335 matches
-
O ruptură nu se produce, doar că „entropia” se transformă în „epifanie”: nu lipsesc stranietatea, imagismul, acum mai concentrat, livrescul, o anume „tehnicitate” a discursului, conținutul conceptual, ermetismul. Se remarcă însă muzicalitatea, „murmurul de cânt monodic” bizantin (Radu Petrescu) și esențializarea lirismului, efortul de a transpune o experiență spirituală. Unele texte rămân totuși cvasiincomprehensibile, spre exemplu primul poem, Geometria sau căutarea drumului, excesiv de conceptual. Altele, precum Balada păsării, șochează, din contră, prin prea marea simplitate: „vie Lumină/ venind, pe cale// inima-mi
TURCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290307_a_291636]
-
un criteriu pentru fiecare cadran obținut; Pasul 3“*”Se citește textul; Pasul 4“*”Se formulează răspunsuri scurte pentru fiecare cadran; Pasul 5“*”Se evaluează rezultatele. Avantaje: stimulează atenția și gândirea; scoate în evidență modul propriu de înțelegere; conduce la sintetizare/esențializare. “ȘTIU/VREAU SĂ ȘTIU/AM INVATAT” Pasul 1“*”Se formează 3 grupe ce corespund celor 3 rubrici ale tabelului: a) ceea ce știm/credem că știm; b) ceea ce vrem să știm; c) ceea ce am invatat. Pasul 2“*”Elevii fac o listă
Metode moderne de învăţare activă. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Pop Diana () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1165]
-
din primul cadran, în cadranul al treilea; se cere să ilustreze într-un desen tema din primul cadran ,în cadarnul al patrulea;se evaluează rezultatele. Avantaje:stimulează atenția și gândirea,scoate în evidență modul propriu de înțelegere,conduce la sintetizare/esențializare. ESEUL DE CINCI MINUTE Acesta se folosește la sfârșitul orei, pentru a-i ajuta pe elevi să-și adune ideile legate de tema lecției și pentru a-i da profesorului o idee mai clară despre ceea ce s-a întamplat, în
Metode moderne de predare a matematicii in gimnaziu. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Constantin Paula () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1143]
-
este estimat a fi alcătuit din: Tipul somatic.............................................................. 40%; Capacitatea motrică................................................... 35%; Capacitatea psihică.................................................... 25%; Conceptul de model de antrenament este definit de A. Nicu un ansamblu de indicatori cuantificabili, ale căror date și raporturi simple permit o caracterizare, o esențializare a întregului proces de antrenament, direcționat în programarea lui către obținerea unei performanțe prestabilite (titlu, loc în clasament, puncte, victorii) la o dată anticipată. Modelul de joc (legat de modelul tehnico tactic) este reprezentat de un ansamblu de indicatori diferențiați ca
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI. In: BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]
-
vorbi despre o motivație cognitivă sau intelectivă; - afectivitatea este nediferențiată, apar de regulă forme de afecte determinate de instinctele de bază sau de unele nevoi de apărare; - la nivelul comunicării se întâlnesc asonanțe de recepție, ca și la nivelul cogniției, esențializarea fiind cea mai afectată; propriu‑zis, nu există această operație, comunicarea realizându‑se la nivel de indicatori sau semnale; - sensibilitatea la factorii de dezvoltare și progres este redusă la minimum, iar capacitatea de autoreglare, autoconducere și control este relativ absentă
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
personalității educatului și valorificarea optimă a potențialului intelectual și aptitudinal al acestuia. • Principiul sistematizării, structurării și continuității - acest principiu vizează necesitatea de a asigura succesiunea activităților educative după o logică strictă a informației, de a selecta și corela cunoștințele după esențializarea lor, de a le integra și sistematiza în sisteme evolutive corespunzătoare (concentrice și liniare), de a programa procesele și operațiile cognitive în vederea dezvoltării ritmice și intensive a capacităților de cunoaștere din partea elevului cu cerințe speciale. O parte a acestui principiu
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
sau a unui produs de modelaj). Acest tip de terapie are o valoare formativă, conducând la apariția de situații de învățare valoroase care vor evidenția, pe lângă încărcătura estetică, și pe cea etică și socială a conținuturilor temelor plastice. Prin selecționarea, esențializarea și concretizarea acestora, prin subiecte aplicative adecvate temelor plastice, precum și prin activizarea elevilor, cresc valoarea și eficiența terapiei și a caracterului său compensator. De asemenea, prin această terapie se întregește personalitatea copilului, se dezvoltă simțul estetic și se conștientizează nevoia
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
pentru a păcăli cenzura”, mărturisește autorul într-un pasaj autoreferențial. Piesele, scrise și jucate în perioada dictaturii, pot fi citite și acum cu interes, pentru că autorul a izbutit să îmbine jocul subversiv (cu anecdotică efemeră) cu un anumit tip de esențializare reflexivă. SCRIERI: Prețul alegerii, Iași, 1976; Cuvinte învinse, Iași, 1978; Perioada de instrucție, Iași, 1981; Împăcarea cu Faust, Iași, 1986; Școala de îngeri, Iași, 1991; Teroarea clepsidrei, Iași, 1996; Mașina de vânt, pref. Florin Faifer, Iași, 1996; Donatorul de umbră
POPA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288919_a_290248]
-
P. Aparent (sau în primă instanță) înregistrare a cotidianului mecanic, impur și hâd, lirica lui traduce, de la un capăt la celălalt, o voltaică tensiune de depășire a cotidianului și a materiei joase, ceea ce în planul limbajului corespunde cu stilizarea și esențializarea notației, până la punctul în care imaginea ei devine epură confină cu figura (opusă polemic) a spiritului. Ambii poli ai operațiunii de transgresie sunt reprezentați fără nici o urmă de retorică a exhibării eului, ci - cu toată personalizarea gramaticală - în registrul moral
POPA-13. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288915_a_290244]
-
într-o tehnică sfumato. De aici, și principalele trăsături ale discursului poetic: discreția confesiunii, calmul melancolic al amintirii, diafanul tablourilor stilizate. O autoironie discretă vertebrează contemplarea cu ochi abstras a lumii, văzută shakespearean ca o scenă de teatru. Expresia, urmărind esențializarea, impune prin concizie și acuratețe. Din detașarea „mișcată” de afect și din estomparea eului P. și-a făcut o atitudine lirică ușor de recunoscut, iar din eleganța frazării și idealul cizelării nesilite - un mod personal de expresie. SCRIERI: Entre nous
POPESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288955_a_290284]
-
casnic etc., ci atacă pieptiș marile teme ontologice și morale, presupus apanaj al liricii masculine. O caracterizează, de asemenea, propensiunea către extaz, puritate, energia și frământarea, o egolatrie „înaltă”, orgoliul afirmat al persoanei libere și active, jubilația trăirii, aspirația spre esențializare și preferința pentru abstracțiune, trăirea aproape organică a orizontului ideatic. Poeta arborează o directețe tăioasă, consemnează eșecul, deruta, marasmul, aprehensiunile, angoasele, lirica ei fiind - în pofida peisajelor geometrice, reci ori a beatitudinii existențiale - una marcată de o melancolie de fond, fără
NEGREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288406_a_289735]
-
De uleioase frunze lungi/ Și sub copaci ne prăbușeam.// Râdea în umbră cineva / Deodată hohotul se sparse/ Tăcerea galbenă creștea/ Prin noi trecură păsări arse.” Imaginația ecoului (1981) continuă percepția fabuloasă a lumii și registrul grav, dar aduce și o esențializare a gândirii poetice, care atinge echilibrul între tensiunea spiritului și vibrația lirică. Evadând din contingență, poeta se concentrează asupra esențelor, pătrunde într-o lume în care mișcarea e „un dar al neclintirii”, întunericul - „insomnia/ Luminii când dispare ora”, uitarea - „liniștea
PILLAT-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288816_a_290145]
-
o scriere ori alta. Era, în bună măsură, de așteptat ca după o asemenea investigație amplă a literaturii naționale M. să încerce o sinteză de ansamblu. În Scurtă istorie a literaturii române (I-IV, 1994 - 1997), o cumpănire optimă între esențializare și aprofundare, între concizie și abundență asigură consistența lucrului bine făcut. Chiar dacă într-o viziune deliberat didactică, Scurtă istorie... se înfățișează limpede, prietenoasă, alertă, bine ritmată, persuasivă și agreabilă. Civilizației geto-dacice, influențelor culturale ale coloniilor pontice grecești, prezenței lui Ovidiu
MICU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288109_a_289438]
-
valoare de motivare și de persuasiune. Totodată, prelegerea oferă profesorului posibilitatea de a-și prezenta și explicita atitudinea față de valorile dominante ale unei domeniu științific, ori față de sfera axiologică a vieții cotidiene. Realizarea unei prelegeri necesită o preocupare deosebită în ceea ce privește: • esențializarea informației; • ierarhizarea strictă a ideilor; • detalierea eșafodajului științific; • enunțarea unor ipoteze și teorii; • analiza și interpretarea critică a unor puncte de vedere. O importanță deosebită pentru elaborarea unei prelegeri o are planul structural al acesteia, accentuându-se prin intermediul unor mijloace
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
mai direct, acest titlu este intens folosit în presa noastră cotidiană. Michel Voirol (1992, pp. 31-34) simplifică mult lucrurile, propunând două mari tipuri integratoare: Titlul informativ. Un asemenea titlu oferă cititorului esența informației. Nu este ușor de realizat, câtă vreme esențializarea poate fi pândită de mai multe primejdii: neclar, banal, fără impact. Voirol oferă câteva exemple: „Accident mortal” este scurt și atâta tot. Este imprecis și banal; „La St Pierre du Mont, un zidar care își continuase munca în ciuda furtunii și-
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
tehnicii dramatice enumerate și explicate de I. L. Caragiale în diferite articole. Toate aceste idei sunt argumentate prin apariția în proza jurnalistică a unor figuri abia conturate, nedesprinse încă de realitate, dar care printr-o însumare caracteristică și printr-o progresivă esențializare devin personaje de valoare majoră în operă. S-a afirmat că I. L. Caragiale, ca teoretician și ca autor dramatic, aparține tradiției neoclasice a teatrului și s-a format în opoziție cu stilul dramei tradiționale și ca o reacție împotriva teatrului
PERSONAJUL COMIC ÎN TEATRUL LUI I. L. CARAGIALE by Aurora Ștefan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/380_a_592]
-
cuvintele nu te învață de la sine; cel ce te învață este învățătorul lăuntric, lumina-caracter. Vasile Fetescu, șlefuitorul de diamante vii - atâtea generații i-au trecut și îi vor trece prin viața-opera lui -, iată că preface prin demers transfigurativ, de sublimare, esențializare, lapidaritate însăși proza (proza vieții de zi cu zi), dându-i chip de poezie. Astfel, identificăm - în al doilea capitol din iconomia acestei cărți - îngemănarea pascaliană a spiritului fineții și a spiritului geometriei, precum și intuiția lui Ion Barbu că în
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
și antitezei. Premisa unității contrariilor este coapartenența la un anumit gen, este furnizată prin conferirea a ceea ce este propriu, definitoriu unui contrariu celuilalt contrariu, prin trecerea în esența celuilalt, printr-un schimb necontenit al propriului care determină apariția, ființarea și esențializarea (adică dobândirea și conferirea esenței) unui nou element, proces, fenomen, etc. care, deși identic cu sine, este sintetic în sine. 2.5 La nivel macrocosmic, unitatea contrariilor este absolută, permanentă întrucât există un flux continuu de contrarii ce derivă din
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
lor continuă (v. supra); la nivelul Sufletului Universal amestecul celor două substane contrarii este săvârșit de Demiurg prin introducerea diferitelor proporții (v. supra). 1.6.3. Unitatea sau identitatea contrariilor este consecința modificărilor survenite intrinsec contrariilor, echivalează cu existența și esențializarea unei noi entități dotată cu o structură în care se poate remarca armonia, solidaritatea dintre parte și întreg atât sub aspectul formei cât și al conținutului. Corpul Universal, rezultat al combinației elementelor în diferite proporții, deține structură și ordine, prin
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
el: Zburam? / eram aproape de marginea Infinitului, fiindcă zburând ne zidim ca într-o cathedrală de aer. În felul acesta, eul creator își asumă statutul de posesor al unei mistici: mistica mea / slujește Iubirii, iar sentimentul, scris cu inițială majusculă, e esențializare, sublimare a tot ce e viața, chiar o nouă naștere, poate cea deplină. Și, totuși, mereu în așteptare, procesul de făurire e necontenit, tinzând spre o lume-ntreagă / ne-mai văzută-n forme și-armonii. Dacă E timpul cel ce
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
privea spre astre), romantic, când ziua și cu noaptea se-mpăcară, continuându-și menirea, încercând să răspundă unei fantomatice depărtări, ale cărei date, deși imprecise, sunt promițătoare. Dincolo de toate orientările literare tangente, lirica lui Viorel Dinescu este înclinată spre o esențializare a imaginii, prin renunțarea la contactul cu imediatul, înlocuit cu un inventar intangibil, peste care ninge din aștri, în vreme ce iubita, corelată, pe deplin, cu acest construct, e îndemnată să-și abandoneze preocupările teoretice (Ecuațiile tale ciudate), în care o vagă
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
aici că punctul de întîlnire dintre constructivism și „mașinismul” futurist la Contimporanul este dat de atitudinea pozitivă față de tehnică, urbanistică și industrie, așa cum punctul de întîlnire dintre constructivism și expresionism este dat de cultul „anonimatului” colectiv, al „stilizării” și al „esențializării” formelor artistice, iar cel dintre constructivism, dadaism și onirismul suprarealist - de elogiul artei nonfigurative, sintetice și sincretice, bref de refuzul imitației exterioare. VI.4. Declinul. Etapa postavangardismului „eclectic” (1929-1932) În 1928, Contimporanul își încetează apariția, revenind - în 1929 - pe format
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
pe filiera folclorului sapiențial, esențializat paremiologic al lui Nastratin Hogea și Anton Pann, căruia Barbu îi apreciază impersonalitatea („geniul impersonal și fermecător al înțelepciunii tîrgovețe”) și anistoricitatea („helenism neistoric”), din aceeași dorință de a recupera arheologic, prin epurare, abstractizare și esențializare poetică, „geniul” prestigios, universalizabil, dar folclorizat al tradiției locale, conjurînd astfel sentimentul precarității Istoriei și al apartenenței la o cultură periferică „minoră”. Pînă la un punct, neo-păgînismul bizantinizant - în cheie expresionist-folclorică - al lui Lucian Blaga indică aceeași nevoie de recuperare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
trece cu vederea „metoda” poetică a lui Elio Pagliarani, scriitor care a demonstrat cu suficient de consistente argumente (furnizate cu precădere prin intermediul practicii literare) că lirismul se dovedește neputincios în confruntarea cu o realitate polimorfă, refractară față de orice tentativă de esențializare. De la Ragazza Carla (1962) la Ballata di Rudi (1995), Pagliarani și-a construit poemele prin recursul la personaje memorabile, cu rol coagulant, în jurul cărora gravitează alte personaje, toate contribuind la închegarea unor trame narative, la derularea unor „istorii” în buna
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
început un grup de persoane care au în comun anumite caracteristici (motiv pentru care teoria lui xe "Young"Young a fost criticată), ci își construiește referentul în concordanță cu anumite contexte specifice. Deosebit de important este faptul că, pentru feministele poststructuraliste, esențializarea teoretică sau descriptivă a femeilor nu pornește de la o premisă biologică. Împărtășirea unui set comun de experiențe care provin din construcția socioculturală a femeilor, a celor care nu sunt de natură biologică reprezintă acum un „măr al discordiei” (în termenii
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]