550 matches
-
Nicolae Scurtu Istoric de artă, eseist și excelent editor și cunoscător al iconografiei religioase din cele mai diverse spații și epoci, I. D. Ștefănescu (1886-1981) reprezintă, astăzi 1, o autoritate de necontestat în plan național, cât și în lumea specialiștilor din întreaga Europă. Instruit temeinic și
Câteva însemnări despre cărturarul I.D. Ștefănescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5117_a_6442]
-
de France, 1965. 6. Benedetto Croce - Aesthetica in nuce. Bari, Gius, Laterza e Figli, [1928]. 7. Georg Lukács - Der Russische Realismus in der Weltliteratur. Berlin, Arifbau-Verlag, 1952. 8. S-a renunțat la estetica filosofului N. Hartmann. 9. Olga Zaicik (1921), eseistă și traducătoare. A fost redactor din 1970 și la Editura Univers, unde se edita revista condusă de Adrian Marino. 10. Marcel Duță - Problèmes du réalisme dans la littérature roumaine de l’entre-deux-guerres în Cahiers roumains d’études littéraires, nr. 3
Noi contribuții la biografia lui Adrian Marino by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5039_a_6364]
-
filmelor și televiziunii), în dauna unor valori tradiționale, cum ar fi simțul moral, al valorilor comunitare, al onoarei și memoriei colective, al unității familiei. Ca un nou romantic, ce intuiește că fără memorie nu există o continuitate a civilizației, tânărul eseist se plimbă pe aleile Cimitirului Bellu, oprindu-se în fața mormintelor lui Dem Rădulescu și al lui Zaharia Stancu. „Ce caut pe aleile cimitirelor? Ce vreau să dovedesc cu asta? Poate ar fi trebuit să fiu altundeva, unde este mai multă
Un eseist neliniștit by Ion Cristofor () [Corola-journal/Journalistic/3030_a_4355]
-
se găsește, totuși, în biblioteca mea de la Văratec. Revista a apărut în anul 1939, ca supliment literar al ziarului Cronica din Baia Mare, și a fost coordonată de Gheorghe Crișan, directorul și proprietarul gazetei aici amintite, precum și de tânărul poet și eseist Ion Șiugariu (1914-1945), care în acea perioadă era student al Facultății de Litere și Filosofie a Universității din București. Efemerida aceasta literară, din care s-au publicat doar trei caiete: ianuarie 1939 și februarie-martie 1939, însumează optzeci și opt de
Ion Șiugariu și revista „Cronica literară“ by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2457_a_3782]
-
Istoria literaturii române de la început până azi. București, Editura Univers, 1981, 583 pagini. 3. Istoria literaturii române - Studii - Coordonator științific Zoe Dumitrescu- Bușulenga. București, Editura Academiei Republicii Socialiste România, 1979, 327 pagini. 4. Marin Bucur (1929-1994), istoric și critic literar, eseist și prozator. A fost cercetător la Institutul de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu”. 5. G. Călinescu - Istoria literaturii române de la origini până în prezent. Ediția a 2-a, revăzută și adăugită. Ediție și prefață de Al. Piru. București, Editura Minerva
O epistolă necunoscută a lui Al. Piru by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3055_a_4380]
-
eminescolog, datorită contribuției sale decisive la continuarea și terminarea ediției critice a operei lui Eminescu (vol. VII-XIV), întreprinsă între 1976-1994, precum și datorită altor contribuții la cunoașterea operei poetului. Dar Petru Creția nu a fost numai filolog, ci și poet, traducător, eseist, filozof. În cultura noastră, puțini contemporani ar fi putut rivaliza cu el în ce privește întinderea diapazonului intelectual, de-a dreptul uluitoare la autorul Norilor : a edita în același timp pe Platon și pe Eminescu, a traduce și a comenta în același
Petru Creția ca filosof by Petru Vaida () [Corola-journal/Imaginative/14876_a_16201]
-
pornire pentru alte dezbateri mi se par însă capitolele dedicate lui Norman Manea, respectiv D. Țepeneag, scriitori care-și exploatează o materie autobiografică implicată și în eseistica lor, comparabili într-un fel cu Petru Dumitriu, și el prozator autobiografic și eseist, și poate că între acești scriitori atît de diferiți (dar încă o dată: comparabili!), ar trebui căutate măcar unele din trăsăturile neliniștitului autor român din exil, străin de vechile obsesii ale generației precedente, care devine problematic, filosof și deschis către globalizare
Pe marginea unei carți de Eva Behring: Scriitori români din exil by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Imaginative/14971_a_16296]
-
Aderca, apărut în 1945 la Editura Fundațiile Regale. Să încep prin a aminti că F. Aderca, unul din militanții cei mai energici pentru modernism, a fost un scriitor prolific și inegal, răspândit în variate activități, manifestat ca poet, romancier, dramaturg, eseist, critic literar, traducător, autor de s.f., alcătuitor de biografii romanțate și de cărți de aventuri pentru tineret. Să mai adaug că romanul Revolte a fost considerat de Ov.S. Crohmălniceanu "o satiră subtilă a formalismului juridic" (Literatura romănă între cele două
Un roman parabolă by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/15395_a_16720]
-
materiale, note informative, documente și interviuri din dosarul nr.783, „”, de două sute de pagini. Este dosarul lui Mugur Călinescu. Despre care Gianina Cărbunariu a citit în Hainele regelui, din volumul Șase feluri de a muri al lui Marius Oprea, istoric, eseist, jurnalist ani de zile pentru Radio Europa liberă de după 1990. La doi ani după ce a fost prins și anchetat, denigrat, izolat, însingurat, „Elevul” se îmbolnăvește, ciudat, de leucemie. După încă doi ani, moare. Cinci actori spun extraordinar povestea unui puști
Elevul by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/3058_a_4383]
-
Simona Brînzaru, în largul ei și când e vorba de echivalarea expresiilor argotice - e de așteptat ca nuvela lui Eric-Emmanuel Schmitt să devină un best-seller și în România. Olargă deschidere către diferite genuri literare are și Lidija Dimkovska, poetă, traducătoare, eseistă, prozatoare, editoare macedoneană, n. 1971 la Skopje, cunoscută în România mai ales pentru traducerile din literatură română (e, de altfel, doctor în filologie al Universității București), trăind în prezent la Ljubliana. Lidija Dimkovska mizează și ea pe confruntarea Orient- Occident
„Poate există suflet turc“ by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3076_a_4401]
-
de năzdrăvănii, de întâmplări una mai excentrică decât alta, ca să nu zic mai trăznită, cu toate conturând în mintea mea, așa cum o închipuiam eu la vârsta respectivă, imaginea ideală a poetului. De aceea, chiar și astăzi, când notorietatea criticului și eseistului sunt de netăgăduit, pentru mine el continuă să rămână în primul rând poetul. Aflasem că trecuse, dar fără să facă prea mulți purici, fiindcă motivul de a fi îndepărtat nu s-a lăsat așteptat, și pe la vestita „fabrică de scriitori
Consecvența cu sine a poetului by Ion Cocora () [Corola-journal/Journalistic/3851_a_5176]
-
privilegiaților", după o clasificare a lui Arșavir Acterian 2. Viața și activitatea literară. Lucian Boz s-a născut la 9 noiembrie 1908, la Hârlău, jud. Iași, și a murit la 14 martie 2003, la Sydney, Australia. A fost critic literar, eseist, romancier, poet și traducător. Este fiul Clarei (n. Sapina) și al lui Mendel Boz. Tatăl său a participat, a fost rănit și decorat în Primul Război Mondial. În 1909, familia Boz se mută la București, astfel încât viitorul scriitor urmează, în
Recuperarea unui scriitor Lucian Boz by Ilie Rad () [Corola-journal/Memoirs/6976_a_8301]
-
Numai intelectualii adevărați l-au priceput cum trebuie pe Creangă". Pe bună dreptate, remarca Mircea Scarlat: "Ibrăileanu a semnalat câteva adevăruri evidente criticului lucid; va veni rostirea călinesciană spre a le impune". Despre un text al lui E. Lovinescu, tânărul eseist scrie că "ar trebui ascuns cititorilor...". Mircea Scarlat nu-și poate reprima regretul profund în fața comentariului unui mare critic care dovedește o cu totul surprinzătoare neînțelegere a operei lui Creangă. în deceniul al treilea, cel care a avut intuiția unui
Mircea Scarlat și posteritatea lui Creangă by Constantin Coroiu () [Corola-journal/Imaginative/10224_a_11549]
-
Marian Victor Buciu Proza este ultimul gen literar însemnat și de Marin Sorescu (1936-1996), importantul poet și dramaturg, ambițiosul literator care a voit să fie și critic ori eseist. Primul roman, Trei dinți din față, 1977, este unul al unei vârste, aceea a iubirii și tinereții, în deceniul simulacrului destalinizării. Iubirea și tinerețea nu apar ca triumf, potrivit clișeelor impuse, dar ca eșec. Tema eșecului la tinerețe, în viață
Romancierul Marin Sorescu by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Imaginative/10071_a_11396]
-
pe ale mele degete./ Aud respirația ierbii, văd mugurii pocnind,/ aud muzica divină,/ mireasma florilor mă-mbracă,/ metafora mi-e soră,/ beau din tainicul izvor./ Poetul a plecat! Poetul a revenit!” (Lumina pașnică). Paula Romanescu (România, acad., scriitor, poet, traducător, eseist, critic de artă), cu Meritul Cultural în Grad de Cavaler din România, ne vorbește în versuri într-un mod cât mai estetic și perfect: „Mi-e toamna-n livada de suflet, frumoasă,/ Trec valuri de brume sub cerul tăcut/ Și
DE ULTIMAORA CARMEN - GALINA MARTEA de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373584_a_374913]
-
Societatea de studii care îi poartă numele, nu poate să nu fie profund impresionat de pătrunzătoarea multilateralitate și vizionarismul acestui artist, autor al unor poezii cu rezonanțe tragice, chiar apocaliptice, inspirate nu o dată din textele biblice, și în același timp eseist, comentator și filozof de o extremă erudiție, libertate de spirit, luciditate și incisivitate în analizarea evenimentelor și ideilor epocii, ca și în anticiparea timpurie, cu o extraordinară acuratețe, a unui viitor fără speranță: "Pe stradă, în metrou, în cinematografele de
Fundoianu, eseist, filozof și profet by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Memoirs/16140_a_17465]
-
Zoe Dumitrescu-Bușulenga (1920-2006), istoric literar și comparatist. Profesoară la Facultatea de Litere din București. 6. Dumitru Micu (n. 1928), istoric și critic literar, prozator și memorialist. Profesor la Facultatea de Litere din București. 7. Eugen Todoran (1918-1997), istoric literar și eseist. Profesor la Facultatea de Litere din Timișoara. 8. Traian Diaconescu (n. 1939), clasicist, istoric literar și traducător. Profesor la Facultatea de Litere din Iași. 9. Ionel Oprișan (n. 1940), istoric și critic literar, folclorist și editor. Cercetător științific la Institutul
Întregiri la bibliografia lui Mihai Drăgan by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2604_a_3929]
-
și filosofia, dar a fost atras de jurnalistică și literatură. În 1927 a început să publice articole literare și traduceri din Marcel Proust și Francis Jammes. A scris în majoritatea revistelor importante ale vremii. El este cunoscut mai puțin ca eseist și critic literar și mai mult ca romancier - prin „De două mii de ani“ (1934), „Cum am devenit huligan“ (1935), „Orașul cu salcâmi“ (1935), „Accidentul“ (1940) - și dramaturg - prin „Jocul de-a vacanța“ (1938), „Steaua fără nume“ (1944) și „Ultima oră
Agenda2005-22-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/283757_a_285086]
-
împotriva vremurilor, împotriva orânduirilor, puține sunt, însă, cele care au înțelepciunea, dublată de autoritatea morală și spirituală, ce le îndreptățesc s-o facă. O astfel de voce puternică, dar de o modestie cu adevărat nobilă, este cea a Magdalenei Albu, eseistă cu o activitate literară pe măsură, o prezență constantă în ultimii ani, în tot mai multe reviste de prestigiu național și internațional. Cerebrală, versatilă, erudită, curată la minte și la suflet, Magdalena luptă, folosind ca floretă - modesta-i pană scriitoricească
NOI APARIȚII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – OCTOMBRIE 2015 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1747 din 13 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382302_a_383631]
-
unui stâlp al literaturii și filosofiei românești „Zoe Dumitrescu Bușulenga (n. 20 august 1920, București - d. 5 mai 2006, Mănăstirea Văratec, Neamț) care a fost o personalitate a culturii române, cu o prolifică activitate de cercetător, critic și istoric literar, eseist, filozof al culturii, pedagog român și politician comunist. Zoe Dumitrescu Bușulenga a fost membră CC al PCR în perioada 1969 -1974 și membru al Partidului Comunist Român din anul 1966.” Ca și în citatul de mai sus din Wikipedia, una
COLABORAŢIONISMUL de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1205 din 19 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383547_a_384876]
-
valah”. Pentru un Mitică obișnuit, păstrarea aparenței era mai importantă decât spunerea adevărului. Adevărul care ar putea contrazice prejudecățile comune devenite norme. „Cu timpul, viziunea crudă a cîștigat. Hidoșenia alienantă a prezentului a funcționat letal pentru Mitică” - Dan C Mihailescu, eseist, istoric literar, editor. Ni se repetă mereu că lumea democratică găsește totdeauna soluții simple, practice și eficiente și că în lumea noastră românească e mai greu. În ianuarie 2017 am devenit sincroni cu mințirea și prostirea globalizate sub semnul „post-adevărului
Ion Luca Caragiale – n. 1/13 februarie 1852, Haimanale, jud. Prahova, Ţara Românească [Corola-blog/BlogPost/92435_a_93727]
-
obsesia posterității ? Găsesc două răpunsuri cuprinzătoare. Viața ca reprezentare ,,contrafăcută” de limbajul mass-media, iată ce intuia la 1878, în inima unui târg din Valahia, Caragiale, el însuși eminamente un ,,om de presă” al timpului său.- Alexandru Condeescu, critic, istoric literar, eseist, director al MLR I. L. CARAGIALE către Petre Th. Missir, la 26 martie 1907 : „Un dezastru mare ne pîndește - un dezastru incalculabil; și nu văd în toată Europa astăzi pe nimeni care să ne compătimească măcar daco-macedo-românismul în faliment, dar-mi
Ion Luca Caragiale – n. 1/13 februarie 1852, Haimanale, jud. Prahova, Ţara Românească [Corola-blog/BlogPost/92435_a_93727]
-
carte de eseuri despre imigranții români, apărută la editura Tracus Arte. Stabilită de peste 26 de ani în străinătate, Monica Săvulescu Voudouri este un consacrat scriitor al diasporei, cărțile autoarei fiind cunoscute cititorilor din Belgia, Olanda, Grecia și România. Sociolog, prozatoare, eseistă, poetă și traducătoare (din literatura olandeză), a cărei creație a trecut granițele limbii române, Monica Săvulescu Voudouri are o parte din cărțile ei traduse în olandeză, greacă, franceză etc. Este membră a Uniunii Scriitorilor din România, Olanda, Belgia și președinte
Evenimente culturale româneşti în Turcia [Corola-blog/BlogPost/92975_a_94267]
-
tot Ion, iar bunicul, de asemenea, Ion. Niciunul dintre aceștia nu trebuie confundat însă cu celebrul cercetător Ion Cantacuzino (1863-1934) al cărui nume îl poartă Institutul de seruri și vaccinuri din Capitală, menționat mai sus. „A fost medic psihiatru, dramaturg, eseist, critic literar și dramatic, producător de film și neobosit cercetător în domeniile medicinei și cinematografiei. După terminarea Liceului militar „Mănăstirea Dealul”, urmează strălucite studii universitare. În 1931 își susține licența în Litere și Filozofie, specialitatea Psihologie, Estetica și Istoria artei
Istoria se repetă sau… cât de mică-i lumea mare!?! [Corola-blog/BlogPost/93292_a_94584]
-
mai mult sau mai puțin fantastice, și autorul romanului Codul lui Alexandru nu există nici o legătură, În afara unei simple coincidențe onomastice. Așijderea, doar o Întâmplătoare și regretabilă potrivire de nume Îl leagă pe autorul acestei cărți de un critic literar, eseist sau cam așa ceva, semnatar al unor volume de genul Anti-Caragiale, Cine ești dumneata, domnule Moromete?, Dicționar subiectiv al personajelor lui I.L. Caragiale (A-Z)... PAGE PAGE 1
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]