505 matches
-
transă isterică: „Ha! Ha! Ha! - Cine nechează? (Râd eu. Sunt eu.)” și sfârșește cu o imagerie „horror” de necrofagie a „hoitului” iubirii. Și Emil Isac semnează o schiță în regim (auto)ironic și nonconvențional, Protopopii familiei mele. O microproză erotică, estet senzuală, de Claudia Millian, Ție, obsesia mea, debutează cu un crochiu descriptiv care transpune frapant maniera sofisticat decorativă a lui Gustav Klimt, maestrul picturii Jugendstil: „De atunci mă port mereu cu părul ridicat de pe urechi; la piciorul stâng păstrez șarpele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289676_a_291005]
-
metodătc "Arheologia \: model și metodă" J. Milbank are meritul de a fi propus o hermeneutică a modernității care nu suferă de retorica disculpării. Chiar de la început, cartea aliniază un program ambițios. Peste patru sute de pagini dense, scrise cu veleități de estet și orchestrate cu precizie geometrică, discută principiile ontologiei comunitare de la Duns Scotus la Gilles Deleuze. Dispusă într-o sintaxă dialectică, fiecare piesă a cărții trădează formația cosmopolit-eclectică a autorului. Geniul analitic de tip britanic e obturat uneori de barocul francez
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
mai apropiată a filmelor. Vom fi conduși de ideea, că cinematograful, mai mult decât artă, este un inedit și particular limbaj, un mijloc de expresie generală, cu funcție socială depășind prin urmare complicitatea esoterică și inițiatică a amatorilor și a esteților", în Cadran, an I, seria a II-a, nr. 2, p. 3. 108 Ibidem. 109 Cadran, an I, seria a II-a. nr. 1, p. 3. 110 "Și-a căpătat porecla de "Vătafu", fiindcă pe cei care îi prinde șterpelindu
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
evocator al Bucureștilor. Preferințele sale se îndreaptă spre colțurile cu o viață tihnită, copleșite de invazii florale (Bucureștii lalelelor și ai trandafirilor). În descriere introduce ordinea artificialului prin comparații savante, aluzii mitologice, ornamente stilistice. Viziunea asupra naturii este cea a estetului și a citadinului obosit. M. este și autorul unor pagini de umor negru (Între cotețe) și de explorare a himericului și a patologicului (Nicu Dereanu). Cu Thalassa el impune romanul liric și simbolic. Cartea închide într-un conflict erotic o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287942_a_289271]
-
transfigurată și mai „ezoterică”. În fine, această a doua lectură configurează un univers inedit, greu inseriabil deocamdată în tipologiile constituite ale romanului românesc. Mircea Ciobanu e un artist care își scoate efectele din căutarea contrastului. A observa cu ochi de estet mahalaua sufletească - iată, în definitiv, tema. Contemplarea e, în același timp, nesățioasă și ironică. Remarcabilul tact artistic (și în limbă) îl oprește pe romancier de la excese. Meritul literar provine din echilibrul păstrat între extreme. Senzorialitatea naratorului e copleșitoare și totodată
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286236_a_287565]
-
una către anul 1860, cealaltă la sfârșitul secolului. Astfel, catre 1860 provocările lansate de către burghezie artei dau naștere noilor imagini domestice, care pun accentul pe virtutea femeilor în rolul lor de soție, de fiica și de mamă. Spre sfârșitul secolului, esteții burghezi intra în reacție contra acestor valori, avansând un flux de imagini calificate de autorii actuali că "imagini perverse". Românul, teatrul, pictură reprezintă emanciparea feminină sub diferite forme. Pe parcursul secolului, romantismul elogios face loc naturalismului defăimător. Personajul feminin este primul
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
si este predispus spre lux, exces, rafinament. Consultând și alte lucrări, vom observa că repertoriul de trăsături ale Parizianului/ Parizienei este relativ constant, iar organizarea lor într-un sistem confuză și fluctuanta. 95 Opinia curentă în care se întrunesc judecățile esteților și moraliștilor este următoarea: "Rien n'est sérieux dans cette ville, disent-ils. Leș femmes y șont légères. Leș hommes le șont peut-être encore davantage. On y trăite leș plus graves affaires de la même façon que l'on s'y amușe
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
comemorărilor. Idee În același timp foarte modernă - a se vedea inovațiile realizate de teatrul de avangardă -, dar și amenințând să pună În cauză autonomia artei. Marile orchestrări folclorico-artistice, de la Stalin la Ceaușescu, au fost montate direct și fățiș Împotriva individualismului estet. Activitățile proletcultismului au fost În cele din urmă absorbite de muncă de educație, iar animatorii săi de cea de organizare politică. Ideea de a fondă o „republică academică liberă” se Înscria și ea În acest program, tentativă lui Bogdanov de
[Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
inspirat, purtător al geniului național. Cooptarea diletanților, consacrați ai poporului, amenință pe vremea lui Ceaușescu să transforme asociația scriitorilor Într-o mișcare artistică «de masă», reunind amatori, semi-profesioniști și profesioniști. Menținerea În funcțiune a scriitorilor funcționari, foști cenzori și activiști esteți, a permis reluarea unui ansamblu de proceduri proprii vechii literaturi instituționale, uneori chiar sub pretextul reparării nedreptăților anterioare. Instituțiile guvernamentale și non-guvernamentale - precum Fundația Culturală Română și Uniunea Scriitorilor - se străduiesc În continuare să inventeze o «literatura națională» În afara frontierelor
[Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
rezonanțe consacrate dobândesc la C. o anume prospețime neașteptată, ce-și are sursa în autenticitatea trăirii. C. are o veritabilă sensibilitate pentru natură, ceea ce a făcut să fie comparată cu D. Anghel, dar acesta, la rându-i, pare feminin, lilial, estet, față de poetica senzuală, directă, aproape aspră, a autoarei. Viorele anunță deja temele predilecte, deplin conturate în versurile de maturitate, risipite în periodice: călătoria, sentimentul exilului perpetuu, fluiditatea și inconsistența lumii, natura ca paradis insondabil, revelat în clipele privilegiate, rătăcirea și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286047_a_287376]
-
îmbolnăvindu-l de nostalgia unui pierdut suflu divin; filtrul magic este vinul morții turnat în cupa de crin a purității, metafore uzitate și de Ion Minulescu, într-o romanță cu fior tragic. Alte rezonanțe baudelaireene se fac simțite în gustul estet pentru mătăsuri, parfume și licori, pentru aerul din muzee, spațiu al „semnelor tainice” ale timpului, pentru șerpi și perle, acestea din urmă, metaforă a cuvintelor poeziei, smulse în teribila explorare a profunzimilor. Romanul La Tunique verte (1924) continuă temele obsedante
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286047_a_287376]
-
o cereau interesele partidului care îl făcuse deputat. Ascetul din urmă cu câțiva ani devenise un om politic, căpătase chiar gustul puterii, savura plăcerea înfrângerii dușmanului. Declara chiar că, în literatură, "ce nu pricepe lucrătorul nu merită adesea nici atenția estetului". Să fi avut naivitatea lui Călinescu margini atât de aproximative? E greu de crezut. El intră într-un joc din care nu mai există ieșire și, silit de împrejurări, îl execută cu obișnuita-i seriozitate. Doar că, de data aceasta
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
impresiona pe tinerii care aspirau să facă literatură era însă gustul său precis și nemilos. Realitatea era că, chiar dacă refuzaseră proletcultismul, acești veleitari cochetau mai degrabă cu ideile gheriste decât cu cele maioresciene. Crețescu era însă în chip radical un estet pe care nu-l interesa nici aspectul moral, nici cel social al literaturii. În toți acești ani a jucat rolul lui Ghiță Mărgărit. IAȘII ÎN 1989 Terminasem programul și voiam să plec. Unul dintre elevi, care îmi mărturisise mai demult
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
bibliofil înrăit care se înconjoară cu albume, tomuri masive și cărți ce miros a hârțoagă prăfuită. Brumaru e un rafinat. CONSTANTIN CRIȘAN Judecând după locul unde s-a născut și chiar după cel în care și-a format intelectul de „estet subtil și manager întrepid”, Constantin Crișan ar fi trebuit să arate ca un moldovean ruginit. Prin dorința lui de a epata, îi șoca însă pe cei care cu adevărat scârțâiau din balamale. Când ceilalți colegi se instalau în tot felul
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
Ion Lungu, Un roman de debut, RL, 1989, 32; Corina Găman, Adrian Grănescu, ECH, 1994, 1-3; Viorel Chirilă, Quartet nuvelistic, F, 1999, 11-12; Anca Noje, „Un altfel de sfârșit”, ST, 2000, 1; Nicoleta Sălcudeanu, Vestibul, „Discobolul”, 2000, 26-27; Vasile Sav, Estetul, „Monitorul de Cluj”, 2000, 105; Lucia Grogoncea, Lectura mea particulară, VTRA, 2002, 5-6; Anamaria Dinu, Fișele memoriei, VTRA, 2002, 5-6; Irina Șipețean, Scriitura de sine, VTRA, 2002, 5-6; Mircea Petean, Dinspre epic înspre poematic, VTRA, 2002, 5-6; Petru Poantă, Efectul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287342_a_288671]
-
întrebări despre etică și dreptate? Când legislația laică atacă libertatea de conștiință religioasă ori chiar cinstea familiei, atunci să ne refugiem liturgic prin catacombe? Când o literatură genială, dar cu subtext gnostic (gen Coelho sau poate Cărtărescu) face furori printre esteții urbei, cum să inhibi o minimă reacție critică? Când programele școlare îi contaminează pe adolescenți cu nihilismul culturii de carnaval, atunci noi să căutăm penumbra? Când pornografia infectează scenele de teatru, atunci inteligența creștină să-și ia concediu de odihnă
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
prospețimea descripției le detașează de proza vremii. Rețin atenția Umbra casei și Scrisoare veche, în care ficțiunea abia dacă modifică pasta autobiografică, și Spovedanii, unde, în forma jurnalului intim, se detaliază un proces reflexiv subtil, caracterizând un personaj straniu, dezabuzat, estet. Al doilea colonizator al Daciei, Bullier, Idolul și mai ales Povestea unei console marchează trecerea la ipostaza de memorialist, predominantă în Portrete, galerie a celor care i-au fost apropiați: N. Beldiceanu, I. Păun-Pincio, Artur Stavri, Gheorghe din Moldova, Eduard
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285370_a_286699]
-
având ca scop oferirea unui model al realității fiind și un model pentru existență. Esteticizarea artei a dus la o înțelegere abstractă a sa potrivit căreia opera de artă are ca scop satisfacerea unui gust rafinat al criticilor și al esteților. Din acest motiv Heidegger respinge viziunea kantiană conform căreia contemplația dezinteresată a artei servește la elevarea morală a minții 14. Pentru Heidegger, estetica vrea să stabilească relația noastră cu frumosul. De aceea pentru el estetica este o metodă de meditație
[Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
cromatică, tablouri de epocă, sunt descrise case boierești, curtea domnească, obiceiuri, ceremonii, vestimentație. Stilistica nuvelelor dezvăluie cu adevărat un maestru. Bogăția lexicală, irizările cuvântului arhaic, fluența, muzicalitatea frazei, când maiestuoasă, când simplă, se întâlniseră arareori la prozatorii anteriori. Aristocrat și estet, O. are mereu tendința de a se delecta dând viață, aproape cu senzualitate, impresiilor și emoțiilor. O face întotdeauna dintr-o mare plăcere a comunicării intelectuale. În nomadismul acestui voluptuos al digresiunii există întotdeauna o premisă, un pretext care îl
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288509_a_289838]
-
de ușoară melancolie, ce ține de sentimentul vremelniciei, învăluie pagina. În echilibrul clasicului, aparent mai senin ca oricând, străfulgeră uneori accente dramatice, amintind de neliniștea romanticilor. Alcătuirea operei, cel dintâi eseu din literatura română, revelează structura acestei personalități de tip estet, creator de stil în integralitatea manifestărilor sale. Aici contează înainte de toate modul rostirii, iar acesta este singular în epocă: o scriitură dezinhibată, unde se trece cu eleganță de la registrul grav la badinerie, de la solemnitate la familiaritate, unde, în locul unei severități
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288509_a_289838]
-
Conștiincios Conștiincios Organizat Minuțios Eficient Competent Ordonat Disciplinat Boem Nepăsător Dezordonat Iresponsabil Stabil emoțional Stabil Calm Controlat Instabil emoțional Emotiv Anxios Coleric Depresiv Încordat Nervos Iritabil Predispus la stres Plâns nervos Deschis Deschis Interese vaste Plin de imaginație Original Fantezist Estet Sentimental Idealist Plat Interese limitate Încuiat Concluzie La fel ca în teoriile moderne ale personalității, acești cinci factori de bază ai personalității sunt concepuți ca dimensiuni cu un pol pozitiv și unul opus, negativ, individul putând să se situeze mai
[Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
uneori unor factori puri, dar de cele mai multe ori unor combinații de factori. De exemplu, anxietatea, temperament foarte frecvent întâlnit în patologie și în stările-limită, corespunde unui factor pur, fiind puternic corelat statistic cu factorul de instabilitate emoțională (nevrozismul). La fel, estetul sau idealistul corespund în mod pur factorului de deschidere spirituală (factorul al V-lea). Dar alte însușiri ale caracterului apar drept combinații: de exemplu, a fi cald, tandru sau altruist înseamnă să fii în același timp extravertit și agreabil, indivizii
[Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
când o șleahtă de exploatatori omoară clipele de fericire ale unei clase sincere și drepte, noi negăm arta pură și înțelegem să facem o literatură proletară, o literatură revoluționară, o literatură menită să dezgolească realități groaznice, îmbrobodite și mutilate de esteții inconștienți sau voiți în slujba burgheziei”. Textele literare publicate se conformează întru totul acestei linii ideologice. Astfel, în revistă pot fi citite prozele Uzina vie și Revolta în port ale lui Alexandru Sahia, ambele ilustrând, cu destul talent epic, o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285766_a_287095]
-
rostuială și chiar cu instituțiile corespunzătoare În această țară. Instituții despre care Îi avertizam, cu gravitatea necesară, În cârciuma pomenită a lui Sotir de pe Scaune, cu vin bun și vrăbioare fra gede la grătar, pe prietenii mei pictori, scriitori și esteți, cum și pe femeile frumoase care ne Însoțeau și care ne Încântă astăzi amintirea: — Luați seama, băieți! Gustați cât mai aveți de gustat din toate astea, căci uite! se prăbușesc instituțiile În jurul nostru! „Întâmplarea și capriciul guvernează lumea“, spunea La
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
dacă nu chiar toate, neîngrijindu-se nici de virtutea lor, cum nici de să nu le vadă lumea și de ce va zice lumea, Într-atâta sediul nostru din acel pasaj, eminamente cultural și frecventat de filo zofi, de sociologi, de esteți, de eseiști și de economiști, insufla respect și le apăra astfel În ochii lumii care le-ar fi zărit intrând și ieșind la ore chiar nepotrivite. Însă corpul (unii Îi ziceau: porcul) didactic, mai ales cel se cun dar și
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]