161 matches
-
îl vede pe Grigore Vieru drept un "menestrel al simțămintelor simple", înscriindu-l în categoria spiritelor din care mai fac parte poeți precum Goga, losif, Coșbuc, Aron Cotruș, Beniuc. Concluzia finală constă în relevanța firescului iubirii de patrie, precum și a "estetizării", pe care criticul le depistează în creația poetului de la Chișinău. La rândul său, Alex. Ștefănescu apreciază opera lui Grigore Vieru pentru "conștiința valorii imense a limbii", pentru "simțul esențialului", precum și pentru neîntrecutele sale poezii axate pe sentimentul dragostei filiale. Fără
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
într-un costum simplu, lipsit de ornamente. În societățile moderne însă, vestimentația masculină tinde către o tot mai mare simplitate, în timp ce hainele femeilor se remarcă prin varietatea culorilor și a podoabelor (idem, 186). Cea de a doua secvență ar fi estetizarea mediului exterior imediat apropiat oamenilor: amenajarea locuinței, a grădinii, a peisajului. În concepția psihologului german, aceste două transformări a practicii de ornamentare la bărbați, la femei și estetizarea mediului exterior au drept cauze dorința de estompare a diferențelor sociale. Invocarea
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
și a podoabelor (idem, 186). Cea de a doua secvență ar fi estetizarea mediului exterior imediat apropiat oamenilor: amenajarea locuinței, a grădinii, a peisajului. În concepția psihologului german, aceste două transformări a practicii de ornamentare la bărbați, la femei și estetizarea mediului exterior au drept cauze dorința de estompare a diferențelor sociale. Invocarea emoției sociale de modestie ca factor determinant în explicarea comportamentelor vestimentare a fost considerată într-un fel predictibilă, din moment ce demersul lui Wilhelm M. Wundt din 1886 avea în
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
aromelor, mereu altele dimineața sau seara. Spațiile verzi depășesc însă valoare artistică psihoemoțională. Prin condiționarea microclimatului, spațiile verzi au un potențial sanogenetic determinând influențe estetico-igienice și esteticocurative, ceea ce, în timpurile noastre, reprezintă o tendință ecologistă. Contopirea naturii cu arta pentru estetizarea vieții și pentru vitalizarea psihică și fizică a oamenilor se supune unei concepții arhitectural-peisagistice și, deci, este necesară cunoașterea deopotrivă a artei și arhitecturii peisajelor. Realizarea formelor compoziționale plantate, într-o viziune estetică și sanogenă unitară, apropie două domenii - arhitectura
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
atmosferici, a curenților de aer de pe șesul râului Bahlui, să izoleze estetic calea ferată din apropiere, clădirile mari și să izoleze zona de zgomotul și impuritățile care provin dinspre oraș. 2. Ambianța vegetală sanogenă contribuie la purificarea aerului și la estetizarea perimetrului geografic și se realizează prin grupe arboricole, peluze floricole, treiaje, boschete, parcuri. Ținând seama de specificul morbidității care se adresează obiectivelor sanitare din zonă, spațiile verzi vor trebui să cuprindă specii care exercită anumite influențe fitoterapeutice. 3. Pentru profilul
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
de comunicare interumane în viața cotidiană au efecte benefice când converg spre binele social. Colaborarea, competiția corectă, toleranța, cinstea și demnitatea sunt calități etice cărora li se atribuie și însușiri estetice. Exersarea simțului estetic în viața cotidiană și implicarea în estetizarea vieții cotidiene, se realizează prin oferirea modelelor și prin crearea ambientului estetic. În școala se exersează bunul gust în vestimentație, în procurarea obiectelor personale. Se exersează politețea, manieră, elegantă comportării și relațiile de comunicare interumane. 1.5.3 Artă „Artă
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
-
în posturi de comandă. Sportul alunecă spre o figură emblematică a noii practici hedoniste și acrobatice. Surf, delta plan, parapantă, skateboard, patinaj pe role, ciclism acrobatic cu biciclete BMX și freestyle, ski acrobatic, toate aceste sporturi au în comun o estetizare a mișcării, o artă de a folosi forțele naturale și, pentru skate, relieful orașului provoacă un joc subtil cu îndemânarea. Ele participă la o sensibilitate comună, nomadă, decontractată, întoarsă către ajutorul discret, mai mult decât spre ascetismul inițierilor laborioase și
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
se dorește provocarea empatiei cititorului cu o anumită viziune asupra lumii sau, mai degrabă, un anumit "habitus", ca să reluăm termenul lui Bourdieu. Cel mai simplu ar fi, pentru a se evita alunecarea într-un documentar brut sau, dimpotrivă, într-o estetizare deplasată, să se recurgă la forme interioare / exterioare din lumea personajelor, deci la tehnici intermediare de discurs raportat sau de narațiune. 5.13. Monologul interior Poate părea surprinzător că facem referire separat la tehnica monologului interior. Nu este o formă
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
atunci putem spune că în Jurnalul fericirii există ficțiune. A.S. Dacă nu, Jurnalul ar rămâne în sfera literaturii, în primul rând, prin ceea ce Paul Cornea teoretizează ca fiind, "convenția expresivității"? G.A. Există și opinii după care literarizarea sau expresivitatea, estetizarea în memorii ar duce la o formă de inautenticitate. Conform acestor opinii jurnalul și memoriile nu ar trebui să mizeze pe niște criterii estetice, ci pe expresia brută. E un punct de vedere. Pe de altă parte, dacă, să zicem
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
artei (ca și în ziua următoare, de altfel), dar se face loc în pagina 2 pentru Ecoul femeii, prezentând în acea zi "gimnastica bustului". Cu o activitate publicistică intensă, Caraion pledează, în termenii avangardei, pentru o literatură sinceră, lipsită de estetizarea gratuită, anticalofilismul devenind în acest caz nu doar o formulă în sine, ci și o modalitate de exaltare a grotescului și a urâtului ca tematică literară și mod de expresie. Am ales însă să insistăm asupra poeziei, căci ea este
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
materie, înălțare a sufletului, contopire a acestuia cu adevărul suprem, ci renunțare la orice speranță și dezintegrare. Și aici sângele capătă atributele apelor infernale, curgerea sa tăind orice posibilitate de împotrivire în fața destinului. Laitmotivul florii de sânge, dincolo de intenția de estetizare a urâtului, accentuează tragismul surprins de tabloul lumii în suferință: "fiecare pat creștea c-o floare" și explicitarea metaforei în final "hemoragii de jar puneau în gură/ mari garoafe roșii pe sicriu..." Sunt, în acest poem, imagini de o cutremurătoare
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
Radu Paraschivescu, nu lipsesc nici termenii populari, argotici sau imprecațiile ("Parcă/ mi-au fătat necazuri mari cu sacul", "unde/ păharele stau goale - lua-le-ar dracul!", "nădejdea ca o târfă, de ce fuge?", Trotuarul din memorie). Orice urmă de optimism, de estetizare a prezentului este exclusă, demitizarea e înțeleasă ca fiind opusă poeticului. Există însă uneori o urmă de nostalgie a poeziei idealului, a căutării sacrului, a luminii. Și atunci sonoritățile textelor meditative amintesc de lirica interbelică: "Munții își presară frunzele pe
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
lor autonomă ține de atingerea unui anumit nivel de ordine instituțională, de structură operațională și de misiune organizațională. Experiențele colectivităților iau de cele mai multe ori forma forțelor transformaționale ale indivizilor în societate. Modelele auto-organizaționale propun situații colective de lucru care evită estetizarea practicilor în favoarea producției culturale cu efecte sociale și politice. Această creștere a interesului pentru activități artistice colective, colaborative și direct angajate în țesutul social a intrat, în cele din urmă, în vizorul criticii și teoretizării artei recente, cu rezultate oarecum
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
S-ar putea găsi un loc în ea chiar și pentru logică și anume în capitolul privind judecata. 37. Humor și contemplare Întorcîndu-ne acum la humor, trebuie să recunoaștem că,el poate trece într-o stare pur contemplativă, într-o estetizare, în care sufletul se desfată cu idei și imagini, în vreme ce baza personală (cf. capitolul IV) și mai ales elementul de simpatie se estompează. Se poate întîmpla să azvîrlim cu obiectele în toate părțile ți să le punem la încercare în
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
mult dacă am afirma că mediatizarea politicii ar duce la alegeri fără opțiune. Totuși, sistemele în care se introduc spații publice modernizate sînt caracterizate de o simbolizare a opțiunilor politice, care fără a aminti ceea ce evoca Walter Benjamin nu este "estetizarea politicii". Sîntem în măsură să ne întrebăm dacă, într-adevăr, în acest tip de comunicare politică, esența constă tot mai mult într-o construire de identități strategice prin regizări mediatizate sub forma mesajelor publicitare (afișe, clipuri, spoturi etc.), dar și
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
viața acestui copil pe care mama îl definește ca monstru, norma, regula. Dar nu orice normă, ci pe aceea ambalată în ample veșminte de cuvânt, care să inducă încredere. Cuvântul poate fi și un instrument de corecție, un bisturiu de estetizare, un mijloc eficient de curățire și îndreptare a sufletului. Prin cuvântul de data aceasta scris, prin scrisori, oamenii corectează deviațiile aduse în viața lor de un suflu prea ardent al pasiunii ori al indiferenței. Își mai scriu oamenii scrisori? Mai
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
că, în ultimele versuri citate, îndepărtarea nu înseamnă doar simplă desprindere de lumesc, ci luminarea acestuia dinspre esența sa încă neajunsă la manifestare și, în plus, reprezentare speculară a ceea ce nu e reprezentabil prin sine, adică un act conștient de estetizare a naturii 21. Depărtarea aceasta nu e statică, ci fremătătoare, vie, o mișcare tensionată care pune în mișcare și în vedere. Abia acum, după zvonul rostirii care vine de departe și apare cel dintâi, ceea ce semnifică și ia glas începe
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
evenimentul. Arhetipul se adaptează la informația culturală, într-o situație de comunicare media. Amprenta seducției realizată printr-un organ al percepției vizuale mizează, simbolic pe o percepție intelectuală a evenimentului de cultură, dublată de o anumită "agresivitate" în cultivarea emoției. Estetizarea imaginii își găsește expresia în proieminența ochiului, în efectul reflectorizant, aproape hipnotic al amestecului de albastru și verde marin, în lumina ce convertește imaginea afișelor de filme până la repetiție. Este repetiția în oglindă. Toate aceste elemente fac parte din recuzita
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
o fascinație productivă și reprezintă, încă, un mediu de defu lare a nepotrivirilor și a însingurărilor omului modern, dincolo de faptul că e un fenomen istoric în derulare, în multe zone ale rutelor maritime internaționale. Așa a fost și la începuturile estetizării sale, de aceea el constituie un generos și inepuizabil domeniu de investigație, cu variate cutii de instrumente intelectuale și cu variate atitudini : de la cea a unei întunecate și blamabile activități de violență și jaf, până la cea tolerantă a eludării monopolului
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
America. Ei continuau, cu toate că fără pathosul dinaite de război, să fie fascinați de avangardă și de propunerile indecente ale unui French Way. Dar participarea lor era exterioară, ceea ce gustau ei era spectacolul unei vieți literare, boeme, agitate, care, tocmai prin estetizare, se dovedea desuetă. Extrem de interesantă mi se pare În acest mărturia din anul 2000 a lui Stanley Rosen, elev al lui Leo Strauss, sosit la Paris În 1960 pentru a lucra cu Kojève. Pentru profesorul american, Însă, seminarul despre stadiile
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
de posibilități pe care acestea îl deschid literaturii. E promisiunea unei lumi în care totul - pasiuni, ființe, lucruri - are șansa de se monumentaliza și de a încremeni în ipostaza hieratică a obiectului demn de admirație. E, în fond, promisiunea unei estetizări fără limite. Ceea ce metaforele formei ne ajută să reconstituim e o realitate caracterizată, pe de-o parte, de un soi de optimism formalizant și de cealaltă parte, de capacitatea obiectelor literare de a se emancipa de contexte și chiar de
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
supriză, anunță plăcerea și conduce la ea. La Mandiargues, ospitalitatea erotică, asociată morții, - un tânăr francez răpit de niște curtezane va asista la punerea în scenă a unei actrițe japoneze - devine spectaculară și interculturală și pune probleme deosebite ca teatralizarea, estetizare și artializarea morții ospitaliere. Nici experiența de oaspete a lui Jean-Jacques Rousseau nu este lipsită de erotism, dar nu aceasta atrage în primul rând atenția exegetului în capitolul său dedicat oaspetelui și chiar parazitului care a fost, aproape toată viața
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
mesei și plăcerile patului. Fiindcă găzduirea privește și trupul, cele două trupuri care se găzduiesc reciproc. Pentru ca acest spațiu erotic să se desfășoare, trebuie să acționeze seducția, deturnarea și o astfel de strategie recurge la artificiile podoabei, ale măștii, ale estetizării și ale unei arhitecturi frumoase. Casa care primește, spațiul arhitectural, constituie metafore ale trupului și explorarea labirintului casei este asemeni celei a trupului dorit, fiindcă prin îmbinarea camerelor, a tapiseriilor și tablourilor sale, prin mobilarea și stilul său ea dă
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
social (de unde ne-am putea aștepta la apărarea unor forme de artă mai accesibile maselor), Adorno critică ceea ce el numește "industria culturii" (în Industria Culturii, 1947), dezaprobând anularea distincției dintre cultură și viața practică, pe care o vede că o estetizare falsă a lumii empirice al cărei scop nu este nicidecum estetic, ci comercial. Oricâtor atacuri ar fi fost expusă atitudinea lui Adorno din partea apărătorilor culturii de masă din perspectiva democratizantă a studiilor culturale, aceasta, pe de altă parte, n-a
Carnavalesc si cultură de masă by Maria-Sabina Draga () [Corola-journal/Journalistic/18125_a_19450]
-
tu, șunt eu! Șunt eul tău de zgură,/ Inoxidabilul experienței!/ Ascultă-mă: soarele zdrente-i,/ Vînturi polare-ti matură prin viață./ Vrei leac la foame de căldură?/ Îmbracă-te cu gheață!". O situatie limită a acestui vizionarism ambivalent o formează estetizarea demoniei însăși, în atari cristale ale răului, care, tinzînd spre culminație, explodează în fast baroc: "Frate, ce vine nu-i război:/ E cristal adînc de cruzime". Sau: Diamantul final de-ntunecime". Sau: "soare negru de strigoi". Sau: "Tot omenescul muribund
După un model dantesc by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18151_a_19476]