160 matches
-
o dimensiune mult mai profundă, ce depășește contextele evocate. Derizoriul nu este deșertăciunea deșertăciunilor din morala creștină, nu este trăit dramatic și escatologic. El nu este nici absurdul modernilor, care devine un soi de sublimare - și mîntuire - a derizoriului prin estetizare solemnă. Derizoriul este mai degrabă orizontul „culturilor minore”, vitale și frustrate în același timp. Caragiale a pus în scenă derizoriul, și nu absurdul, iar Ionescu a devenit autor al absurdului doar la Paris, sub întruchiparea de Eugène Ionesco. Derizoriul este
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
într-un costum simplu, lipsit de ornamente. În societățile moderne însă, vestimentația masculină tinde către o tot mai mare simplitate, în timp ce hainele femeilor se remarcă prin varietatea culorilor și a podoabelor (idem, 186). Cea de a doua secvență ar fi estetizarea mediului exterior imediat apropiat oamenilor: amenajarea locuinței, a grădinii, a peisajului. În concepția psihologului german, aceste două transformări a practicii de ornamentare la bărbați, la femei și estetizarea mediului exterior au drept cauze dorința de estompare a diferențelor sociale. Invocarea
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
și a podoabelor (idem, 186). Cea de a doua secvență ar fi estetizarea mediului exterior imediat apropiat oamenilor: amenajarea locuinței, a grădinii, a peisajului. În concepția psihologului german, aceste două transformări a practicii de ornamentare la bărbați, la femei și estetizarea mediului exterior au drept cauze dorința de estompare a diferențelor sociale. Invocarea emoției sociale de modestie ca factor determinant în explicarea comportamentelor vestimentare a fost considerată într-un fel predictibilă, din moment ce demersul lui Wilhelm M. Wundt din 1886 avea în
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
perspectivei, distincția între fotografia unui copil în viață și un post- mortem e aproape imposibilă. Aceste "sleeping beauties", cum le numește Stanley Burns în cartea sa dedicată aceleiași teme a morții în fotografia victoriană, oferă privitorului o experiență aproape ireală. Estetizarea extremă transformă subiectul într-un artefact: copilul pare o păpușă adormită, înconjurată de alte păpuși, ținând în mână jucării, flori, un rozariu sau chiar obiecte mai puțin obișnuite în context, precum un creion sau un clopoțel. Băieții, mici gentlemani gătiți
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
America. Ei continuau, cu toate că fără pathosul dinaite de război, să fie fascinați de avangardă și de propunerile indecente ale unui French Way. Dar participarea lor era exterioară, ceea ce gustau ei era spectacolul unei vieți literare, boeme, agitate, care, tocmai prin estetizare, se dovedea desuetă. Extrem de interesantă mi se pare În acest mărturia din anul 2000 a lui Stanley Rosen, elev al lui Leo Strauss, sosit la Paris În 1960 pentru a lucra cu Kojève. Pentru profesorul american, Însă, seminarul despre stadiile
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
trec și rămân ca izvoarele". A. E. Baconsky se integrează în modernitate și este primul poet autentic al generației de după al doilea război mondial, deși "de-a lungul anilor se va manifesta deseori retoric, livresc, pândit parcă de o voită estetizare desfășurată hieratic și ritualic, într-o zonă a misterului 1, atingând tardiv expresionismul în "Cadavre în vid". Totuși, remarcăm că în cele două volume, "Imn către zorii de zi" și "Întoarcerea fiului risipitor", încearcă ancorarea în real, deși imaginea unei
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
prerafaelit al poeziilor de acum"2. Volumul "Glorie" (1969) adâncește simbolul culorii albastre pasiune rece, culoarea vine cu elemente pure, iubita are gâtul ca o creangă albastră, lebedele plutesc pe lacuri înghețate, lumea întreagă este o albastră simfonie. Procesul de estetizare se accentuează în volumul "Pur" (1971). Poetul este obosit, nu mai receptează bucuria existenței, dragostea este înlăcrimată, spațiul este nemărginit ca o durere care îți întunecă mințile: "Trupul tău ardea profund chinuit/ iar eu sunt acum prea departe, Parc-am
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
-n cremeni; Shakespearian sonetu-i mult mal simplu." Se auto-consiliază, cerând un sunet nou în vechea goarnă: "Condeiul tău nu-l face bisturiu!/ Ci nici nu-l face peană, nici scalpel,/ Când fulgerul n-a zămislit prin el!" Asistăm la o estetizare a naturii: astfel, nu creatorul modelează arta după perfecțiunea naturii, ci râul sculptor pare un herculean Brâncuși cu braț de apă: "Netemător de timp, prin vaduri sapă statui de lemn, pietroase amulete"; munții scriși direct pe cer au dâre fastuoase
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
imaginale ale artistei Orlan se întâlnesc cu performările corporale ale lui Stelarc (vezi primul capitolă: chirurgia cosmetică și restilizarea feței sunt, precum implantul sau proteza la artistul australian, modalități de modificare funcțională și de augmentare a corpului, dar și de estetizare a acestuia („Mi-am dăruit trupul artei” este titlul unei instalații video a artisteiă. Încadrându-se artei postumane, reconfigurările corporale ale acestor artiști sunt demersuri de cyborgizare a umanului și de depășire a limitelor trupești și identitare. De asemenea, transformă
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
mult dacă am afirma că mediatizarea politicii ar duce la alegeri fără opțiune. Totuși, sistemele în care se introduc spații publice modernizate sînt caracterizate de o simbolizare a opțiunilor politice, care fără a aminti ceea ce evoca Walter Benjamin nu este "estetizarea politicii". Sîntem în măsură să ne întrebăm dacă, într-adevăr, în acest tip de comunicare politică, esența constă tot mai mult într-o construire de identități strategice prin regizări mediatizate sub forma mesajelor publicitare (afișe, clipuri, spoturi etc.), dar și
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
spitalul nu este decât o mică porțiune a unei scene de teatru aproape infinite, piesa coagulează toate trăsăturile dramaturgiei lui V.: descompunerea și recompunerea identităților, dezagregarea intrigii evenimențiale sub forma conflictelor ideologice, mirajul realității și realitatea mirajului, politizarea esteticului și estetizarea politicului, țâșnirile melodramatice și temperarea lor într-o ramă autoreferențială, coexistența fluidelor grotești și a inserțiilor poematice. Matei Vișniec este, la a doua carte, un poet foarte bun, serios, care și-a configurat un univers coerent și și-a pus
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290587_a_291916]
-
trăsăturile hiperculturii, descrisă ca un fel de "plasmă" pe care oricine o poate accesa în orice modalitate și oricând dorește. "Democrația" culturii și a valorilor i se pare a fi un simptom al degradării culturii reale, care introduce și o estetizare a cotidianului în sensul în care cultura devine și o extensie a banalității estetice ca o formă de "political correctness". Acest "strabism generalizat al valorii"424 într-o cultură estetizată alcătuiește una dintre situațiile căreia Baudrillard i se opune în
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
care cultura devine și o extensie a banalității estetice ca o formă de "political correctness". Acest "strabism generalizat al valorii"424 într-o cultură estetizată alcătuiește una dintre situațiile căreia Baudrillard i se opune în mod complet, deoarece "într-o estetizare generalizată, formele se extenuează și devin valoare, atunci valoarea, cultura, estetica etc. sunt ceva negociabil la nesfârșit și fiecare dintre noi își poate găsi în ele profitul său, dar ne aflăm în ordinea valorii și a echivalenței, în deprecierea totală
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
de literatură plusează, mărind miza mai mult decât au făcut-o cei de până acum. Odată cu conturarea conștiinței literare din perioada clasicismului sunt deschise căile expansiunii. Încercarea de desprindere de spațiul culturii evidențiază dorința de autonomizare a literaturii. Este perioada estetizării. Dar, în același timp, se poate observa și heterogenia cauzată de relația literaturii cu celelalte domenii ale vieții, societății etc. Pare paradoxal că perioada cu cea mai „înfloritoare” literatură este pusă sub semnul verbului a pierde. Și-a greșit literatura
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
obscuritate, stil enigmatic, limbaj ermetic. Paralel însă, și chiar concurent cu literatura sacră, se formează conceptul de literatură profană, laicizarea apare treptat și în definirea și economia actului literar. Laicizarea deschide drum, în primul rând, a ceea ce se va numi estetizarea, autonomizarea și heterogenia literaturii: „Ieșită din sfera sacralității dominante, literatura poate să se cultive și să se gândească, tot mai liber, pe sine și pentru sine, să se deschidă spre cât mai multe valori” În același timp, laicizarea introduce în
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
cea antică, de litteratura poetarum (literatura scrisă a poeților). Un termen-cheie care-și adaugă tot mai multe determinări și conotații speciale. Modul poetic de a scrie în viziunea epocii este în primul rând o formă de stil cultivat, printr-o estetizare retorică, ornamentat prin cuvinte și imagini rare. „Prima distincție radicală, fie și implicită, dintre limbajul poetic și cel uzual, aparține Evului Mediu” Poeții lui il dolce stil nouvo consacră în mod definitiv atât o nouă școală cât și o nouă
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
frumoase reprezintă un adevărat punct nodal al biografiei ideii de literatură. Anticipații, mai mult sau mai puțin sporadice, au existat și în Antichitate și Evul Mediu. Dar abia acum literele își revendică în mod frecvent și explicit o dimensiune estetică. Estetizarea începută în Evul Mediu în special la nivelul caligrafiei, are acum parte și de o teoretizare mai insistentă și aprofundată. Cea mai semnificativă este însă, fără îndoială, asimilarea ideii de litere frumoase cu ideea de scriere frumoasă, compoziție, operă. Renașterea
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
care o vor păstra și clasicii. Dar, pe lângă aceasta, se mai întâlnește și semnificația artelor liberale, în care intră alături de gramatică și retorică și poezia, ce depășește caracterul pur tehnic tradițional. Noua semnificație este mult mai cuprinzătoare și mai deschisă estetizării. De aici se ajunge la Arta poetică a lui Boileau și alte formule asemănătoare, toate repede clasicizate. „Asistăm, de fapt, la desăvârșirea pe toate planurile a procesului caracteristic ideii de literatură: contestarea și, în cele din urmă, absorbirea și deci
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
însă deocamdată conceptul frumosului literar este în mod inevitabil nesistematic, accidental, imprecis, empiric. În aceeași sferă, trebuie menționată introducerea unei noțiuni noi de către Thomas Abbt, cea de beletristică, care va face carieră în secolele următoare. Străbatem o perioadă de evidentă estetizare și accelerare semantică a literaturii. Legat de ideea de literatură și frumos apare ideea de gust: literatura ca obiect de lectură și judecată de gust (Herder). Ideea este gândită în dublu sens: vocație pentru literatură și capacitate de a gusta
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
cel mai important semn al „purității” literare. Acest secol contribuie în mod hotărâtor la conturul modern al ideii de literatură, care apare acum definitiv fixată în aspectele sale generale. Pe lângă puternica ideologizare a literaturii, se observă și începutul unei accentuate estetizări. Literatura își schimbă conținutul pur cultural. Apar și primele rezistențe împotriva accepțiilor pur ideologice, sociale și economice ale literaturii. Secolul al XVIII-lea deschide totodată epoca marilor valori heteronomice ale literaturii. II.2. Estetizare / Autonomie Secolul al XIX-lea constă
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
se observă și începutul unei accentuate estetizări. Literatura își schimbă conținutul pur cultural. Apar și primele rezistențe împotriva accepțiilor pur ideologice, sociale și economice ale literaturii. Secolul al XVIII-lea deschide totodată epoca marilor valori heteronomice ale literaturii. II.2. Estetizare / Autonomie Secolul al XIX-lea constă într-o enormă bifurcare între estetizare și heterogenie, dintre autonomia și determinismul literaturii. Estetizarea scoate pe primul plan preocupările pentru definirea specificului literar, literatura luptă pentru autonomizare, heterogenia - determinismul cauzal-istoric și conținutul ideologic. Noile
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
cultural. Apar și primele rezistențe împotriva accepțiilor pur ideologice, sociale și economice ale literaturii. Secolul al XVIII-lea deschide totodată epoca marilor valori heteronomice ale literaturii. II.2. Estetizare / Autonomie Secolul al XIX-lea constă într-o enormă bifurcare între estetizare și heterogenie, dintre autonomia și determinismul literaturii. Estetizarea scoate pe primul plan preocupările pentru definirea specificului literar, literatura luptă pentru autonomizare, heterogenia - determinismul cauzal-istoric și conținutul ideologic. Noile paradigme produc două tipuri de definiții ale literaturii care au în 46
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
ideologice, sociale și economice ale literaturii. Secolul al XVIII-lea deschide totodată epoca marilor valori heteronomice ale literaturii. II.2. Estetizare / Autonomie Secolul al XIX-lea constă într-o enormă bifurcare între estetizare și heterogenie, dintre autonomia și determinismul literaturii. Estetizarea scoate pe primul plan preocupările pentru definirea specificului literar, literatura luptă pentru autonomizare, heterogenia - determinismul cauzal-istoric și conținutul ideologic. Noile paradigme produc două tipuri de definiții ale literaturii care au în 46 vedere fie sensul îngust, strict specific al ideii
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
prima specificizare și autonomizare precis definită terminologic a literaturii, dominarea poeziei are o nouă urmare tradusă printr-un nou concept: literatura poetică. Literatura se poetizează, dispare monopolul ei cultural. Sensul cultural se estompează în favoarea unui început de plăcere, distracție, gratuitate, estetizare. Poetizarea literaturii ca și literaturizarea poeziei sunt evidente și în poetica lui Mallarmé. Legată indisolubil de tendința evidentă de radicalizare și estetizare a ideii de literatură, este definirea sa ca artă literară Artă literară are acum obiective pur artistice, finalități
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
Literatura se poetizează, dispare monopolul ei cultural. Sensul cultural se estompează în favoarea unui început de plăcere, distracție, gratuitate, estetizare. Poetizarea literaturii ca și literaturizarea poeziei sunt evidente și în poetica lui Mallarmé. Legată indisolubil de tendința evidentă de radicalizare și estetizare a ideii de literatură, este definirea sa ca artă literară Artă literară are acum obiective pur artistice, finalități specific estetice (Stendhal, Balzac) sau ajunge până la exclusivism, totalitarism artistic, arta literară în forma pură (Flaubert, Mallarmé, Walter Pater, Oscar Wilde). Arta
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]