 kilometri cubi). A fost o explozie a gurii vulcanice
Muntele Tambora () [Corola-website/Science/321787_a_323116]
-
Munții Făgăraș din Carpații Meridionali. Spre deosebire de Alpi, Carpații au mari depresiuni intramontane, iar culmile lor se prezintă sub forma unor suprafețe întinse, acoperite cu pajiști. Carpaților le aparține și cel mai mare lanț vulcanic din Europa. Alături de rocile cristaline și eruptive o mare extensiune o au rocile sedimentare, care dau un relief cu panțe domoale. Climă Carpaților este continentală, precipitațiile cresc în raport cu altitudinea iar vegetația este dispusă în etaje (pajiști alpine sus, păduri de conifere și făget pe panțe și pe
Munții Carpați () [Corola-website/Science/297117_a_298446]
-
și-a sculptat, în bazalt, frumosul și sălbaticul defileu de la Racoș. Munții Perșani au un mozaic litologic puțin obișnuit, care reflectă o evoluție frămîntată. Alături de șisturile cristaline mai pot fi întîlnite rocile flișului (calcare, conglomerate calcaroase, marne, argile, gresii), cele eruptive (bazalte, andezite, gabrouri, serpentinite, porfire, jaspuri) și vulcanogen-sedimentare (piroclastite, tufuri). Marea complexitate litologică se reflectă în diversitatea formelor de relief, a solurilor și vegetației. Partea centrală a acestor munți este alcătuită din roci cristalino-mezozoice. Șisturile cristaline dau un relief greoi
Munții Perșani () [Corola-website/Science/306312_a_307641]
-
sînt fragmentați de falii transversale și arii de scufundare locală cum sînt: Depresiunea Vlădenilor, Defileul Oltului la Racoș și Valea Lupșei. Prezența acestor falii explică ivirile de lavă și înaintarea mării în miocen din sectorul nord-vestic al Perșanilor centrali. Rocile eruptive din Defileul Oltului sînt reprezentate prin bazalte, andezite, gabrouri, serpentinite, porfire. Bazaltele și andezitele de acolo, sau de la Bogata Olteană, Valea Vîrghișului, etc. dau un relief colinar, cu interfluvii largi și văi puternic adîncite și strîmte. Coloanele de bazalt de la
Munții Perșani () [Corola-website/Science/306312_a_307641]
-
din culmi rotunjite cu versante puțin înclinate, despărțite prin largi înșeuări. Pe văile Vîrghișului, Hoghimaș și Rica se ivesc abrupturi stîncoase. Vechile suprafețe de netezire, apărute pe gresii, conglomerate și marne sînt marcate din loc în loc de maguri corespunzătoare unor intruziuni eruptive (culmea Piatra Corbului - Leșu). Vârghișul, străpungînd calcarele culmii Merești, a creat în cursul superior frumoasele chei cu același nume, mărginite de numeroase peșteri (printre care și peștera Mare a Mereștilor, peștera de Sub Dolina, peștera Calului). Altitudinea redusă și frecvența relativ
Munții Perșani () [Corola-website/Science/306312_a_307641]
-
200 de m și înălțimea de 40 de m. O mică explozie la 12 iunie ora 3:41 marchează începutul fazei eupției intense, câteva ore mai târziu au loc explozii puternice care durează 30 de minute, ele formează o coloană eruptivă înaltă de 19 km cu scurgeri de piroclaste. După 14 ore are o loc o erupție cu cenușă vulcanică care atinge o înălțime de 24 de km, provocând o serie de fulgere. A treia explozie mare are loc la 13
Pinatubo () [Corola-website/Science/307497_a_308826]
-
24 de km, urmat la 3 ore de activitate seismică, erupțiile în următoarele 24 de ore intesificându-se și mai mult, durând până la date de 14 iunie ora 13:09 când o erupție masivă timp de 3 minute produce un nor eruptiv la 21 km înălțime, din nor cade pe sol cantități mari de material vulcanic (piroclaste) și cenușă, mai ales în partea de sud-vest a vulcanului, urmate de râuri de lavă (piroclaste). La data de 15 iunie începe seria erupțiilor celor
Pinatubo () [Corola-website/Science/307497_a_308826]
-
se află la Cluj, respectiv Baia Mare. Geografic ea este constituită prin intermediul ramificației finale a Munților Apuseni - Munții Meseșului, cu orientare nord-est - sud-vest, ce fac corp comun spre sud cu masivul Vlădeasa și corpul central al Apusenilor. Aflată într-o zonă eruptivă, trecătoarea a apărut pe fondul mișcărilor tectonice din a doua parte a terțiarului care au dus atât la scufundarea unei falii transversale (falia Moigradului) axată de valea Ortelecului, cât și la la apariția - mai târziu, a conului vulcanic al a
Poarta Meseșului () [Corola-website/Science/330747_a_332076]
-
Buceș. Satul este amplasat în S-V comunei. Este singurul loc din Europa unde s-a găsit altait (PbTe). Localitatea Stănija este situată în Patrulaterul aurifer al Munților Apuseni. Prezenta zăcămintelor aurifere este legată de localizarea să în apropierea lanțului eruptiv Fericeaua, Dealul Ungurului, Neagră, Runcu, Breaza, Jidovului, aparținând Munților Bihorului. Acest fapt se materializează prin existența numeroaselor mine, realizate de-a lungul timpului în vederea exploatării importantelor zăcăminte aurifere. Altitudinea medie la care este situată localitatea este de 300 m, iar
Stănija, Hunedoara () [Corola-website/Science/300559_a_301888]
-
se adună și staționează când precipitațiile sunt mai abundente. Ele sunt consecința unor alunecări de teren de pe coasta argiloasă învecinată, închizând astfel pârâul și valea pe o porțiune de curs. Structura și complexitatea formelor de relief și a subsolului, formațiunile eruptive și sedimentare, modificarea acestora și circulația apelor de infiltrație au favorizat apariția unor izvoare de ape mineralizate bicarbonate clorurate sodice, calcice, magneziene cu bioxid de carbon. Izvoarele mai cunoscute sunt La Someșeni (Ciriloiu) pe pârâul Borcutului și La Bolovan (Tomuța
Lunca Ilvei, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300882_a_302211]
-
Barcău și Someș. Au o altitudine maximă de 1849 m în Munții Bihor, Vârful Curcubăta Mare. Discontinuitatea este una din caracteristicile de bază ale acestora. Alcătuirea geografică este foarte variată, existând un adevărat "mozaic petrografic" (fliș, șisturi cristaline, calcare, roci eruptive, roci metamorfice). În Carpații Occidentali se disting trei grupe majore de munți: respectiv 18 sub-grupe montane în total. În Munții Apuseni se pot distinge Munții Bihorului alcătuiți din șisturi cristaline și calcare, respectiv Munții Metaliferi și Munții Vlădeasa din roci
Carpații Occidentali Românești () [Corola-website/Science/304634_a_305963]
-
roci metamorfice). În Carpații Occidentali se disting trei grupe majore de munți: respectiv 18 sub-grupe montane în total. În Munții Apuseni se pot distinge Munții Bihorului alcătuiți din șisturi cristaline și calcare, respectiv Munții Metaliferi și Munții Vlădeasa din roci eruptive. Relieful carstic este bine reprezentat în Munții Apuseni unde peșteri așa cum ar fi Urșilor, Scărișoara și Vântului reprezintă monumente ale naturii. Grupul de mijloc al Carpaților Occidentali, Munții Poiana Ruscă, având altitudinea maximă în Munții Poiana Ruscăi, Vârful Padeș cu
Carpații Occidentali Românești () [Corola-website/Science/304634_a_305963]
-
neutru, spre a fi servite convenabil, fără „pericol de contaminare”, mentalului standardizat și „raționalizat” predominant astăzi în rîndul cititorilor occidentali cultivați... Mi-am zis că, adeseori, poeții preferă să transmită un fel de rezumat sau de concluzie decantată de pe urma aventurii eruptive care este poezia, realitate trans prin definiție: trăită inițial ca survenire inefabilă, dislocantă, surprinzătoare, ea se găsește ulterior transpusă în armătura sonoră, fixă și strîmtă, a poemului. Este o încorsetare inevitabilă, o știu bine și o admit, date fiind limitele
Scrisoare deschisă Domnului Gérard Pfister, Editions Arfuyen, Paris by Magda Cârneci () [Corola-journal/Journalistic/4604_a_5929]
-
șlițuite sau perforate cu geotextil și filtru din mărgăritar). 8.3.2. Considerațiuni geologico inginerești Rocile întâlnite în fundațiile lucrărilor hidrotehnice pot fi clasificate genetic după fenomenele geologice care au avut loc la formarea lor și anume: roci magmatice sau eruptive, roci sedimentare și rocii metamorfice. Din punctul de vedere al lucrărilor de foraj, ne interesează în mod special proprietățile fizico - mecanice ale acestora și anume: greutatea specifică și volumetrică pentru viteza ascensională, respectiv debitul fluidului de foraj care va curăța
Baraje din materiale locale: culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale by dr. ing. Tobolcea Viorel, dr. ing. Tobolcea Cosmin, dr. ing. Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/297_a_979]
-
perforantă dobândită, care se aseamănă clinic cu boala Kyrle, fiind întâlnită, printre altele, la pacienții cu insuficiență renală. Eliminarea transepidermică a colagenului caracterizează această maladie, care pare a fi asociată cu glicozilarea colagenului și microangiopatia diabetică (56). 4.6. Xantoamele eruptive sunt leziuni papulonodulare de circa 0,5 cm diametru, de culoare roșiatică, grupate mai ales pe zonele de extensie și fesiere. Histopatologic leziunile sunt pline de histiocite ce conțin lipide. 4.7. Lipoatrofia este o maladie caracterizată de pierderea subcutanată
Tratat de diabet Paulescu by Lawrence Chukwudi Nwabudike, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92265_a_92760]
-
am să mor niciodată/vă aștept totdeauna pregătit,/ atent, am oricând o mână liberă pentru voi -/vă rog frumos, cereți-mi rouă”), vigoarea, sănătatea fizică și prospețimea fiind elemente omniprezente nu doar în poezia, ci și în proza autorului. Realul eruptiv (1979) indică apropierea de filosofie, lecturile din Rilke și Heidegger încep să-și pună pecetea pe ceea ce O interpretare a purgatoriului (1982), dar mai ales Lamura și Omul nețărmurit (1987) vor impune ca definitiv în scrisul lui C.: palimpsestul. Deschiderea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286194_a_287523]
-
poeziei lui C. (artificialitatea, făcăturile greoaie, aglomerarea planurilor și a mizelor) ajunge calitate în pagina prozatorului, unde atât întârzierea pe detalii, cât și planul larg al narațiunii oferă substanță căutărilor cvasiinițiatice ale personajului. SCRIERI: Sălaș în inimă, București, 1976; Realul eruptiv, București, 1979; O interpretare a purgatoriului, București, 1982; Lamura, București, 1983; Omul nețărmurit, Craiova, 1987; Unde se odihnesc vulturii, București, 1987; Valul și stânca, Craiova, 1989; Povestea țării latine din Est, București, 1994; Maratonul învinșilor, București, 1997; La marginea lui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286194_a_287523]
-
cu migală, dar și cu patima cercetătorului redutabil, obișnuit cu precizia matematică, constituie eternul său refugiu într-o taină pe care o păstrează doar pentru sine: teribila energie poetică, reverberând un clocot insurgent... , o impresionantă forță lirică, descoperind o poezie eruptivă,... dar cu un mesaj scutit de orice echivoc”, avea să spună prestigiosul critic literar Adrian Dinu Rachieru. E robit de-a dreptul de spectrul trilogiei, nu doar în scriitură, ci și în munca sa de cercetare. Phytolaca americana însăși i-
Agenda2005-17-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/283618_a_284947]
-
pe granite dar și pe alte roci care se comportă asemănător față de agenții modelatori, cum sunt: granulitele, dioritele, sienitele și unele șisturi cristaline. Granitul rămâne însă roca specifică pe care se modelează formele tipice ale acestui relief. Fiind o rocă eruptivă de adâncime, holocristalină, granitul este dur dacă nu prezintă fisuri, și compact. Datorita rigidității sale, masa granitului se fisurează în timpul mișcărilor tectonice, când este supusă la presiuni mari. Deși este impermeabil ca rocă, din cauza rețelei de fisuri, capătă un anumit
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
geniu. La amândoi e prezentă permanent conștiința unei retorici superioare care le comandă și dirijează vasta operă. Dacă Sadoveanu are o concepție unitară și organizată asupra universului, cum am încercat altădată să arăt, Iorga în schimb are o necontenită forță eruptivă, o siguranță instantanee, un patos dramatic, niște intuiții fulgerătoare și abrupte care-l apropie de Shakespeare. Din prostească lene și nerăbdare, din nu mai puțin prosteasca marotă de a fi la curent cu toate noutățile, în loc să profităm de neprețuitul privilegiu
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
ironiei sau e de-a dreptul pasional. Când problematizează la modul grav (ca în Treptele iertării, în Macarale la marginea orașului și în alte pagini), rostirea, alta decât cea ținând de "realismul" străzii, e mai puțin personalizată. În totul, frazarea eruptivă din tinerețe, comportă, o dată cu Aventuri lirice, o tonalitate grațios-gânditoare. Că, încrezător în fenomenul românesc, polemistul se înscrie printre prestigioșii creatori de frumos-spiritualizat, e de domeniul evidenței. Cu aproape patru decenii în urmă, el vorbea despre europenismul nostru: "Să nu uităm
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
în literatura română, n-a scris mai multe versuri! Inițial (1960), numele său apărea în Tribuna de la Cluj; la douăzeci și trei de ani (1964) lansa placheta Cum să vă spun, ciclu cu suport transilvan în linia Goga-Cotruș. Îndată, romantismului eruptiv i se suprapune o notă subliniat-cognitivă în genul Blaga, potențată apoi în direcția unei filozofii a ființei; l-au marcat, cu certitudine, contactele cu Heidegger grație unei burse (1968-1972) la Freiburg; a și publicat un interviu cu celebrul filozof german
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]