132 matches
-
grele, pentru a fi simțită de toți [...]" (Motru, 1984: 739). Pe de altă parte, ea e revitalizată, dezvoltată și îmbogățită de școala gândiristă, ale cărei baze sunt puse de Crainic, pe o linie teoretică mai apropiată de ceea ce am numit esențialism în capitolul anterior. Practic școala gândiristă încearcă să aducă în lumină caracterul autentic al culturii române, punând în discuție ca elemente centrale tradiționalismul (istoria și folclorul) și ortodoxismul. Această tendință nu s-a regăsit însă doar în interiorul gândirismului; în întreaga
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
poporului", unii gânditori ai vremii 7 au asociat, în diferite grade și sub diferite unghiuri, românismul și ortodoxia 8. De altfel, aproape întreaga scenă a dezbaterilor asupra spiritului național din cultura română a începutului de secol XX stă sub sceptrul esențialismului 9, probabil nu doar din rațiuni date de sincronismul teoretic, ci și din rațiuni politice nu trebuie să uităm că suntem la mică distanță, dacă nu chiar în plină perioadă de făurire a unei Europe a statelor-națiune, a războaielor de
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
au evoluat așa cum am avut ocazia să observăm în capitolul anterior -, ghidate de metafora "sfâșierii mitului"37, în principal pe calea extra-raționalizării și relativizării, perspectivele asupra identității etnoculturale și naționale, prezentate în acest capitol, au păstrat, cum am văzut, spiritul esențialismului și au produs pe rădăcinile școlii gustiene, un tip particular de sociologie: sociologia noologică. De fapt, aceasta e o quintesența a exprimărilor filosofice și sociologice atât românești dintre care amintim psihologia energetică lui Rădulescu-Motru și filosofia culturii a lui Blaga
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
eng.: agency); "acțiune" deși în general este tradus ca atare, de fapt, semnificația sa este mai degrabă de "capacitate de acțiune" sau "potențial de acțiune". 6 Din punct de vedere ontologic, această perspectivă poate purta la fel de bine și numele de esențialism, după cum vom folosi conceptul mai încolo, în analiza teoriilor identității. 7 Această viziune (centrarea pe statu-quo) percepută ca statică reprezintă una din țintele principale ale criticilor aduse funcționalismului timpuriu. 8 Nu mai trebuie să mă întreb cât sau ce pot
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
anumit moment dat. 6 Vezi și Gallie (1956). 7 O poziție ce mai este denumită de unii fie holism, fie naturalism, fie structuralism, integrată sau cunoscută în mod curent în teoriile sociale ale identității și culturii sub denumirea generică de esențialism și care postulează existența unor suprastructuri, certitudini, esențe, realități independente de și în afara indivizilor și totuși reproduse de aceștia; identitatea apare ca existență în sine, ca realitate apriorică, ca structură. 8 O poziție ce ar putea fi denumită fie non-realistă
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
existenței, în vreme ce Heraclit din Efes era adeptul ideii de schimbare continuă, foarte sugestiv surprinsă în aforismul său: panta rei. 13 Care pot fi incluse în categoria întrebărilor ontologice (vezi de exemplu Hay, 2002:61-63) 14 Capitolul 3 (Paradigme asupra identității: esențialismul și constructivismul) și Capitolul 4 (Perspective românești asupra identității). 15 Capitolul 5 (Identitatea socioculturală). 1 Conceptul de paradigmă va fi utilizat pe parcursul lucrării în sensul lui Kuhn (1999). Paradigmele desemnează un model de abordare a realității sociale care generează o
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
clasică. Am arătat că pictorii simboliști utilizează elemente specifice tradiției, de la tradiția în pictură a decorativismului bizantin, la elemente de folclor, conferindu-le însă un caracter modern, adică simbolist, care le înstrăinează în diferite grade de contextul specific, mergând până la esențialismul sculpturii brâncușiene, așa cum se reflectă, de pildă, în Pasărea măiastră. Un astfel de dialog între tradiția picturii bizantine, care include și o viziune ortodoxistă și tema favorită decadentismului, cea a lui diminutio capitis, o regăsim în pictura Ceciliei Cuțescu- Storck
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]