620 matches
-
60 milioane de euro a Mărioarei Zăvoranu, devenind un subiect mediatizat pe posturile de televiziune din România. În mai 2014, Oana Zăvoranu a fost audiată la Poliția Sectorului 3 pentru că ar fi luat 10.000 de euro de la un medic estetician pe care l-ar fi șantajat, fiind prinsă în flagrant.
Oana Zăvoranu () [Corola-website/Science/308069_a_309398]
-
București (1990- 2012). O formă indirectă de acceptare modestă, însă deloc fatalistă, a statutului omului „subt vremi”. În aceste condiții, reconstituirea autobiografică aduce mai mult a roman comportamentist decât a confesiune. Nu știu dacă din pudoare sau din eschivă strategică, esteticianul a găsit în fapte mai degrabă decât în motivarea sau interpretarea lor sensul unei existențe. De aceea, raportat la numărul de pagini, avem puține portrete - și chiar autoportrete - în Internaționala mea. Genealogiile complexe, reconstituite până la ultima speță, afilierile politice sau
O frescă autobiografică by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4388_a_5713]
-
schimb, reconstituit de multe ori arborele genealogic al activiștilor de toate calibrele - mai ușor de portretizat urmărind harta funcțiilor oficiale ocupate. Ce-i drept, aceste omisiuni trebuie reținute drept curiozități și nu pot fi puse pe seama lipsei de onestitate a esteticianului. Căci, per total, Internaționala mea e mărturia extrem de credibilă și de nuanțată a unuia dintre puținii noștri intelectuali veritabili de stânga. Temperamentul discret și prudent, dar în același timp sincer, ferm și lipsit de emfază - dublat, desigur, de o civilitate
O frescă autobiografică by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4388_a_5713]
-
conștiința împăcată că n-a greșit în momentecheie și că „a ieșit onorabil din capcane”. Această mistică a faptelor concrete, de contabilizat imediat, provine nu doar din încrederea marxistă în contingent, ci și din conștiința că, la un bilanț obiectiv, esteticianul și-a pus activitatea în slujba binelui chiar din interiorul unui sistem profund viciat. Destul de singular în destinul intelectual post-revoluționar e și faptul că Ianoși nu și-a retractat niciuna dintre credințele anterioare, așa cum au făcut mulți alții, sub amenințarea
O frescă autobiografică by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4388_a_5713]
-
Leonte Tismăneanu (Tisminețki). Nu este uitată Gazeta literară, unde critica și autocritica era susținută cu entuziasm de intelectualii desemnați de partid: Paul Georgescu, Ov. S. Crohmălniceanu, Savin Bratu, N. Moraru, Traian Șelmaru, M. Beniuc, N. Tertulian etc. Prin pervertirea ideilor "esteticianului Edgar Papu s-a născut protocronismul", curent care a afirmat "poziții autarhice și profund antiliberale, xenofobe și antiintelectuale. Printre exponenții protocronismului s-au remarcat prin vehemență: Paul Anghel, Eugen Barbu, Corneliu Vadim Tudor, Doru Popovici, Dan Zamfirescu, Ilie Bădescu, Ion
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
USCĂTESCU, George (5.V.1919, Curteana, j. Gorj - 11.VI.1995, Madrid), eseist, poet și estetician. Este al treilea dintre cei opt copii ai Corneliei Uscătescu (n. Rădăcineanu) și ai lui Vasile Uscătescu, învățători. A urmat școală primară în comuna natală, Liceul „Tudor Vladimirescu” din Târgu Jiu (1929-1937), trecându-și bacalaureatul la Liceul „Carol I” din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290394_a_291723]
-
fondatori au fost avocatul Andrei Bălan, protopopul ortodox al Comloșului, dr. Ștefan Cioroianu, primpretorul Alexandru I. Movilă, primarul Gheorghe Ciolac, preotul Gheorghe Cotoșman și cel care a fost unul dintre cei mai titrați colaboratori, pe atunci student al Universității bucureștene, esteticianul de mai târziu Ion Ureche, un fiu al satului, pe care Mircea Eliade l-a considerat cel mai bun traducător al „Mioriței” în limba franceză. Țin astăzi în mână numărul inaugural al mensualului, datat „15 August 1934”, mulțumită amabilității celui
Agenda2005-51-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284525_a_285854]
-
de universul celei de a patra puteri în stat, până să ajungă la "adevărul esențial" vizat în ultimă instanță. Tot așa, prefațând în 1969 ediția completă din Operele flaubertiene, criticul declară că nu "susține nici o teză", nefiind "nici filosof, nici estetician, nici psihanalist, nici lingvist". El nu e însă mai puțin vigilent în urmărirea unui traseu al formației scriitorului, mai exact al construcției de sine, de data aceasta desenat pe terenul propriilor sale confesiuni sau prin intermediul mărturiilor celor care i-au
Maurice Nadeau în serviciul literaturii by Ioan Pop () [Corola-journal/Journalistic/14207_a_15532]
-
simtă stapîn pe sine, smuls îndoielilor, înarmat cu o autoritate internă de nezdruncinat. "Aplecarea drapelelor n-are niciodată nici o scuză", conchide el, cu un sfat și cu o îmbărbătare personală totodată. În 1923 își trece doctoratul în Filosofie sub conducerea esteticianului Karl Groos cu teza Das Wertungsproblem in Schillers Poetik. Apărută un an mai tîrziu la Editura Fundațiilor Regale, se bucură de competenta analiză a lui Lucian Blaga (lucrarea va fi tradusă în limba română tîrziu, abia în 1977, fiind cuprinsă
Mai by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/12814_a_14139]
-
mai mult de 20 de ani, scrie rtv.net. Ea susține că secretul se datoreaza unui iscusit consilier de imagine, dar fotografiile din tinerețea vedetei chineze lasă să se vadă că totul se datoreaza unui tonus excelent și unui....chirurg estetician extrem de bun. Liu Xiaoqing a făcut senzație în anii '70 în filme precum "The Great Wall of the South Chină Șea" (1976), "What a Family" (1979) sau "The Little Flower" (1980).
Uluitor: Are 63 de ani, dar etalează un ten și o talie ca la 20 by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/65060_a_66385]
-
Muștele de Jean - Paul Sartre Piesa de teatru Muștele (1942Ă, eseul de psihologie fenomenologică Imaginarul, opera sa fundamentală de ontologie fenomenologică Ființa și neantul pun în lumină forța creatoare a unui scriitor - filozof cu totul ieșit din comun. Romancier, dramaturg, estetician, critic, eseist, orator, gazetar, om politic angajat într-o viață tumultoasă și turbulentă, Jean Paul Sartre „s-a definit prin întrega sa activitate ca un autentic spirit renascentist al epocii noastre”, după cum afirma Romul Munteanu 1. Sartre extrage din teatrul
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
talent, cu geniu chiar, și tot voi nega că face parte din domeniul numit "artă". Ar fi aproape comic să mă întind aci asupra definiției artei, de aceea voi arăta ce gândesc pe scurt și în mod concret: Un filozof estetician și poet a zis: Lorsque je vois le beau, je voudrais être deux, rezumând caracterul social al artei. Numai aceea e artă, care poate grupa, spre admirare, cât mai mulți oameni în juru-i. La ideal: omenirea întreagă. Să punem punctele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
care Il contempl? sau alt simbol. Lumea este plin? de semne, totul este simbol. Dac? prive?ți un obiect ?i nimic nu se arăt? În ochiul ț?u, de vin? este nu obiectul, ci ochiul care nu ?ție s? priveasc?. Esteticienii no?tri spun c? universul nu este poetic. Devine poetic. Cap??? atâta lirism cât reu?im s? punem (s? transmitem) noi În el. Pentru În?eleptul asiatic universul este paradisul simbolurilor ascunse. Trebuie s? vin? ochiul care s? le elibereze
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
nce risipite cu splendoare" a existat cândva cetatea poeziei, a frumuse?îi ?i echilibrului. Astfel, dac? cetatea Egiptului d?inuie prin gând, idee, În?elepciune, cea a Greciei va d? inui prin cuvânt ?i poezie . Pornind de la ideea apar?inând esteticianului Rosario Assunto, potrivit c?reia, „poezia, ca și arhitectura de altfel poate crea o ipostaziere a spa?iului nesfâr?it", „o ie?ire În metafizic ", un alt mesaj al crea?iei eminesciene este relevat În aceste opere. Natură, poezia ?i
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
cumuleaz? În opera lui M. Eminescu. Cunoa?terea operei poetice, receptarea ei „creatoare" presupune un demers analitic care s? aib? ca scop studiul tuturor componentelor acesteia: con?inutul, materia ?i formă sau configura?ia (potrivit concep?iei structuraliste apar?inând esteticianului Oskar Walzer). „Cel mai elaborat" dintre elementele constituente ale operei este, dup? cum observ? I.Em. Petrescu, materialul literar cuprinzând temele ?i motivele, topos-urile poetice ?i citatele. În dic?ionarele de termeni literări, topos-ul poetic (gr. „topos" loc
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
i infinitul asemenea că reflectarea cerului Înstelat Într-un strop de rou? Dac-a? putea ?i eu s? m? pierd În infinitatea sufletului meu... ". („ S?rmanul Dionis ") Topos poetic În literatura eminescian? A. Aspecte ale istoriei termenului B. Potrivit teoriei esteticianului Oskar Walzel, operă poetic? se structureaz? În trei p???i fundamentale: con?inutul, materia ?i formă sau configura?ia. Con?inutul reprezint? „totalitatea semnifică? iilor" operei, a c?rei receptare estetic? devine un proces creator În sine prin faptul c
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
de sensuri ?i de interpret?ri; este „teritoriul imaterial, particular ?i capabil s? suporte, prin interpretare, noi configur?ri, adic? e terenul pe care se intersecteaz? voca?ia creatoare a autorului cu voca?ia creatoare a receptorului" (Ioana Em. Petrescu) . Esteticianul italian Rosario Assunto consideră de asemenea c? „receptarea e un fapt creator" ; ea nu Înseamn? numai o „reflectare pasiv? a obiectului artistic Într-o con?tiin??-oglind?", ci o deschidere spre cât mai multe interpret?ri („opera apperta" cum o
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
momentul În care deschide În con?tiin?a receptorului adânci ecouri ?i Înl??? uiri de sensuri. Receptarea critic?, de exemplu, În preocuparea ei conținu? de a stabili raportul Între valoarea artistic? a operei ?i actul cunoa?terii, devine, În opinia esteticienilor moderni, „un mod creator" de percepere a universului acesteia, având ca punct de plecare „un propriu sistem de lectur?", „un mod personal de a te apropia de oper?": „Simplă critic? de gust mi se pare azi insuficient?, ca ?i critică
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
decât tot ce ai gândit". Materia, al doilea element constituent al operei, „totalitatea elementelor materiale preexistențe, prin a c?ror configurare se ob? ine opera", poate fi structurat?, Ia rândul ei În trei straturi dup? cum propune, plecând de la studiul esteticianului german, I. Em. Petrescu: materialul emo? ional„sentimentele utilizate ca mod de construc?ie a subiectului liric", materialul lingvistic ?i, „cel mai elaborat dintre acestea", materialul literar, cuprinzând temele ?i motivele, topos urile poetice ?i citatele. Formă sau configura?ia
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
așteaptă semafoarele, pentru a se hrăni compulsiv cu frunze și Tolstoi. L'enfant jetable. Copilul pe care îl folosești, apoi îl arunci. Vedeta de cinema Angelina Jolie, facies în care toate trăsăturile feminine sunt exacerbate până la limita grotescului cu ajutorul bisturiului esteticianului, adoptă copii din Malaezia, Africa etc., declarând cu serenitate că, atunci când adoptatul Madox se va face mare și va intra la școala, va adopta un alt copil, și tot așa până când... până când? Informația aceasta fără de care nu se poate trăi
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
Petre Comarnescu", incluzând peste 6000 de volume de cărți și reviste, circa 2000 de programe, cataloage de expoziții de artă plastică, sute de dosare cu manuscrise, referate, studii și articole, cărți etc. ale acestui mare cărturar de formație anglo-saxonă, eseist, estetician, istoric și critic de artă din epoca interbelică, stins în 1970 și care, înainte de a-și alege locul odihnei de veci, la Voroneț, a dorit ca avuția sa culturală biblioteca și cu tot ce avea, să rămână Bucovinei! În 1973
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
Marele Alfa (Arghezi) și cei trei mari B (Blaga, Barbu, Bacovia), dar ceva nu se potrivea în ierarhia imaginată de critica literară. Poezia cu aspect exterior de Cenușăreasă exercita o fascinație ascunsă, nu lăsa absolut pe nimeni indiferent, pe nici un estetician, pe nici un teoretician și istorie literară pe nici un critic. Mulți dintre toți, mai curajoși, recunoșteau existența unui "fenomen Bacovia", precum Vladimir Streinu, care, încă în 1936, scria negru pe alb: "nimic în literatura noastră și, dacă nu ne-ar fi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
în mod special de raporturile dintre subiectivitate și obiectivitate. Problema subiectivității creatoare este centrală în estetica romantică. Fragmentarismul asociat îndeosebi cu un subiectivism filozofic radical apare în opera lui Friedrich Karl Wilhelm von Schlegel, poet, lingvist, critic și istoric literar, estetician, considerat spiritus rector al romantismului german, teoretician al individualismului, al geniului creator solitar și al intuiției artistice, în care partea revelează întregul; în scrierile poetului, dramaturgului și filozofului neokantian Friedrich von Schiller, practicant al metodei transcendentale și teoretician al relației
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
care scriitorul se poate mândri, în materie de gândire artistică și estetică. Nu există domeniu, din sfera creației artistice, care să fi scăpat observației autorului. Artă, literatură, poezie, proză, eseu, act critic, istorie literară, teatru, regie, actorie, poet, prozator, dramaturg, estetician, critic literar, mit, stil etc., iată, în mare, cam cum arată câmpul de investigație al lucrării de față. Toate observațiile tind către marele pol: adevărul rostirii artistice. Este chiar punctul de referință în care se postează Lamparia. De aici se
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
pe care am avut bucuria să-l comentăm tot în paginile revistei "Argeș"), Cezar Ivănescu și Grigore Vieru. Înțelegem că dl Theodor Codreanu practică o critică simpatetică, bazată pe afinități elective, care, indirect, îl așază pe romancierul, istoricul literar și esteticianul Mihail Diaconescu într-o mare familie de spirite ce cuprind, cu toată varietatea, ca să nu zic divergența ei, atât pe Eminescu și pe Bacovia, cât și pe Caragiale, Grigore Vieru, Cezar Ivănescu sau Zoe Dumitrescu-Bușulenga. Despre domnul Theodor Codreanu nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]