699 matches
-
bogată în intuiții și definiții. Iată motivul pentru care Antonio Patraș nu va putea fi niciodată un cronicar exigent al actualității editoriale. Pierderea într-o parte este însă compensată de un câștig important în alte direcții, a istoriei literare și eseisticii. Pe acest teren, el își confirmă acum, pe deplin, resursele și achizițiile culturale. Parte a unui proiect mai amplu, dedicat literaturii scrise de critici, volumul despre Ibrăileanu este în esență un volum despre Adela sa romanescă. Al treilea capitol, cel
Critica analitică by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9204_a_10529]
-
în 1981-1982: „Noi toți, scriitori, pictori, muzicieni, n-am fi făcut nimic fără tovarășul Nicolae Ceaușescu!”. Dacă dl Simion se mărginește să prefere literatura, neglijând cu superioritate restul, dl Nicolae Manolescu afirmă că literatura de valoare produsă de generația ’60 (eseistica și poezia din România acelor ani au fost cele mai bune din estul Europei, zice dl profesor, bazându-se probabil pe o solidă cunoaștere a limbilor sârbă, bulgară, maghiară, poloneză, cehă etc.Ă a contribuit la pregătirea căderii ceaușismului. Subsemnatul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
cărți, sigur că merită să fie citite. Iar ea: - Oricum, nu neg că și acesta e un roman interesant. Hai, nu lăsa conversația să lâncezească. Spune ceva, e suficient să vorbești. - Citiți multe romane? Da? Și eu, câteodată, deși prefer eseistica... Asta e tot ce poți spune? Și apoi? Te oprești? La revedere! Nu ești în stare s-o întrebi: „Ați citit cutare carte? Dar cealaltă? Care din ele vă place mai mult?“ Vezi, acum aveți despre ce vorbi vreme de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
mrtvih). 1984 -marele premiu literar „Ivo Andrić“ pentru volumul de povestiri Enciclopedia morților. 1986 - este distins cu titlul de „Chevalier des Arts et Lettres“. 1988 - i se conferă „Preis des Literaturmagazins“, iar În Italia, la Roma „Premio di Tevere“ pentru eseistică. La 15 decembrie este ales membru corespondent al Academiei de Științe din Belgrad. 1989 - primește premiul „Bruno Schulz“. La 15 octombrie Danilo Kiš moare la Paris după o lungă suferință este Înmormântat În orașul Belgrad. Opera postumă: Viața, literatura (Život
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
Această metodă de producere a literaturii fără valoare s-ar mai putea numi „Amorul e un lucru foarte mare“ - cugetare scrisă într-un album de un personaj al lui G. Topîrceanu, Guță Popândău. Practicarea obscurității. Textele care rezultă (poezie, proză, eseistică), lipsite până și de umor involuntar, nu vor fi descifrate niciodată de nimeni, dar nici nu vor trezi dorința de a fi descifrate: „inexistența bruscă a realului nici o culoare nici un tu de conivență trăirea nonsensul voluptatea luxului la antipod ci
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
chiar dacă i se mai trimiseseră câteva scrisori deschise, din provincie, spre a fi tras prietenește de mânecă sau de urechi, nu se putea compara cu corul fioros de huiduieli de care avuseseră parte alți confrați de-ai lui într-ale eseisticii post-totalitare, care cutezaseră, și ei, să răspândească, ce-i drept în forme mai atent cumpănite, idei asemănătoare, căci Quod licet Jovis, non dicet bovis. Infailibilul trebuia să rămână doar el, păcătoșii buni de țintuit la stâlpul infamiei, exclusiv ceilalți. Combătea
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
și în limba română de Adrian Niculescu în 1996 sub titlul Danubius. Pentru această carte i se acordă premiul Bagutta, iar în 1997 premiul Strega pentru romanul Microcosmi. I s-au mai decernat premiile Chiara, Giuseppe Acerbi, Premiul special pentru eseistică. Amintim câteva titluri din acest ultim domeniu: L'anello di Clarisse, Utopia e disincanto, Alfabeti. Magris a fost senator în Parlamentul Italiei între anii 1994 și 1996. Alla cieca, romanul publicat în 2005, tradus atent și fluent în limba română
Romanul cu o sută de voci by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/7003_a_8328]
-
Man). Această metodă de producere a literaturii fără valoare s-ar mai putea numi "Amorul e un lucru foarte mare" - cugetare scrisă în album de un personaj al lui G. Topîrceanu, Guță Popândău. PRACTICAREA OBSCURITĂȚII. Textele care rezultă (poezie, proză, eseistică), lipsite până și de umor involuntar, nu vor fi descifrate niciodată de nimeni, dar nici nu vor trezi dorința de a fi descifrate: "inexistența bruscă a realului nici o culoare nici un tu de conivență trăirea nonsensul voluptatea luxului la antipod ci
Cum te poți rata ca scriitor by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/7389_a_8714]
-
în ultimele două decenii, în prestigioase reviste, precum România literară, Revista de istorie și teorie literară, Manuscriptum, Jurnalul literar. în cea de-a doua secțiune sunt comentate și reproduse scrieri publicate pentru prima dată de către Mircea Handoca, din beletristica, memorialistica, eseistica, istoria religiilor și corespondența lui Mircea Eliade. În prima secțiune, ceea ce atrage atenția cu precădere sunt cele opt foiletoane despre Publicistica interbelică a lui Mircea Eliade, mai precis dintre anii 1932 și 1940. Cu rigoare și imparțialitate, Mircea Handoca a
Comentarii despre Mircea Eliade by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/6757_a_8082]
-
spune cu voce tare ce gândește, chiar și atunci când concluziile la care ajunge nu sunt dintre cele mai flatante. Studiul despre critica din Basarabia și modelul francez începe cu o frază-șoc, de ironie dusă până la limita sarcasmului, desprinsă parcă din eseistica lui Paul Zarifopol: "Franța a dat lumii două lucruri care, în timp, au devenit, fiecare în parte, câte o năpastă pe capul umanității: revoluțiile și academiile". Trece apoi în revistă, în-tr-o notă ușor caricaturală, reverberațiile marilor dezbateri de idei din
Strategii de lectură by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7912_a_9237]
-
dacă a ajuns să facă sociologie, nu a fost în virtutea unei atracții pentru acest domeniu, cît mai degrabă grație unei respingeri: a fost împins spre sociologie de disprețul pe care îl avea față de filozofie. Bourdieu nu dă doi bani pe eseistica filozofică - căci pe eseiști îi privește ca pe niște "cîrpaci care trăiesc ca niște semiplagiatori din munca altora (p. 46)" -, cum nu pune preț pe lumea universitară franceză, umplută cu figuranți care "sunt perfect convinși de faptul că sunt de
O efigie impersonală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7422_a_8747]
-
critică evidentă nu taie ca bisturiul, ci așază în oglinzi fidele și multiple fețele literaturii. Perspectiva nu e obligatoriu estetică. E mai degrabă filosofică, fiecare text conține o mică filosofie despre viață, cărți, lectură, trecut, prezent, bătrînețe, moarte, de aceea eseistica pare să i se potrivească mai bine Irinei Petraș decît critica (stricto sensu) literară. Practicînd o critică empatică și confesivă, sedusă de ideea de scris, de poezia cuvintelor, e impresionată mai ales de umanitatea din spatele constructelor, de dincolo de expresivitate, de
Critica reflexivă by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/7568_a_8893]
-
tendințe de separare a apelor în propria-i creație. Dacă un critic scrie măgulitor despre o carte a sa de ficțiune, acelui critic i se va reproșa ignorarea faptului că autorul a mai scris și câteva zeci de cărți de eseistică și critică literară. În oglindă, dacă i se laudă o carte de eseistică, scriitorul nu va întârzia să își facă publică dezamăgirea pentru faptul că e-xe-getul nu a acordat suficientă atenție consistentei sale cariere de prozator. Până la urmă, oricât de
În umbra unei crime by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7523_a_8848]
-
măgulitor despre o carte a sa de ficțiune, acelui critic i se va reproșa ignorarea faptului că autorul a mai scris și câteva zeci de cărți de eseistică și critică literară. În oglindă, dacă i se laudă o carte de eseistică, scriitorul nu va întârzia să își facă publică dezamăgirea pentru faptul că e-xe-getul nu a acordat suficientă atenție consistentei sale cariere de prozator. Până la urmă, oricât de mare și sinceră ar fi admirația comentatorilor, ea nu îl va mulțumi pe
În umbra unei crime by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7523_a_8848]
-
lui Marin Sorescu, și trecem în umbră lirica de excepție a lui Horia Stamatu sau Nicu Caranica. Tipărim, la fel, operele complete ale lui Sorin Titel, în ediții de lux, și nu am adus încă în limba română proza și eseistica lui Vintilă Horia, în întreg cuprinsul lor, dramaturgia integrală a lui Eugen Ionescu, opera științifică a lui Bazil Munteanu, N.I.Herescu, literatura lui Paul Goma și a altora de același calibru". În aceeași măsură e demnă de atenție și observația
Eternul Aristarc by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7315_a_8640]
-
francezi sau, și mai aproape de realitate, pe terenul unde se împacă umanul-creștinesc, eticul și esteticul, plenitudinar, cum spuneau tinerii interbelici, sau în stilul lui ingenios și colorat: "spre zăpăceala și ciuda exegeților, bucherilor și învățătorilor și întru împlinirea sfintei dreptăți". Eseistica lui erudită și hedonistă se bizuie deopotrivă pe o mansuetudine franciscană și pe o rară energie spirituală, de unde lectura amoroasă alături de un polemism ferm, dar cordial. Pendulează subtil între contrarii pe care le aduce într-un punct de convergență. Îi
Sărbătoarea lecturii by C. Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/7244_a_8569]
-
Paleologu ori Alexandru George, cum se vede și din volumul cu numele Critică la persoana întâi . De altfel, mărturisirile despre sine în această privință sunt extrem de rare, oricât de subiectiv se consideră și este. Avem de-a face cu o eseistică a inteligenței inventive, o petrecere a spiritului de o specifică vioiciune a dicțiunii. Și adeseori de o "bunătate" creștină. Deci tot un contrast fulgurant, de o bogăție spectaculoasă, prin alăturări și disjungeri neașteptate, dar plauzibile. Nici mai mult, nici mai
Sărbătoarea lecturii by C. Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/7244_a_8569]
-
de fiecare dată nu puținii cititori (aproape fiecare dintre cărțile sale s-a tras în cel puțin două ediții) pe cărări mai puțin bătătorite dovedind, dacă mai era nevoie, că, dacă este făcută cu har și respect față de cititori, și eseistica poate fi un gen literar de succes.
Revelații în minunata lume nouă by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7247_a_8572]
-
în forme apropiate, dintr-un manuscris românesc, în primele sale cărți franceze. Cele două volume editate acum ne oferă o pistă de cercetare. În orice caz, ambele sunt pline de fragmente, expresii și formule la fel de pregnante ca și cele din eseistica sa franceză. Aceeași jactanță a ideilor, aceeași brevilocvență - ecou, are dreptate editorul în prefața la Îndreptar pătimaș II, al conceptului latin de brevitas -, aceeași temperatură spirituală. Când scrie, de pildă, „Desenul lucrurilor rănește nevoia mea de beție abstractă, după ce am
Un eveniment cultural: Cioran inedit by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4916_a_6241]
-
fi acceptată astăzi, după deceniile de „spirit oltenesc" ceaușist. Trebuie însă să recunosc că, măcar ca exercițiu al inteligenței și al unei dialectici materialiste liberale, textul lui Pandrea este captivant și incitant. Este de reținut și un aspect particular al eseisticii acestui mare autor, cu care istoria nu a fost deloc generoasă. Trilogia brâncușiană aspiră să fie un ciclu, dar nu un sistem. Discursul lui Pandrea se îndepărtează semnificativ de rigorile filosofiei de catedră și oscilează între memorialistică, interpretare, sinteză, gazetărie
Petre Pandrea, exeget al lui Brâncuși by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/6140_a_7465]
-
declară a fi George Guțu l-a citit cu atenție pe Cioran și i-a tradus inspirat dicțiunea ideilor, într-un mod care ne face să descoperim în text, la tot pasul, fraze și formulări la fel de reușite ca acelea din eseistica sa. Îl recunoști pe Cioran în aceste epistole redactate în germană, iar aceasta este, cred, dovada cea mai elocventă că ne aflăm în fața unei traduceri de calitate. Și totuși, cum scria Cioran în germană? Editorul dă, la această întrebare, două
Cioran necunoscut by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/6293_a_7618]
-
întoacerea în țară, intuind că ordalițiul critic nu se numără printre calitățile sale predilecte, Papadima va renunța la cadența foiletonului de gazetă, spre a se dedica unor ramuri care se potriveau mai bine naturii sale laborioase: istoria literară, folcloristica și eseistica. Cedând însă imboldului de a-și strânge cronicile într-o antologie, viitorul profesor le va publica în 1943 sub titlul Creatorii și lumea lor. Schițe de critică literară, pentru ca în 1971 volumul să cunoască a doua ediție (Scriitori și înțelesurile
Critica în foileton by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4839_a_6164]
-
fost nevoiți să- și părăsească țara. Grecia era pe-atunci, alături de Portugalia, una din cele mai sărace țări ale Europei. Toate aceste evoluții miam propus să le prezint în roman. R.B.: Ați migrat dumneavoastră înșivă din estetică și filologie în eseistică și beletristică. În ce măsură v-a fost de folos experiența teoretică în praxisul literar? A.F.: M-a deformat. M-am conceput totdeauna ca autor și am trăit cu nobila convingere că va trebui să aflu adevărul despre literatură, indiferent pe
Aris Fioretos: „Migrația este experiența majoră a secolului XX“ by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/4844_a_6169]
-
care nu se amestecă cu faptele pe care le descriu, de aceea ochiul le urmărește cadența nesincopată, într-o alunecare care nu lasă urme. După cîteva pagini, ți-e greu să reproduci ce ai citit. E cazul paradoxal al unei eseistici impecabile care nu lasă godeu în mintea cititorului. Unduirea frazelor are drept efect o involuntară stare de amnezie, căci atenția îți scade din cauza eleganței monotone a vorbelor. O rotunjime ritmată al cărei efect stilistic se pierde prin disiparea sensului: aceeași
Filosofia nostimă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5465_a_6790]
-
paradă de dantelărie licoroasă, registrul cărții e fatal minor. Cu tente jucăușe și enumerări mustoase nu se poate scrie eseu de speță valoroasă. Dacă nu-și va schimba tonul de bază, Ciprian Vălcan va rătăci în granițele efemere al unei eseistici bufe.
Filosofia nostimă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5465_a_6790]