1,004 matches
-
diferența dintre ei e de 5 ani. Alina e medic de laborator la un spital particular. Fire veselă, l-a cucerit rapid pe avocatul cel prea echilibrat pentru vârsta lui. Cu ea a fost la mare...au făcut scufundări. Au escaladat înălțimi la care el nu se gândise vreodată. Au pătruns în peșteri mai puțin umblate. Doar cu parapanta s-a dat doar ea. Ceea ce simțea în prezența ei nu putea să fie egalat de nicio altă persoană. Dar ea nu
GLASURI VECHI, ÎN ZILELE DE-ACUM de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 142 din 22 mai 2011 by http://confluente.ro/Glasuri_vechi_in_zilele_de_acum.html [Corola-blog/BlogPost/344321_a_345650]
-
a zilelor noastre care se regăsește pretutindeni. O piesă de cu totul altă factură este “Lumina uitată din stâncă”, tot într-un act, ale cărei personaje, destul de stranii și ele sunt: Sfinx, Piatră și Păpădie. Par trei sportivi pregătiți să escaladeze un munte. Personajele se definesc singure. Sfinx e un personaj enigmatic, sibilinic, înclinat spre meditație filozofică, Păpădie, e, așa cum sugerează și numele, un ins aerian, gata să se risipească la cea mai mică mișcare. “Păpădie: Eu sunt o părere, o
ŢIPĂTUL LUMINII ÎN CĂUTAREA LIBERTĂŢII de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1962 din 15 mai 2016 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1463301614.html [Corola-blog/BlogPost/383663_a_384992]
-
lor asupra dogmei și dezacordul asupra termenilor filosofici, folosiți în exprimarea ei. De exemplu, un scriitor siriac din secolul al XI-lea, Aii ben Arfadi, care locuia nu departe de Alep, ilustrează raportul dintre creștini prin următoarea imagine: "trei persoane escaladează un munte fiecare dorind să ajungă în vârf, acest vârf este Iisus Hristos, spre care tindem cu toții. În pofida diferențelor noi suntem cu toții de acord asupra lui Iisus Hristos". O încurajare a acestei apropieri a fost și folosirea unei singure limbi
DESPRE CRESTINISMUL ARAB, INTRE TRADITIE SI TERITORIALITATE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 17 din 17 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Despre_crestinismul_arab_intre_traditie_si_teritorialitate.html [Corola-blog/BlogPost/344944_a_346273]
-
i s-a spus la o radiografie că are coloana tasată pe porțiunea afectată de impactul cu solul de atunci. S-a întâmplat mai târziu să se afle, alături de aceeași prietenă, într-un plop, lângă gardul școlii, pe care îl escaladau ca să treacă pe terenul de baschet. Și atunci, a venit rândul prietenei să cadă. Mira însă nu a râs. Nu știa cum să ajungă mai repede la ea, cum să o ajute. Nu avea cunoștințe medicale, iar singurul ajutor pe
9 de MIRELA STANCU în ediţia nr. 1921 din 04 aprilie 2016 by http://confluente.ro/mirela_stancu_1459724525.html [Corola-blog/BlogPost/381714_a_383043]
-
din brațele iubirii și melancoliei, nici scufundate în tulbureala apelor pe care dansează valurile poemelor ultimilor romantici - printre ei, neegalul și necoruptibilul tenor Florin Georgescu. Atunci când urcă pe scenele pretinselor spectacole de azi, și dacă beneficiază și de prezentarea ce escaladează vârful clasei în arta prezentării, a inconfundabilului Octavian Ursulescu, dacă e acompaniat de o orchestră veritabilă, Florin Georgescu proliferează ambianța unei vieți sufletești pure, entuziaste, neopozitiviste, contemplative! Etichetările și epitetele unei zugrăviri a unei astfel de stări în comuniune umană
FLORIN GEORGESCU. VĂZDUHUL MISTUIT ÎN CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1414524301.html [Corola-blog/BlogPost/347036_a_348365]
-
Doamnelor, domnișoarelor și domnilor, Ramania, în acest moment greu al istoriei unei mari iselatorii umane, înregistrează o tragică pierdere de oameni, de energie și de timp. De 21 de ani milioane de români escaladează munți de speranță pe toate meridianele globului în căutarea unui trai mai bun, sau in cautarea timpului pierdut în cei șaptezeci de ani de comunism . De "comunism al femeilor și al copiilor de aur, argint, arama și fier..."( am citat
SCRISOARE DESCHISA ADRESATA ROMANILOR DE PRETUTINDENI de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 232 din 20 august 2011 by http://confluente.ro/Scrisoare_deschisa_adresata_romanilor_de_pretutindeni_.html [Corola-blog/BlogPost/371176_a_372505]
-
câte ceva din ceea ce s-a petrecut atunci? - În cadrul Clubului iubitorilor de cultură din Curtea de Argeș, pe 11 februarie 2009, a avut loc lansarea celui de al cincilea volum de poezii, „Zeița de turcoaz”. Cartea este dedicată singurului alpinist român care a escaladat așa numita „Zonă a morții” din Everest, Alex Găvan. (Revista „Agero” a publicat două recenzii la carte, semnate de Maria Diana Popescu și George Baciu.) Pe 24 februarie 2009, la editura Tiparg, m-am bucurat de apariția celui de al
DE VORBA CU POETA DANIELA VOICULESCU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 121 din 01 mai 2011 by http://confluente.ro/_voi_scrie_voi_trai_si_voi_iubi_adevarul_de_vorba_cu_poeta_daniela_voiculescu.html [Corola-blog/BlogPost/344247_a_345576]
-
privit! Ce părere îți fac?! Chiar sunt uimită câtă putere de concentrație pot să am! N-am persistat atâta vreme asupra unei ținte din vremea când trăgeam cu arcul în Parcul de Distracții! Izbucnirăm într-un râs compensator, dovada că escaladaserăm pericolul de care fiecare ne temusem trecând la o altă etapă a vieții ce ne aștepta. ... -Alo Geraldine? bătu la ușa singurătății mele vocea de pe mobil. Tata plecase cu Nicole, iar eu mă simțeam covârșită de cele trăite dimineața. De-
ARTHUR SE-NTOARCE de ANGELA DINA în ediţia nr. 2053 din 14 august 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1471163183.html [Corola-blog/BlogPost/365214_a_366543]
-
său, David, el nu purta vestă antiglonț, ci o simplă cămașă și pantaloni. Dar în picioare avea bocanci de cățărat. Mersul său era apăsat și ferm. Etrius mai merse până când ajunse lângă peretele de piatră pe care trebuia să-l escaladeze, pentru a ajunge la castelul din vârf. Găsi o crăpătură și încep să se cațere pe munte. După aproape un sfert de oră de lucru, reuși. Ajunse în vârf. Poarta castelului era înaltă, din lemn și nu avea niciun mâner
CASTELE CAPITOLUL II de FLAVIUS JEBELEAN în ediţia nr. 405 din 09 februarie 2012 by http://confluente.ro/Castele_capitolul_ii_flavius_jebelean_1328806289.html [Corola-blog/BlogPost/345098_a_346427]
-
In colivie Piesă într-un act Personajele: Sfinx, Piatră, Păpădie. Decorul: Un munte stâncos la poalele căruia se află o câmpie plină de flori și verdeață. (Sfinx, Piatră și Păpădie se află la poalele muntelui și se pregătesc să-l escaladeze. Își scot din rucsac coarda, hamul, optul de rapel, buclele, dispozitivul gri-gri, casca, săculețul pentru carbonatul de magneziu, buclele și încălțămintea adecvată discutând.) Păpădie: Eu rămân aici. Piatră: Nu ai pic de bărbăție în tine, Păpădie! Păpădie: Mai bine așa
LUMINA UITATĂ DIN STÂNCĂ de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1833 din 07 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1452167477.html [Corola-blog/BlogPost/350035_a_351364]
-
observăm lumina care arde în noi. Piatră: E timpul să observăm astăzi acea lumină pe munte. Păpădie: Ești de neclintit în hotărârea ta, ca o piatră. Mai bine ai rămâne cu mine pe această câmpie. Lasă-l pe Sfinx să escaladeze singur muntele. A mai făcut-o și altă dată. El are experiență. Piatră: Astăzi e timpul „să pun și eu prima piatră“. Păpădie: Numai „să nu calci în piatră seacă“. Piatră: Eu nu „fug de scapără pietrele“ din fața greutăților. Păpădie
LUMINA UITATĂ DIN STÂNCĂ de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1833 din 07 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1452167477.html [Corola-blog/BlogPost/350035_a_351364]
-
e teamă. (Aleargă spre deschizătura de la baza muntelui.) Veniți! E un adăpost pentru vreme rea. E un loc sigur. Sfinx: Nimic nu este sigur. Păpădie: Veniți! Piatră: Noi nu ne temem de furtună. Păpădie: O să închideți ochii pentru totdeauna, dacă escaladați muntele pe o asemenea vreme. Sfinx: E mult până răsare soarele. Piatră: Pe soare e ușor. Sfinx: Pe vremea capricioasă, cine gustă vârful ascuțit, e asemenea păsării ce taie furtuna și culege razele de aur ale zorilor eternității. Păpădie: Veniți
LUMINA UITATĂ DIN STÂNCĂ de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1833 din 07 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1452167477.html [Corola-blog/BlogPost/350035_a_351364]
-
Pe soare e ușor. Sfinx: Pe vremea capricioasă, cine gustă vârful ascuțit, e asemenea păsării ce taie furtuna și culege razele de aur ale zorilor eternității. Păpădie: Veniți! Piatră: Urcăm! Sfinx: Pornim împreună. Păpădie: Renunțați! (Piatră și Sfinx încep să escaladeze muntele. Ploaia îi izbește în față. E atât de deasă, încât nu se mai zăresc unul pe altul. Din când în când câte un fulger le luminează calea. Alunecă. Se agață din nou.) Păpădie (din adăpost): Nu-i mai văd
LUMINA UITATĂ DIN STÂNCĂ de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1833 din 07 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1452167477.html [Corola-blog/BlogPost/350035_a_351364]
-
Este vorba de doamna Uca Marinescu, cea mai cunoscuta femeie-explorator din Romania, prima româncă ce a ajuns în Antarctica, a traversat Africa, a mers de sase ori in Tibet, s-a catarat pe Mont Blanc si pe alte vârfuri, a escaladat ghețari. Văzând-o și ascultând-o, mi-aș fi imaginat-o mai degrabă vreo descendentă a familiei Suțu, va să zică o prințesă, ingenuă, fragilă, spre care îți e teamă și să sufli. Nicidecum o atletă în toată regula. Felicitări, doamna Uca
POEŢI DIN „ZODIA HELIS” PRIN „CÂMPIILE VERTICALE” ALE PICTORULUI VALERIU STOICA de FLORENTINA LOREDANA DALIAN în ediţia nr. 749 din 18 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Poeti_din_zodia_helis_prin_ca_florentina_loredana_dalian_1358500014.html [Corola-blog/BlogPost/348863_a_350192]
-
ale comunismului... în care n-ai fost, de fapt! îl taxă Babacul, preluând sprințar conducerea grupului. Americanul schimbă câteva priviri neputincioase cu Doc, reluându-și postul de ariergardă în grup. * Trecuseră de prima etapă a urcușului, cea mai dificilă, când escaladaseră și câțiva bușteni căzuți de-a curmezișul potecii, ajutându-se unul pe altul, ferindu-se de zonele noroioase ori de micile aglomerări de pietriș. Inimile lor își reglaseră oarecum ritmul, ici-colo ajutate și de binefăcătoare exerciții respiratorii, ca în cazul
CAP.9 (PARTEA I) de ANGELA DINA în ediţia nr. 1668 din 26 iulie 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1437888382.html [Corola-blog/BlogPost/344037_a_345366]
-
un suflet bolnav, rezultă un corp bolnav pe care în zadar încearcă medicii să-l facă sănătos, ignorând partea sufletească. - în fața omului, în viață, stau numai două două drumuri: unul care urcă permanent și altul care coboară permanent; unul care escaladează un munte iar un altul care pare mai ușor dar care coboară continuu. - între îndoparea zilnică pântecelui și zborul sufletesc, dumneavoastră ce alegeți? - feriți-vă de mânie că nu lucrează dreptatea lui Dumnezeu, feriți-vă și de pofte că vă
COGITO 2 de ION UNTARU în ediţia nr. 254 din 11 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Cogito_2.html [Corola-blog/BlogPost/355845_a_357174]
-
modifica cu nimic din ambientul cabinetului, cum ar fi de pildă tabloul monarhului dat jos și în locul său pus portretul lui Gariballdi, „bărbosul din munți”, cum îl va surprinde Giusepe Tomaso di Lampedusa în Ghepardul său. Franctirorul, cel ce odinioară escaladase, alături de marele și onestul înaintaș, crestele abrupte ale Aspramontelui, nici măcar nu-și va exersa pe o foaie de hârtie iscălitura, cu care va putea de acum încolo să semneze, în numele justiției imanente, grele sentințe de condamnare. Tânărul Caragiale, arestat la
CARTEA CU PRIETENI XXIX- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Cartea_cu_prieteni_xxix.html [Corola-blog/BlogPost/351452_a_352781]
-
a ales ghiozdanul. Intelectualul nu se întristează când face sacrificii în favoarea științei, nici nu regretă drumul pe care care pășește în viață. Știința îl împlinește și nu lucrurile trecătoare ale vieții. Ridicolul situației e diferența dintre cel care știe să escaladeze înălțimile și cel care se târăște pentru a câștiga un loc confortabil în societate. „- Eu te privesc de sus, furnică, / Și-mi pari atât de mica! / Te văd cum jos muncești / Din greu, / Ca să trăiești; / Când eu / Stau sus, stau
NU TE-NTRISTA! de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1407 din 07 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1415374721.html [Corola-blog/BlogPost/369124_a_370453]
-
Interregionale „Comunitatea Românească din Ucraina”, să se fi implicat în acest joc politic. Cu atât mai mult că și deputatul din Partidul Regiunilor e vinovat de violențele de pe EuroMaidan, votând cu ceilalți deputați regionali din Rada Supremă legile drastice ce escaladează situația revoluționară în Ucraina, iar majoritatea românilor noștri sunt prea pasivi, lipsiți de demnitate națională, prea îndobitociți și devotați regimului, puțini sunt dintre acei care îndrăznesc să-și apere drepturile și libertatea pe „baricade”. Or, după cum afirma Vasile Alecsandri: „Atunci
ATUNCI O NAŢIUNE SE APROPIE DE MOARTE, CÂND ÎNCEPE A FI SURDĂ LA GLASUL LIBERTĂŢII by http://uzp.org.ro/atunci-o-natiune-se-apropie-de-moarte-cand-incepe-fi-surda-la-glasul-libertatii/ [Corola-blog/BlogPost/93370_a_94662]
-
neidentificat, afirmau alții. Mass- media făcu vâlvă de invazia unor ființe de pe alte planete! Contele și urmașul său se amuzau la culme de naivitatea oamenilor. - Nepoate, în curând vor apărea și ființele din spațiu și o nouă treaptă va fi escaladată! Referință Bibliografică: XXXII. CALEAȘCA DE AUR (Urmașul lui Dracula) / Ion Nălbitoru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1612, Anul V, 31 mai 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Ion Nălbitoru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
XXXII. CALEAŞCA DE AUR (URMAȘUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1433100414.html [Corola-blog/BlogPost/377791_a_379120]
-
îți trebuie, să încerci doar să te atingi de Alice! Karl avu, totuși, mulțumirea că Alice a fost scutită să asiste la acest neplăcut incident. Spera ca nici el să nu fie influențat indefinit de această luptă care începu să escaladeze pe zi ce trecea. * Alice, care-l iubea pe Karl cu toată pasiunea spiritului ei, începu să intuiască tragismul situației în care se aflau. La rândul lui, Karl o iubea cu o venerație demnă de toată frumusețea ei. Pentru el
ETERNELE VISĂRI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1164 din 09 martie 2014 by http://confluente.ro/Eternele_visari_viorel_darie_1394336015.html [Corola-blog/BlogPost/353683_a_355012]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > ESCALADAM TRĂDĂRI Autor: Gheorghe Șerbănescu Publicat în: Ediția nr. 1240 din 24 mai 2014 Toate Articolele Autorului Drumuri paralele închise în gând viață și frig ninsori în mai iluzoriu încă cerșim sărman cuvânt un drept la neînțeles desene în noroi zâmbete
ESCALADAM TRĂDĂRI de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 1240 din 24 mai 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_serbanescu_1400886519.html [Corola-blog/BlogPost/350550_a_351879]
-
desene în noroi zâmbete și minciună manea lumină rătăcită se sparg sensuri orbiri de semeni mărunte adevăruri și ele nevăzute primesc continuu o gură de pământ oferta generoasă înghiți priviri în jos și iar uitam trecutul închis în umbra minții escaladam trădări trădăm eroi trecutul ne cățărăm dar cum pe scară orizontală lipsiți de conținut literele mici simboluri caraghioase triumfă absenții le dau forța un fum captiv o viață între limbi de ceas. Referință Bibliografică: Escaladam trădări / Gheorghe Șerbănescu : Confluențe Literare
ESCALADAM TRĂDĂRI de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 1240 din 24 mai 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_serbanescu_1400886519.html [Corola-blog/BlogPost/350550_a_351879]
-
trecutul închis în umbra minții escaladam trădări trădăm eroi trecutul ne cățărăm dar cum pe scară orizontală lipsiți de conținut literele mici simboluri caraghioase triumfă absenții le dau forța un fum captiv o viață între limbi de ceas. Referință Bibliografică: Escaladam trădări / Gheorghe Șerbănescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1240, Anul IV, 24 mai 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Gheorghe Șerbănescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la
ESCALADAM TRĂDĂRI de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 1240 din 24 mai 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_serbanescu_1400886519.html [Corola-blog/BlogPost/350550_a_351879]
-
lanțul de oase”. (Istorie) Grădinii adiacente casei de vară a poetului, îi dedică o poezie de recunoștință. Aici el își consacră timpul cizelării textelor și grădinăritului: „Suburbiile dau cu ferestrele în câmp/ colorează vocea soarelui/ metafora din ochii unei pisici/ escaladează mereu/ derutant zborul la joasă înălțile/ al păsărilor din areal/ între două gânduri adăp/ rădăcinile alunilor tineri/ plivesc apoi în text/ buruienile dulci/ și laptele câinelui”. (Poem destins) Din punct de vedere gnoseologic, poetul se situează în cotidian dar privește
LUCIAN GRUIA DESPRE ION SCOROBETE ÎN LIMBA GREACĂ de BAKI YMERI în ediţia nr. 2057 din 18 august 2016 by http://confluente.ro/baki_ymeri_1471537779.html [Corola-blog/BlogPost/380662_a_381991]