238 matches
-
Mi se pare remarcabilă tenacitatea și maturitatea cu care Cosmin Ciotloș l-a dezgropat pe Topîrceanu de sub ruinele vechilor interpretări, i-a șters de praf chipul și ni l-a redat, așezându-l în actualul context de lectură. El nu escamotează condiția minoră a unei poezii al cărei filon liric, atunci când există, e de o enormă platitudine și nu vede o contradicție între această viziune minoră și evidenta măiestrie literară a lui Topîrceanu. „Ce rămâne valabil astăzi din poetul Topîrceanu? Aș
Topîrceanu, azi by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/6168_a_7493]
-
în 1946: "E necesar să diminuăm, pe cât e legitim, subiectul și să reducem prestigiul genialității, ca proiecție a eului" (p.280). Dar ar fi prea simplu să punem reticența față de confesiune în seama demnității statuare a personalității clasice. Nu putem escamota adevărul, cu totul particular, că G. Călinescu nu avea aptitudinea pentru confesiune, atât dintr-o disciplină interioară, cât și datorită incapacității de a trece peste bariera de decență a mărturisirilor. Asta înseamnă că dezvoltă un principiu teoretic dintr-o inaptitudine
Defaimarea jurnalului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12234_a_13559]
-
cuvinte, a apărut la Editura Academiei de Studii Economice din București - aproape sfidător, dacă ne gândim că moartea este, cum ar spune Robert Kastenbaum, dușmanul cu care economia trebuie să lupte în tăcere, instituind sisteme care o previn și o escamotează. Lucrarea reia parțial ideile și analizele literare din Știința morții, dar le orientează într-o direcție nouă - dorința actuală de a scrie o carte despre moarte. În fond, e un alt mod de a afirma că a scrie o carte
Beneficiile culturale ale morții by Adriana Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/3581_a_4906]
-
Iar prețul - așa cum s-a întâmplat în ultimii peste 20 de ani - îl vom plăti tot noi, cetățenii țării, contribuabilii. Bogățiile subsolului sunt risipite, vândute pe bani mărunți; o parte a patrimoniului nostru cultural este pe punctul de a fi escamotată, iar mediul în care trăim distrus. Iar noi, ardelenii, ne alegem cu un lac de decantare de sute de hectare, poluat din plin cu metale grele și cu cianură. În același timp atragem atenția și asupra faptului că proiectul minier
Tokes, dușmanul României, dușmanul proiectului Roșia Montană by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/35536_a_36861]
-
clasice greco-latine (fundament al culturii europene) și de a combate, cu argumente științifice, aberațiile tracomane. Căci Herescu și, în general, solida școală latinistă modernă din România, nu fac propagandă, ci știință. Iar știința poate fi ignorată, însă nu poate fi escamotată: după decenii de interdicție, ea revine și înlătură falsurile și interpretările tendențioase. În paranteză fie spus, probabil că un motiv serios pentru care autoritățile comuniste au ținut sub interdicție opera lui Herescu, chiar în anii în care o parte din
Revolta fondului nostru latin by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4292_a_5617]
-
Un alt procedeu ce se circumscrie regulilor de construcție a enigmei literare la care apelează Caragiale constă în aglomerarea de fapte, acțiuni, întâmplări selectate astfel încât să edifice în mentalul lectorului o certitudine - delapidarea efectivă -, deviantă în raport cu adevărul ce se cere escamotat cu meșteșug. Autorul dezvoltă o minuțioasă strategie de a oculta și de a face uitată o secvență capitală a nuvelei, prima, foarte redusă ca volum în economia de ansamblu a textului și având rolul de simplă, suspect de nevinovată introducere
Anghelache și dublul său by Gelu Negrea () [Corola-journal/Journalistic/13139_a_14464]
-
totul îmi părea cunoscut, cu multe strofe știute pe de rost. Comentariul călinescian, mai în verva că niciodată, constituie o fantastică punere în valoare a poemului lui Dimitrie Bolintineanu. Criticul montează cu măiestrie bijuteria și, tot admițându-i imperfecțiunile, le escamotează prin rostire, îndreptându-ne mereu privirea spre focurile pietrei prețioase. El ne seduce intelectual față cu spărturile, imperfecțiunile și lipsa de inspirație a unui însemnat procentaj din scriere. La nevoie, G. Călinescu nu ezită a inventa halóuri (verbale) pentru a
"Mihnea și baba" by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/17004_a_18329]
-
dedicată lui Vermeer. Fiecare cadru îți evocă pictura epocii, până și Portia pare decupată dintr-un profil de Ghirlandaio. Tocmai acesta e paradoxul temporal al filmului. Era nevoie de postmodernism, de contragerea acestei epoci în artefacte specifice ei, pentru a escamota cutumele sale și pentru a le trage către noi, determinându-ne să fim îngăduitori. Ca de obicei, postmodernismul e cea mai bună cale de a estetiza - totodată depolitizând - un produs discursiv. Înapoi la o pildă nereușită de cinema european. Tot
Istoria se repetă... by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11306_a_12631]
-
făcut reforme;costurile ieșirii din criză sunt mai mici în România; evoluțiile de pe plan mondial confirmă politica lui Boc). ca nuanță, sloganul ”Să trăiți bine” a fost schimbat cu sintagma ”Românii vor să trăiască într-o Românie modernă”. Astfel, se escamotează lipsa de rezultate pe termen scurt (românii nu trăiesc bine) cu promisiunea unor beneficii în viitor (modernitatea spre care ne îndreaptă Boc este asociată unei situații mai bune). Apoi, președintele a dat indicații de regie partidului (cum să comunice eficient
Tehnica de discurs a lui Traian Băsescu: aluzie la ceea ce păţeşte tabăra învinşilor () [Corola-journal/Journalistic/48570_a_49895]
-
este necesar, foarte mobil, speculând fiecare poziție câștigată. În tot acest timp, Bartolo joacă rolul îndrăgostitului care improvizează, construiește scene, situații dramatice în sens teatral pentru a crea tensiunea necesară momentului culminant în care fata cedează. Scena de dragoste este escamotată, scoasă din scenă, pentru că ea nu mai beneficiază de «jocul» actorilor. În partea a doua a filmului, regizorul compune un contrapunct previzibil, un prozaic post coitum unde love story-ul consumat la scenă deschisă lasă acum loc detaliilor de culise. Bartolo
Ultima noapte de dragoste… by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/2396_a_3721]
-
și să se identifice simbolic cu ele. Dacă arta lui Brâncuși, de pildă, este una solară și afirmativă, dacă Eliade creează iluzia accesului, aproape turistic, la cele mai adînci resorturi ale lumii, dacă Cioran mîntuie de angoase prin stil și escamotează dramele existenței prin histrionism literar, dacă Ionescu descarcă absurdul în metafizică și ridică incoerența lumii pînă în pragul iluminării mistice și, pînă la urmă, cu toții oferă soluții suportabile, Victor Brauner este singurul din această mare garnitură care nu dezvăluie perspective
Oglinda lui Victor Brauner by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15505_a_16830]
-
Tudor Popescu nu doar că merge mai departe, dar focalizează tocmai ceea ce definește filmul românesc în perioada comunistă, aliajul de propagandă, antipropagandă, estetism, visătorie, realism critic, clișeu ideologic etc. Ambii critici de film pleacă de la premisa corectă că nu poți escamota pentru filmul românesc tocmai ingerința politicului, de la scenariul patentat ideologic la diferitele forme de cenzură, în ceea ce constituie genomul estetic al filmului românesc, că rezultatul „estetic” este de la început impur și amprentat de condiționări ideologice, fie în sensul exibării lor
Iluziile pierdute ale filmului românesc by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4973_a_6298]
-
olimpiană. Vreau să spun că nu mă pot preta la credința tradițională care postulează un divorț natural între obiectivitatea savantului și subiectivitatea scriitorului, ca și cum unul ar fi dotat cu o «libertate», iar celălalt cu o «vocație», numai bune amândouă să escamoteze sau să sublimeze limitele reale ale situației lor: cât despre mine, îmi asum (reclam, je réclame) să trăiesc din plin contradicț ia timpului meu, care poate face dintr-un sarcasm condiția adevă rului.” Acest citat din finalul „Introducerii” la Mitologii
Fântâna barthesiană by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/5608_a_6933]
-
citate din publicistică: Dacă acest sediment învață, o face de silă, gonind o funcție" (vol. XII, p. 269). "Știu ei altceva decât a goni funcții?" (vol. XII, p. 285); "convingerile altora, bazate pe știință și pe cunoștință de cauză, sunt escamotate de șarlatani incapabili de-a le pricepe, numai pentru a goni popularitate" (vol. XIII, 155); De vorbă s-au servit gonind popularitate" (vol. XIII, 169) etc. Identificarea lor e o chestiune de secunde.
Despre un CD... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16648_a_17973]
-
să pot și eu să-mi simplific situația, ca fiul meu care anunța pe pagina sa web: - În liniște și ordine nava a primit la bord fetele, femeile, mamele și copiii care fugeau de bestia rusă... Oare de ce i-a escamotat pe cei o mie de marinari de submarin îmbarcați și ei, la fel ca echipele militare din serviciul tunurilor antiaeriene, montate în grabă? E drept că în treacăt a menționat faptul că la început și spre sfârșit au fost admiși
Günter Grass - În mers de rac by Maria-Gabriela Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14959_a_16284]
-
secvența respectivă. Sensul textului, intangibil, se dovedește mai puternic decît impulsul tînguios al creatorului de a-l distruge. Așa încît, neavînd ce face, trimite, neconsolat, romanul la tipar: „Nimeni nu va ști mai bine decît mine că acest sfîrșit este escamotat”. În sfîrșit, încă o ciudățenie, care, e adevărat, nu face decît să confirme, indirect, înțelesul soteriologic al Accidentului. La 21 ianuarie 1942 notează în jurnal: „Zăpada este - mă gîndeam - un element: o forță naturală”. Apoi: „O idee de nuvelă... S-
"Grodek". A treia variantă by Ion Vartic () [Corola-journal/Journalistic/5841_a_7166]
-
lui era într-o permanentă alertă. Nu știa ce înseamnă toropeala, somnolența, sustragerea, eschivarea, relașul, prudența, respectul. Era interesat de tot și nu lua nimic de-a gata. Când era față în față cu un lucru, îl privea în loc să-l escamoteze printr-un mit, un cuvânt, o impresie, o idee preconcepută; nu-l părăsea înainte de a-i înțelege toate detaliile, semnificațiile multiple. Nu se întreba ce trebuie gândit, ce ar fi spiritual sau inteligent să gândești: ci doar ceea ce gândea el
Simone de Beauvoir - Memoriile unei fete cuminți () [Corola-journal/Journalistic/5232_a_6557]
-
celor 66 de zile de greva foamei, a trimis constant cereri de lămurire către Curtea Europeană a Drepturilor Omului, solicitând ca aceasta să lămurească termenul de „acces efectiv” la dosar suficient de clar ca autoritățile române să nu mai poată escamota predarea documentelor din dosarul Revoluției (nr. 97/P/1990), Teodor Mărieș, președintele Asociației „21 Decembrie 1989” și-a văzut azi În sfârșit dorința Împlinită. CEDO a trimis, prin fax, Guvernului României o explicație a termenului „acces efectiv”, subliniind faptul că
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
celor 66 de zile de greva foamei, a trimis constant cereri de lămurire către Curtea Europeană a Drepturilor Omului, solicitând ca aceasta să lămurească termenul de „acces efectiv” la dosar suficient de clar ca autoritățile române să nu mai poată escamota predarea documentelor din dosarul Revoluției (nr. 97/P/1990), Teodor Mărieș, președintele Asociației „21 Decembrie 1989” și-a văzut azi În sfârșit dorința Împlinită. CEDO a trimis, prin fax, Guvernului României o explicație a termenului „acces efectiv”, subliniind faptul că
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
mintă . Nu există în război sau în pregătirea războiului minciună care să nu poată fi apărată" I s-a părut însă că se exagerează, că se înalță edificii de minciuni menite să fie mai durabile decât realitățile pe care le escamotau. El ar fi vrut ceva mai puțin solid, mai efemer: „Haiku nu spune mai mult decât este. Un lac vara, o frunză în vânt Conștiința omenească localizată în natură. Răspunsul la orice într-un număr dat de versuri, silabe în
Ca în Psycho au ralenti by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6443_a_7768]
-
al calomniei, cu egalitarismul celor ce n-au nimic de pierdut ei au târât în mlaștină lor morală poporul crescut puternic în umbra Basarabilor și a neamului Mușatin, i-au împestrițat limba, i-au sustras istoria și datinele, i-au escamotat șira spinării, comoara de idei și înclinări abituale cari făceau ca poporul nostru să semene în toate cu strămoșii lui. Dar în zadar le fu: ceea ce este este și nu se poate tăgădui. La toate ocaziile reapare deosebirea între breasla
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
fuseseră opriți, prin lucrări legislative, de-a lua parte la ședință și obținu de la Adunare ca să se cerceteze cazul din nou și să se oprească promulgarea. Motivele materiale aduse în contra tranzacțiunii erau zdrobitoare și Camera, văzând că votul i se escamotase prin subrepțiune și surprindere, putea în adevăr să revie asupră-i. Proiectul, votat gata, a reintrat deci în comitetul de delegați al secțiunilor. Dar ce s-a întîmplat în acel onorabil comitet? La început majoritatea era pentru moțiunea d-lui
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
trimis în Moldova să cumpere porumb. Noul comitet, suplantat celui vechi, nu mai cercetează deloc tranzacțiunea în fond, ci prin gura raportorului său, d. V. Maniu, are îndrăzneala de-a spune că e neconstituțional de-a reveni asupra unui vot... escamotat prin surprindere de cătră partizanii lui Cîrciumărescu. Adăugăm că d. C. A. Rosetti e asemenea de opinia d-lui Maniu și nici nu ne-am fi așteptat la altceva de la un panglicar venetic care, în opunere cu chiar elementele mai
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
priviri pe calea Egiptului. 128 {EminescuOpXIII 129} Idolatri moderni, închinători nu de pietre și de lemne săpate, ci de cuvinte goale și de fraze sunătoare, am îngăduit ca negustorii de vorbe dinlăuntru, aliați cu cavalerii de industrie din afară, să escamoteze una câte una toate vertebrele societății și să i se substituie românului în toate celea și oriunde. Prevestitorii decadenței bat în zădar la poarta luării noastre aminte. În zadar medicul recrutor constată degenerarea rasei române, perceptorul sărăcia ei, învățătorul ignoranța
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
de ani în materie fiscală știe că deosebirea e cât cerul de pământ. Darea era directă: statul se adresa sincer către omul care, posedând ceva, avea nevoie de apărarea lui. Statul modern se adresează într-o sumă de cazuri indirect, escamotând din buzunările oamenilor suma ce-i trebuiește. E însă evident că orice dare, sub orice formă s-ar percepe și oricum s-ar chema, e plătită la urma urmelor de către pământ și de cătră producțiunea reală. O dovadă oarecum elementară
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]