193 matches
-
și temerile care au drept punct de plecare astfel de temeiuri sunt exagerate. Uniunea Sovietic) și Statele Unite se influențeaz) una pe alta într-o m)sur) mai mare decât ar putea spera s) o fac) oricare alt stat care tr)ieste în umbră lor. În lumea prezentului, ca și în cea a trecutului recent, fac) imposibil) o ajustare o condiție de opoziție mutual) ar putea mai degrab) s) necesite decât s) a diferențelor. Totuși, primul pas c)tre încheierea înțelegerii nu
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
în do» picioare, cu cap și nas și cu toate alaltă forma omului, numai să aibă aripi și să zboare, iară socoteala și râsul să-i lipsască, adevărat dobitocul acela pasire, iară nu om ar fi. De care lucru aievea ieste că la fietece dihanie deosăbirea și hirișiia i să socotește, iar alaltă formă a chipului nicicum, macar pasire cu patru picioare, macar dobitoc cu doa» aripi, macar cu mână cu cinci degete, cu unghii și fără păr și fără pene
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1384]
-
Eu pe mine niciodată nu mă chem (au în locul numelui gramatica n-ați citit, unde arată că mă în locul numelui, eu, de căderea chemătoare să lipsește?), ce alții pre mine, o, dumneata mă cheamă.>> Iarăș o întrebară: <<Dară numele îți ieste, o, au pe alt nume te cheamă?>> Iară ea răspunsă: Când strigă cătră mine cineva, atuncea audzu, precum și pre voi acmu, când m-ați chemat, v-am audzit. Deci acmu, va rog, spuneți-mi, ce m-ați chemat?>>”</citation> Portretul
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1384]
-
nu este o noutate; anterior, blamând felul în care Hameleonul îl descrie pe Inorog, de a cărui nevinovăție este conștient, șoimul înțelege că „toate acestea vărsături asupra curățăniii Inorogului le borește” inamicul său, îi replică: “Șterge-ți gura (...) și de ieste cu putință știupitura iarăși îți înghiți și borâtura iarăși îți sorbi”. Ironia, satira, sarcasmul, burlescul, pamfletul, caricatura sunt toate folosite de Cantemir în grade diferite, acesta fiind singura armă de care dispune împotriva unei umanități aberante. Spirit anamorfotic fiind, Principele
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1384]
-
nivel de dezvoltare sc...zut (în raport cu standardele Europei avansate) și o tranziție postcomunist... anevoioas.... Avem salarii de 8-10 ori inferioare celor din multe ț...ri membre ale UE, dar și o productivitate sc...zut.... O mare parte a populației tr...ieste în mediul rural și contribuie foarte putin la bugetul public. Salariile din România și lipsa de slujbe în mediul rural conduc la o migrație masiv.... Nivelul veniturilor bugetului public este de circa 30% din PIB, mult inferior mediei din Uniune
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
-
nu au cum s... piard... în competiție. Și în România, dinamica demografic... nu este favorabil...; îmb...trânirea populației are loc intens în timp ce mulți tineri își caut... de lucru în str...în...țațe. În plus, o mare parte din populatie tr...ieste în mediul rural, contribuie foarte putin la bugetul public, fiind îndrept...țiț... s... beneficieze de asistent... medical.... Acest ghem de circumstanțe încordeaz... sistemul de asigur...ri sociale și pe cel de asigur...ri medicale. În domeniul economic, aloc...m puțin
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
-
periferie economic..., fie ea mare, a Uniunii. Este de salutat c... Guvernul își propune s... investeasc... substanțial mai mult în infrastructură din educație. Jurnalul Național 16 noiembrie 2005 Puțin... istorie și aritmetic... Perioadă 2001-2004 (atât cât s-a scurs) gr...ieste printr-o serie de cifre: o creștere medie a PIB-ului cu 5%, o creștere puternic... a comerțului exterior, care a susținut consumul și investițiile, consolidarea sistemului bancar și m...rirea rezervelor valutare etc. La aceste date trebuie ad...ugat
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
-
reale, deoarece s-a folosit de c...tre oficiali echivalentul în euro, deci influență deformatoare a inflației este înl...turat.... Cet...tenii au dorința de a câștiga mai bine, de a tr...i mai bine. Când vezi cum se tr...ieste în UE, aștept...rile și dorințele sunt mai intense. În plus, este bine s... într...m în Uniune în condiții cât mai bune, inclusiv din punct de vedere al veniturilor oamenilor. Dar câștigurile nu pot fi în divorț cu productivitatea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
-
f...râmițarea terenurilor, dotarea slab... a fermelor, productivitatea joas..., sistemele de distribuție primitive, politicile publice inconsecvente și ineficiente de-a lungul timpului etc. Agricultură este, în ansamblu, înapoiat... și cu o contribuție mic... la export. Deși în mediul rural tr...ieste mai bine de 35% din populația ț...rii, contribuția agriculturii la Produsul Intern Brut (PIB) este de 12-13%, iar aportul agriculturii la bugetul public este practic insignifiant. Este de presupus c... o parte nu mic... a populației din mediul rural
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
-
este de mirare atenția ce se acord... agriculturii și finanțelor publice din România. Chiar dac... ministrul Flutur a încercat s... fac... multe, starea agriculturii este la mare distant... de ceea ce reclam... funcționarea bun... în...untrul UE. Și în Polonia tr...ieste mult... populație în mediul rural (26-28%, fâț... de 38-40% la noi), iar numeroase ferme sunt acolo mult sub normă optim... din UE. Agricultură polonez... este mult mai adaptat... la economia de piaț... și mai alert... la oportunit...țile externe. La
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
-
care o împ...rt...șeam. Ce se discută în cerc foarte restrâns la Institut era continuat afar..., în întâlniri cu un alt amic, Ilie Șerb...nescu. Discutăm și cu Aurelian Dochia, cu Costea Munteanu sau cu Alexandru Olteanu (care tr...ieste acum la Londra) în laboratorul profesorului Buium Cotigaru la ASE sau în cel al regretatului profesor Constantin Pintilie. De Vasile Pilat m-a legat și studiul semnat împreun... în 1984 privind nevoia de reform... economic..., analiz... care a stârnit interes
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
-
este probabil, într-un mediu cu dobânzi în sc...dere -, deficitul de cont curent ar putea r...mane tot în jur de 7%, printr-o îndatorare privat... în creștere; deficitul ar putea chiar s... creasc.... 2004 fâț... de 2003 gr...ieste în aceast... privinț... (în 2003 deficitul bugetar a fost de 2,4%, iar cel de cont curent de 5,7%). Piețele financiare interne în dezvoltare și deschiderea contului de capital limiteaz... și ele eficacitatea utiliz...rii bugetului public în controlul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
-
din PIB. În acest domeniu, ne confrunt...m cu fenomenul de „fug... a creierelor”, care este propriu ț...rilor mai puțin dezvoltate. Chestiunea agrar... (cum i-ar fi spus Nicolas Georgescu-Roegen) a revenit proeminent în actualitate: în mediul rural tr...ieste circa 40% din populația ț...rii și agricultură contribuie cu 12% la formarea PIB. Nu în cele din urm..., avem o infrastructur... de transport foarte precar... și inadecvarea amenaj...rii teritoriului își arăt... colții în momente de furie a naturii
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
-
jale era, de plângea toți ca după un părinte al său, că cunoștiia toți că s-au scăpatu de mult bine și de multă apărătură. Ce după moartea lui, până astăzi ăi zise sfântul Ștefan Vodă, nu pentru sufletu, ce ieste în mâna lui Dumnezeu, că el încă au fostu om cu păcate, ci pentru lucrurile lui cele vitejești, carile niminea din domni, nici mai nainte nici după aceia l-au ajunsu." Grigore Ureche, Letopisețul Țării Moldovei * "Nu știți ce cereți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Râmnic de episcopul Climent. 4. - Evanghelia, tipărită la 1750 în București, de mitropolitul Neofit Criteanul, sub domnia lui Grigore Ghica. Dela pagina Evangheliei Învierii în continuare pe alte câteva pagini se poate încă citi scris de mână: -«(această Sfântă) Evanghelie ieste a mea cumpărată de mine Popa Radu de la Ucea de Susu și cine ar fur(a)o să fie anafte(ma) să fie afurisitu de săbo(rulu) dela Nicheia...» Iar Antimisul Bisericii e de la Șaguna. Alte proprietăți sau bunuri de valoare
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
de la munte. Să pomenesc aci unele fântânițe, cum le numim noi, adică izvoare cu apă. Întâi să luam hotarul Mlaca din sus de sat. Fântinița din stâna Vacii. Pe lunca Secii din sus de sat mai la deal spre pădure ieste altă fântâniță îi zicem noi Fântânița lui Rac Crăciun, una din cele mai bune și mai vestite din hotarele noastre, nu a secat niciodată și nici nu și-a micșorat izvorul când o fost secetă. Și nici nu crește când
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Sus, apoi se duce prin hotarul Arpaș până la Nord, aproape de hotarul Cârța și Arpașul de Jos, unde pe o distanță mai mică, iarăși vine granița între noi și Arpașu de Sus. În Mlăci la izvorul lui părăul lui Ion, iar ieste o fântâniță care-i zice Budulăul Boltașului, pentru că tot boltașul Scorobeț a pus un buduloi de țiment aci ca să stea la vedere și să nu se astupe fântânița când calcă vitele. I-a dus iel și peștișori mici, crăieți, în
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
aveau cursuri de apă să poată face mori. Moara s-o distrus, io nu o știu. În urmă, unde o fost jilipul, o rămas un izvor care îi zicem Fântânița de la Mori. Mai la vale de asta, mai la răsărit ieste o altă, Fântânița de la Mori din Nisip, îi zicea așa fiindcă aci țâșnea apa din jos în sus și mișca nisipul tot timpul. Dar are o apă foarte bună. Mai la vale, aprope de granița cu hotarul Cârța ieste alta
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
răsărit ieste o altă, Fântânița de la Mori din Nisip, îi zicea așa fiindcă aci țâșnea apa din jos în sus și mișca nisipul tot timpul. Dar are o apă foarte bună. Mai la vale, aprope de granița cu hotarul Cârța ieste alta care-i zicea Fântânița din Țăvu Cârții. Astea sunt toate fântânițele ce le știu io în hotarul comunei Streza Cârțișoara. Pâraiul cu trei nume Mergând pe drumul Arpașului de Sus, după ce sui dealul zis Coasta lui Nache, dai de
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
fonemului e obișnuit, ca cel din cuvintele bere, fete, teme, dar care se micșorează la 4 - 5 mm în cuvintele eu, el, ea, este ș.a., - cuvinte în care sunetul e se pronunță precedat de i, astfel: ieu, iel, iîe)a, ieste. Buzele se întind, iar comisurile se retrag, descoperind marginile incisivilor inferiori și superiori. Poziția la emiterea fonemului e se exersează în fața oglinzii. Fonemul e se emite cu dificultate izolat și se pierde cu ușurință mai ales în poziția finală a
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
occasus Transsylvanorum” unde se artă că la 1383 Ludovic, craiul unguresc, era domn și „al noroadelor din Ardeal, al Moldovei și Țărei Românești, al Misiilor amânduror (cării îi ” dzicem, cei de Jos, acmu Dobrogi, iar Misia cea de Sus, câtă ieste de la Pravadia pe Dunăre în sus, pân aproape de Beligrad, pe Dunăre), așijderea și Dalmația (unde acmu îi dzicem noi și trăiesc dobroveneticii), și slavenilor, cu lată stăpânire în toate aceste țări...” (la Costin, p. 278). În compunerea sa în versuri
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
antice” (p. 227 urm.). 2. Limba română a apărut direct și nestrămutat din latină, ca și italiana. Ambele popoare, român și italian, sunt vlohi, vlahi, romani. Aceste identități justifică aprecierea că româna are lexic atât latin cât și italian: „Limba ieste dovada că în graiul nostru până astăzi sânt cuvintele, unile letinești, iar altele italienești. Să miră un historic anume Cavație, dzicând: «De mirat lucru ieste că limba moldovénilorŭ și a munténilorŭ mai multe cuvinte are în sine râmlenești, decât a
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
romani. Aceste identități justifică aprecierea că româna are lexic atât latin cât și italian: „Limba ieste dovada că în graiul nostru până astăzi sânt cuvintele, unile letinești, iar altele italienești. Să miră un historic anume Cavație, dzicând: «De mirat lucru ieste că limba moldovénilorŭ și a munténilorŭ mai multe cuvinte are în sine râmlenești, decât a italienilor», măcar că italianul tot pre un locŭ cu râmlénii. Ce acéia nu-i divă, că italianii târziu ș-au scornit limba din letinească. Și întru
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
cel chiar românescŭ”(p. 273): „O parte însă mai mică, și substantive și verbe, au în sine împrumuturi din toate limbile vecine, dar mai mult din cea slavă, iar mai puțin din limbile ungurească și turcească” (p. 212), „limba valahilor ieste limba vechilor romani, amestecată sau mai mult stricată cu sârbească, rusască, dățască, horvățască, slovenească proci” (p. 271); „Și aceasta ieste pricina de s-au străcat lăcuitorii acestor țări graiul acum la a doo descălecătură, cu graiul strămutat și schimbat cu
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
limbile vecine, dar mai mult din cea slavă, iar mai puțin din limbile ungurească și turcească” (p. 212), „limba valahilor ieste limba vechilor romani, amestecată sau mai mult stricată cu sârbească, rusască, dățască, horvățască, slovenească proci” (p. 271); „Și aceasta ieste pricina de s-au străcat lăcuitorii acestor țări graiul acum la a doo descălecătură, cu graiul strămutat și schimbat cu ungurescŭ, cu sârbăscǔ, cu dățăscǔ, cu slovenescŭ i proci, veniți pe aceste locuri” (p. 273 urm.). 5. În urma descălecatului, ținuturile
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]