132 matches
-
relație cu un anumit context istorico-politic (și în ultimă instanță cultural) - totalitarismul comunist, și în constantă opoziție cu tipul de literatură practicat pînă la optzeciști. Cartea lui Carmen Mușat e însă surprinzător de radicală la adresa celei dintîi, literatura așa-zis esopică, romanul "obsedantului deceniu". Nu numai că o condamnă în bloc (și la nivel estetic, aspectul ei cel mai vulnerabil, dar cu preponderență la nivelul mecanismelor de producere a textului, care, crede Carmen Mușat, au plasat literatura într-o zonă a
Vîrstele teoriei literare românești by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14352_a_15677]
-
care îl exprimă și îl reprezintă în cel mai înalt grad. Propunându-și o operă de salubrizare socio-morală, dramaturgul manifestă față de malformațiile vieții înconjurătoare o intransigentă vehemență, denunțându-le cu un patos civic rar întâlnit. Limbajul său nu are nimic esopic: adevărul, oricât de dezagreabil, este scos la lumină, mecanismele aberante sunt demontate și explicitate, măștile scoase, anomaliile subliniate, totul fiind circumscris amintitei acțiuni de asanare publică, de pe pozițiile unei înalte conștiințe publice, puse în vibrație de sentimentul datoriei față de societate
Tudor Popescu () [Corola-website/Science/302576_a_303905]
-
fiindcă în rest conformismul se păstrează, acordat cu noile indicații, prin care se recunoaște că pe lângă „realizări" mai sunt și neajunsuri. De altfel, întreaga proză umoristico-satirică a lui Silvestru are această notă de acomodare și chiar de ocolire a strategiilor esopice și subversive. Faptul că în 1987 el lăuda încă „brigada artistică de amatori" ca formă spontană de umor popular este grăitor. Odată cu volumul "Glastra cu sfecle" (1965), care include „microfoiletoane, momente și schițe vesele", gama tematică și de procedee se
Valentin Silvestru () [Corola-website/Science/322959_a_324288]
-
mare succes la publicul cititor decît la critică oficială. În sprijinul acestei afirmații vine și faptul că românele sale s-au aflat de trei ori în topul vînzărilor." "Nu întîlnim la Ion Arama tactică de dedublare a sensului, acea vocație esopica, în sensul uzitat și apreciat de Laurențiu Ulici. Ion Arama merge la țintă - și la inimă cititorului - cu o sinceritate dezarmanta. Românele sale par acum ca niște fotografii sepia ale unei epoci revolute. Se constituie într-o frescă de crîmpei
Ion Aramă () [Corola-website/Science/324669_a_325998]
-
rău! Ficțiune politică și film de investigare a dizolvării conștiințelor, primul realizat de Veroiu după revenirea din exil. Adaptare a romanului „Ultimul mesager” de Bujor Nedelcovici, interesantă în intenție, dacă tema coruperii politice n-ar fi fost compromisă prin depeizarea esopică proprie școlii moderne a filmului românesc, prin dramaturgie rudimentară și livresc abscons. Ca eroului din film căruia nu-i mai rămâne de ales decât sinuciderea, regizorul recurge exclusiv la exercițiul calofil de stil, somnolent, lipsit de reală tensiune, de viață
Somnul insulei () [Corola-website/Science/328796_a_330125]
-
declanșează o anume senzație ori stare, construind cu abilitate intriga și arhitectura romanului, Marius Tupan rămîne credincios, în proza ca și în teatrul său, parabolei, alegoriei și simbolului, oricîte voci ar fi anunțat ritos, în ultimii cincisprezece ani, sfîrșitul limbajului esopic. (...)Bunul simț și lectura critică a cărților ne spun că Marius Tupan e un scriitor important, un prozator interesant și un dramaturg care își așteaptă regizorul și actorii." (Ioan Holban) în Convorbiri literare
Marius Tupan () [Corola-website/Science/337222_a_338551]
-
adevăr grăiește! De unde atâtea rezerve, când miliardarii de sub pulpana puterii au supt ultima firimitură din măduva bugetului? Or, strălucita inițiativă de a-i obliga pe proprietarii de case să devină depunători la C.E.C. ar putea fi chiar răspunsul dorit la esopica propoziție a protectorului-șef al nației defavorizate. Această nouă escrocherie cu final previzibil va fi o încununare a politicii de hoții supervizate de la centru a P.S.D.-ului. Probabil dl Năstase a socotit că românii posesori de apartamente sau case sunt
Ecorșeul lui Arvinte by Mircea Mihăieș () [Corola-website/Journalistic/14944_a_16269]