225 matches
-
să-și vândă haina și să-și cumpere... Iar ei au zis: Doamne, iată aici două săbii. Le-a spus lor: Sunt de ajuns. Din întreg contextul se înțelege că Isus vorbește metaforic pentru a simboliza ostilitatea lumii: pune bătălia escatologică în raport cu misiunea pacifică din Galileea. Nu laudă violența, după cum se poate observa și din răspunsul său, care întrerupe ironic discursul, precum și din comportamentul avut în Grădina Ghetsemani, care o reflectă pe cea a slujitorului lui Jahve din Isaia (40-55); deși
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
această meserie în virtutea unei incompatibilități cu etica creștină. Aceasta ar fi putea fi și cauza primă a sărăciei izvoarelor referitoare la acest secol, în care ecourile tendinței pacifiste ale sfinților Irineu și Iustin nu se refereau exclusiv la o societate escatologică, ci voiau să arate intenția Bisericii de a înfăptui Împărăția de pace mesianică, prevestită de profeți. Documentele privitoare la serviciul militar din secolul III ne vorbesc despre o concepție globală negativă. Astfel, unii Părinții ai Bisericii de cultură greacă (Clement
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
un anumit antimilitarism: nu femeia este inferioară bărbatului pentru că nu știe să lupte, ci acesta care trebuie să se poarte asemenea ei în actualizarea păcii; el trebuie să uite să lupte. În fragmentele citate ne este prezentă vestirea unei păci escatologice așteptate din ceruri și conștiința că fiecare creștin trebuie să o realizeze deja pe pământ, abandonând atitudinile care îi pot condiționa negativ în relația cu aproapele. Chiar dacă nu intenționează să dea o elaborare normativă a comportamentelor etice pe care trebuie
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
în cultele misterelor și în filozofia stoică. În teologia creștină, conceptul de miles Dei sau miles Christi asuma o valoare complet nouă în fața culturii păgâne: caracteristica acestuia nu era doar lupta spirituală ori simpla obișnuință ascetică pentru atingerea unei glorificări escatologice. În acest concept, se regăsea voința de afirmare a libertății și a conștiinței proprii. 2.2.4. Tertulian Personalitate de natură pasională și contrară oricărui tip de compromis, Tertulian (155-230), unul dintre primii scriitori bisericești în limba latină, și-a
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
ascunde nici o înșelătorie, având mâinile inocente de orice impuritate, omuciderea inclusă. Rugăciunea pentru a avea o armată puternică (exercitus fortes) nu comportă vreo aprobare a militarismului, fiind făcută pentru a păstra o lume liniștită (orbem quietum), interpretabilă în contextul orizontului escatologic al Bisericii timpurii în care circula ideea unui sfârșit iminent al lumii, legat și de cel al Imperiului roman. Aceasta avea să atenueze în conștiința creștinilor impactul belicos devastator al lumii barbare de mai târziu, pregătind catehetic mentalitatea creștină să
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
vedea etapele succesive care conduc soldatul creștin spre conștiinciozitatea de a aparține numai lui Dumnezeu: se trece de la soldatul cezarului, la soldatul lui Cristos, la martiriu. Aceasta ne ajută să înțelegem în ce măsură conceptul de martiriu este strâns legat de teologia escatologică. Mantia militară devenită foarte grea ne spune că tot ceea se referă la serviciul militar a devenit insuportabil. În timp ce soldatul își scoate hainele militare, aceste sunt substituite, în simbolizarea metaforică prezentată de același Tertulian, de veșminte spirituale. În continuare, aluzia
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
trebuie uitat că scopul literaturii contemporane perioadei persecuțiilor anticreștine, din primele patru secole, a fost acela de a pune accentul pe valoarea exemplară a martirului, pe mărturie, pentru încurajarea cititorilor. Literatura creștină a acestei perioade se situează în perspectiva luptei escatologice, unde persecuția devine semnul și criteriul celor aleși: prezintă martirul ca fiind un om drept, asuprit de cei nelegiuiți, destinați pedepsei finale. Dezvoltarea literaturii hagiografice, imediat după perioada persecuțiilor, va contribui la dispariția celei mai mari părți a prezentărilor ori
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
care înglobează dimensiunea temporală a existenței umane și cea atemporală sau veșnică a existenței divine. Acestea formează cadrul în care se regăsesc reperele concrete istorice sau profetice ale evenimentelor religioase, istorice sau profetice discutate. Acestor termeni li se alătură cei escatologici (sfârșit frecvență observată 80, Apocalipsa frecvența observată 35), care, deși mai puțin frecvenți, contribuie la așezarea în perspectivă a evenimentelor ce prezintă semnificație religioasă. Frecvența ridicată a termenilor temporali este caracteristică pentru nevoia de a stabili repere comune care să
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
o concepție care nu este cu totul străină de cea care continuă să acționeze la evreii de astăzi, chiar și la cei mai secularizați dintre ei. Dezolarea și așteptarea se împletesc pe termen lung. În paralel, capătă formă o justificare escatologică și apocaliptică a suferinței, susținută de credința într-o viață de după moarte. Promisiunea unei răsplăți, în lumea cealaltă, pentru chinurile din viața aceasta, dublată de încrederea într-o intervenție a lui Dumnezeu la sfârșitul istoriei, nu putea decât să le
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
afluxul de refugiați care ajung în Imperiu, ororile acestor masacre trebuie să fi impresionat puternic un grup care cunoscuse el însuși propria dramă fondatoare. Nu încape îndoială că anumiți germeni mesianici europeni, rusești și musulmani concură la renașterea diverselor așteptări escatologice. Toți acești factori se conjugă pentru a crea o receptivitate la mesianism care avea să-și dea întreaga măsură prin apariția lui Sabbatai Tzevi, născut la Smirna în 1626, declarat Mesia de Nathan din Gaza în 1665. Tzevi instituie diferite
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
Rubinstein susține înlocuirea teologiei tradiționale cu o afirmare pozitivă a valorii vieții umane pentru ea însăși, fără o referire teologică particulară. Fericirea și realizarea personală ar trebui căutate de acum în lumea aceasta, și nu într-un viitor mistic și escatologic. Nu există speranță de salvare pentru omenire, destinul său ultim fiind de a se întoarce în neant. Respingând concepția biblică a Divinului și teodiceea evreiască, Rubinstein subscrie la o formă de păgânism de tip cananean. Pentru el, singurul răspuns la
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
vedere. Istoricul nostru își prezintă "structural", schematic, destul de coerent argumentele, în ciuda tablourilor sale clar- obscure. Prezentarea problemelor care i-au reținut atenția este învăluită de un discurs original în care regăsim elemente de psihanaliză și de structuralism straussian sau poate "escatologic"19, cum l-a caracterizat rafinatul critic cultural și istoric american Hayden White, elemente de deconstrucționism dumézilian, date și constatări istorice, probleme și problematizări filosofico-morale, referințe la alte teme și subiecte puse pe hârtie de autori mai puțin cunoscuți marelui
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
printre norii întunecoși/Cum planeții toți îngheață și s-asvârl rebeli în spaț". Tabloul stingerii universului este sugerat de metafore de mare expresivitate: "Timpul mort și-ntinde trupul și devine veșnicie". Această pieire a universului și-a găsit o strălucită viziune escatologică. Poetul introduce simetria: începutul și sfârșitul universului stau sub semnul haosului, întunericului, păcii. Tabloul al patrulea e o satiră la adresa societății meschine, cuprinde elemente de meditație filosofică și are caracter moral. În acest tablou se prezintă relația omului de geniu
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
incompletă, cele două biblioteci îl strivesc prin caracterul contradictoriu al informațiilor pe care le conțin (asemeni lui Tantal, condamnat să moară prin însetare într-un mediu suprasaturat de apă). Și e de observat că eroul mitologic apare explicit în studiul escatologic al savantului James Jeans: "Întocmai precum Tantal, stând în picioare într-o apă destul de adâncă încât aproape să-l înece, era totuși condamnat să moară de sete, la fel este destinul tragic al rasei noastre de a fi condamnată să
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
să știu. Praida: Drăcească abilitate!"218 În Hamlet și operele lui Camil Petrescu, ivirea duhului patern este augmentată de fenomene apocaliptice. Lui Horatio, strania înfățișare îi amintește de moartea împăratului Cezar, anticipată la acea vreme de un ansamblu de semne escatologice: morminte care se deschid, pete în soare și planete cu niște cozi de foc. Nu-i vine greu să realizeze că puternicul regat al Danemarcei va traversa momente de cumpănă: "Aceleași prevestiri îngrozitoare,/Ai soartei înainte-mergători/Și crainici ai restrișei
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
de mâncare. Pe cărți sta praful de un deget."267 Similitudinea spațiului interior a poeților Ladima și Eminescu, incuria în care se complac, se traspune în imaginarul cosmic al poeziilor. Înainte de a surprinde liric haosul ce premerge Genezei sau dezordinea escatologică, ei se așază, firesc, într-un univers domestic heteroclit. Comentând opera lui Xavier du Maistre, din perspectiva constelațiilor mitice, Gilbert Durand lansează ideea existenței unui voiaj sedentar aici. Acesta poate avea ca punct de plecare camera, urmată de exod și
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
2009) trebuie văzute ca secvențe complementare ale unei aventuri metafizice (pe-)trecute într-un spațiu poetic plin de însemnele unei temporalități tiranice. Dialectica unei nostalgii mai vechi a autorului produce acum reprezentări articulate pe schema revelației obscure, de cele mai multe ori escatologice. E un fel de a spune că palimpsestul poetic reface, trudit, aceeași obsesie fecundă: geneza alterată, convertită uneori pe loc în apocalipsă. Referentul este, și aici, mai degrabă livresc decât biografic: textul prelucrează nu atât senzații proprii, cât resurse livrești
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
giulgiului (Editura Junimea, Iași, 2005), Mormânt în metaforă (Princeps Edit, Iași, 2007), Foșnetul mătăsii în manuscrise (Editura Convorbiri literare, Iași, 2007) și Cartea celor optzeci și opt de taine (Editura Emolis, Iași, 2008) se încarcă de sevele misterului ontologic, cosmologic, escatologic ș.a.m.d. Fiecare dintre aceste volume apare drept o sumă de angoase sau de neliniștitoare interogații ale ființei în ipoteticul drum al inițierii. Textele invocă mistere grele, ascunse în cele "o mie de semne-n miraculosul ținut" de dincolo
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
o criză de creștere. Pacea este acum mai importantă decît oricînd. Printre Manuscrisele de la Qumran s-a găsit și un text despre război (Milhama), necuprins în Biblie, despre bătălia finală dintre fiii Luminii și cei ai întunericului (1). Un război escatologic. Și profețiile lui Nostradamus, ca și cele ale lui Sundar Singh, sunt interpretate ca anunțînd un asemenea conflict apocaliptic. Potrivit acestora, doar o treime din neamul evreiesc va scăpa: cei care cred în Iisus, care îl recunosc ca Mesia, preot
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
împărți în Istoria istoricilor care reînvie Trecutul pentru a reflecta asupra lui în prezent, Istoria teoreticienilor care caută factorul său dominant sau determinant, Istoria filozofiilor Devenirii Umanității, unele spiritualiste (Hegel), altele pozitiviste (Comte), altele materialiste în aparență (dar de fapt escatologice, ca cea a lui Marx). În secolul al XVIII-lea se operează identificarea devenirii istorice cu progresul uman, iar această idee, în ciuda lui Rousseau, capătă la Condorcet o certitudine de neclintit. Revoluția franceză va declanșa în ideea însăși a devenirii
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
teză de doctorat, prezentată la Heidelberg sub conducerea lui Jaspers în 1926, se ocupa de filozofia religiei a lui Soloviov. La Paris, unde emigrase, a avut legături cu Berdiaev. Acesta, mai ales în Sensul istoriei (1923) și Eseu de metafizică escatologică (1941) concepuse, deja împotriva optimismului progresului și al "divinizării viitorului", motivul sfârșitului istoriei, inserându-l în cadrul unei escatologii milenariste. Kojève, în seminariile deja amintite despre Fenomenologia spiritului, este și el fascinat de teza "sfârșitului istoriei", dar o elaborează pornind de la
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
1210, deoarece bula lui Inocențiu al III-lea despre acea sectă datează chiar din acel an. Burcard face o distincție clară între ordinul fondat de Francisc, și aprobat de Scaunul Apostolic, și mișcările eretice și pauperistice contemporane. Cu o aluzie escatologică la sfârșitul lumii, preconizată și de Iacob din Vitry (cf. nr. 2229), el prezintă în prim-plan cele două ordine mai importante și mai răspândite în epoca finală, și le consideră ca pe un document al vitalității Bisericii, care le
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
leagă temele tuturor mișcărilor milenariste de comunism și de nazism care, "în ciuda folosirii celor mai moderne tehnici, se inspiră din miturile profund arhaice" (Norman Cohn, Les fanatiques de l'Apocalypse, pag. 295). Chiar dacă legătura istorică dintre aceste mituri și speranțele escatologice ale primelor secole ale erei noastre, ale Evului Mediu și ale secolului al XVI-lea poate cu greu să fie reliefată, rămîn anumite constante și acestea ne permit să înțelegem mai bine continuitatea în timp a unui anumit tip de
Terorismul by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
lui Tanchelm în Flandra pînă la rugul lui Jean Willemsen la Trèves, trecînd prin cruciadele săracilor, ale copiilor și ale păstorilor, ne așază în fața aceleași drame, în care personajele seamănă între ele, de data aceasta în întregul Occident creștin. Profețiile escatologice venite dintr-un trecut îndepărtat, în cazul în care tind să actualizeze vremurile Apocalipsei, ele devin un mit social, o temă de acțiune. Inamicul, imaginea multiplicată a Tatălui, este fără îndoială, nobilul, dar mai ales preotul și, în vîltoarea cruciadelor
Terorismul by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
revoluționare... În primul rînd, trebuie înlăturați oamenii cei mai pernicioși pentru Organizație și a căror moarte violentă subită poate înspăimînta cel mai mult guvernul și zdruncina puterea sa privîndu-l de agenții energici și inteligenți." Mistic, fără știrea sa, alăturîndu-se mișcărilor escatologice fără să aibă cunoștință, mișcări care începînd cu secolul I al erei noastre au zdruncinat Occidentul, teroristul va dori sosirea unei noi lumi, o domnie a celor aleși, în care cuvîntul Cetate va fi surghiunit; o lume fără constrîngeri, fără
Terorismul by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]