194 matches
-
au încetinit mult, și s-au retras spre nor-vest. O parte a apărătorilor din zona Narva s-a retras spre granița lituaniană. Pe 22 septembrie, ei au abandonat capitala Estoniei, Tallinn. Au izbucnit ciocniri înre unitățile estone și cele germanii, estonii încercând să facă rost de arme și muniție pentru lupta de gherilă împotriva ocupanților sovietici. În aceeași zi, marea majoritate a celor care luptaseră în regiunea Narva a ajuns la Riga, unde au început pregătirea pentru oprirea ofensivei sovietice. În
Bătălia de pe linia Tannenberg () [Corola-website/Science/312031_a_313360]
-
două divizii ale divizii ale Wehrmachtului. Pentru a elimina acest nou pericol a intrat în luptă batalionul de tacuri grele 502, care a reușit restabilirea liniei defensive germane. Pentru a întări apărarea grupului Steiner, a fost adusă unitatea de voluntari estoni „20.Waffen-Grenadier-Division der SS (Estnische Nr.1)”. Pe 20 februarie, Steiner a atacat capul de pod sovietic de la Siivertsi. Estonienii au dovedit o mare hotărâre în timpul luptelor și după nouă zile de luptă, sovieticii au fost respinși pe malul estic
Bătălia pentru capul de pod de la Narva () [Corola-website/Science/312032_a_313361]
-
guvernul finlandez a decis să înceteze opoziția împotriva directivei Uniunii Europene care recomanda o vârstă minimă de 18 ani pentru a deține o armă de foc, pe tot teritoriul său. Estonia - Președintele Toomas Hendrik Ilves a transmis condoleanțe din partea poporului eston, președintelui Halonen, spunând că a fost șocat și întristat de aceste vești.[ 31] Islanda - Președintele Ólafur Ragnar Grímsson a transmis condoleanțe din partea poporului islandez, președintelui Halonen. [32] Norvegia - Regele Harald a transmis un mesaj de condoleanțe președintelui finlandez Tarja Halonen
Masacrul de la Jokela () [Corola-website/Science/310051_a_311380]
-
central. Odată cu promovarea localnicilor în sovietele regionale, au fost create și așa-numitele „națsoviete” (soviete naționale) din propriile „națraioane” (regiuni naționale) bazate pe concentrările minorităților din republicile unionale. De exemplu, în Ucraina deceniului al treilea funcționau nățsoviete pentru rușii și estonii din republică. În acelădi timp, korenizația a fost aplicată și în învățământ, medicină și cultură. Această politică a fost menită să inverseze pe cât era cu putință decenii de rusificare și de oprimare a culturilor naționale neruse, care avuseseră loc în
Korenizația () [Corola-website/Science/309142_a_310471]
-
Australia și Noua Zeelandă au declarat război Germaniei. 14 septembrie, submarinul polonez ORP Orzeł ajunge în portul Tallinn și echipajul lui este internat. 17 septembrie, Sovieticii au invadat Polonia răsăriteană. 18 septembrie, Incidentul Orzeł - submarinul polonez evadează din internarea din portul eston și reușește să ajungă în siguranță în Anglia. Uniunea Sovietică și Germania Nazistă pun la îndoieală neutralitatea Estoniei. Pe 24 septembrie 1939, în largul porturilor estone au apărut nave de război ale marinei sovietice, iar bombardierele sovietice au făcut zboruri
Ocuparea statelor baltice () [Corola-website/Science/309830_a_311159]
-
în siguranță în Anglia. Uniunea Sovietică și Germania Nazistă pun la îndoieală neutralitatea Estoniei. Pe 24 septembrie 1939, în largul porturilor estone au apărut nave de război ale marinei sovietice, iar bombardierele sovietice au făcut zboruri de intimidare deasupra teritoriului eston. Aviația sovietică a violat pe rând spațiul aerian a tuturor celor trei state baltice prin zboruri de recunoștere de pe 25 septembrie. Uniunea Sovietică a emis trei ultimatumuri adresate celor trei guverne prin care pretindea înființarea unor baze militare pe teritoriile
Ocuparea statelor baltice () [Corola-website/Science/309830_a_311159]
-
ordinele primite de la guvernele lor, care au considerat că o rezistență militară ar fi inutilă și ar fi generat uriașe pierderi umane. Militarii baltici au fost dezarmați de cei ai Armatei Roșii. În Tallinn a fost semnalată rezistența unui batalion eston, care a fost înfrânt după câteva ore de luptă. După ocuparea statelor baltice, autoritățile sovietice au declanșat operațiuni de deportare a „dușmanilor poporului” prin Ordinul № 001223, "„Cu privire la procedura de doprtare a elementelor antisovietice din Lituania, Letonia și Estonia”". Procesul de
Ocuparea statelor baltice () [Corola-website/Science/309830_a_311159]
-
arestat mai mult de 15.000 de „elemente ostile” și membrii ai familiilor lor.. În primul al de ocupație sovietică, (iunie 1940 - iunie 1941), numărul execuțiilor confirmate, a deportaților și arestaților a fost de cel puțin 124.467, (59.732 estoni, 34.250letoni și 30.485 lituanieni). Printre aceste victime s-au numărat 8 foști șefi de stat și 38 de foști miniștri estoni, 3 foști șefi de stat și 15 foști miniștri letoni și președintele în funcție, 5 foști prim-
Ocuparea statelor baltice () [Corola-website/Science/309830_a_311159]
-
1941), numărul execuțiilor confirmate, a deportaților și arestaților a fost de cel puțin 124.467, (59.732 estoni, 34.250letoni și 30.485 lituanieni). Printre aceste victime s-au numărat 8 foști șefi de stat și 38 de foști miniștri estoni, 3 foști șefi de stat și 15 foști miniștri letoni și președintele în funcție, 5 foști prim-miniștri și alți 24 foști miniștri lituanieni.. Cea mai amplă acțiune de „curățare” a fost planificată pentru noaptea de 27-28 iunie 1941, dar
Ocuparea statelor baltice () [Corola-website/Science/309830_a_311159]
-
25 noiembrie 1943 un organism similar, Comitetul Suprem pentru Eliberare. Pe 23 martie 1944 a fost format un Comitet Național al Republicii Estonia, care a funcționat de asemenea în clandestinitate. Încorporarea Estoniei în provincia germană Ostland a făcut ca numeroși estoni au preferat să se înroleze în rândurile armatei finlandeze și să lupte împotriva URSS. Regimentul nr. 200 de infanterie finlandeză a fost format aproape exclusiv din voluntari estoni. Până în ianuarie 1944, frontul sovieto-german a ajuns în apropierea granițelor estone. Orașul
Ocuparea statelor baltice () [Corola-website/Science/309830_a_311159]
-
în clandestinitate. Încorporarea Estoniei în provincia germană Ostland a făcut ca numeroși estoni au preferat să se înroleze în rândurile armatei finlandeze și să lupte împotriva URSS. Regimentul nr. 200 de infanterie finlandeză a fost format aproape exclusiv din voluntari estoni. Până în ianuarie 1944, frontul sovieto-german a ajuns în apropierea granițelor estone. Orașul Narva a fost evacuat. Jüri Uluots, ultimul prim-ministru legitim al Republicii Estonia de dinaintea ocupației sovietice din 1940, șeful Comitetului Național, a transmis un mesaj radio prin care
Ocuparea statelor baltice () [Corola-website/Science/309830_a_311159]
-
Republicii Estonia de dinaintea ocupației sovietice din 1940, șeful Comitetului Național, a transmis un mesaj radio prin care solicita ca toți bărbații în putere, născuți între 1904 și 1923, să se prezinte pentru mobilizare. (Până la această dată, Uluots se opusese mobilizării estonilor). Apelul a avut un ecou deosebit: peste 38.000 de voluntari au venit la centrele de recrutare. Mai multe mii de estoni, care luptau voluntar în cadrul armatei finlandeze, s-au reîntors în patrie traversând Golful Finic, pentru a se încadra
Ocuparea statelor baltice () [Corola-website/Science/309830_a_311159]
-
putere, născuți între 1904 și 1923, să se prezinte pentru mobilizare. (Până la această dată, Uluots se opusese mobilizării estonilor). Apelul a avut un ecou deosebit: peste 38.000 de voluntari au venit la centrele de recrutare. Mai multe mii de estoni, care luptau voluntar în cadrul armatei finlandeze, s-au reîntors în patrie traversând Golful Finic, pentru a se încadra în nou formata „Forță de apărare teritorială”. În 1943 - 1944, au fost formate două divizii letone a Waffen SS, care au participat
Ocuparea statelor baltice () [Corola-website/Science/309830_a_311159]
-
cei aproximativ 4.300 de evrei care trăiau în Estonia mai înainte de declanșara războiului, între 1.500 și 2.000 au fost deportați de naziști. Aproximativ 500 de evrei au fost deportați în Siberia de către autoritățile sovietice împreună cu „dușamanii poporului” estoni. Aproximativ 10.000 de evrei au fost uciși în lagărele din Estonia după ce au fost deportați aici din diferite alte regiuni ale Europei Răsăritene. Șapte etnici estoni, (Ralf Gerrets, Ain-Ervin Mere, Jaan Viik, Juhan Jüriste, Karl Linnas, Aleksander Laak și
Ocuparea statelor baltice () [Corola-website/Science/309830_a_311159]
-
de evrei au fost deportați în Siberia de către autoritățile sovietice împreună cu „dușamanii poporului” estoni. Aproximativ 10.000 de evrei au fost uciși în lagărele din Estonia după ce au fost deportați aici din diferite alte regiuni ale Europei Răsăritene. Șapte etnici estoni, (Ralf Gerrets, Ain-Ervin Mere, Jaan Viik, Juhan Jüriste, Karl Linnas, Aleksander Laak și Ervin Viks), au fost judecați de autoritățile sovietice pentru participarea la Holocaust. După restabilirea independenței Estoniei, a fost înființată „Comisia Internațională pentru Investigarea Crimelor împotriva Umanității”. Latvia
Ocuparea statelor baltice () [Corola-website/Science/309830_a_311159]
-
cele mai ridicate de pe teatrul de lupte din Europa. Estimările pierderilor de populație merg până la 25% în Estonia, 30% în Letonia și 15% în Lituania. Pierderile provocate de război și de ocupație au fost apreciate la aproximativ 90.000 de estoni, 180.000 de letoni și 250.000 de lituanieni. În aceste cifre sunt incluse și persoanele deportate de autoritățile sovietice în 1941 și victimele Holocaustului. La Conferința de la Ialta, SUA și Regatul Unit, aliații URSS în războiul împotriva Germaniei Naziste
Ocuparea statelor baltice () [Corola-website/Science/309830_a_311159]
-
facto a celor trei state baltice de către sovietici, dar, în perioada postbelică, atât americanii și britanicii cât și celelalte democrații occidentale nu au recunoscut de jure ocupația URSS a Estoniei, Lituaniei și Letoniei. Ca urmare, democrațiile occidentale au recunoscut diplomații estoni, letoni și lituanieni care continuau să funcționeze în numeroase state în numele fostelor lor guverne. Acești diplomați îmbătrâniți au continuat să-și reprezinte statele lor până la recâștigarea independenței patriilor lor. Churchill recunoașterea "de jure" a graniței sovietice vestice. Churchill nu a
Ocuparea statelor baltice () [Corola-website/Science/309830_a_311159]
-
sau frăția pădurii (în limbile estonă: "metsavennad", letonă: "meža brăļi", lituaniană: "miško broliai") au fost partizani estoni, letoni și lituanieni, care s-au angajat în lupte de guerilă cu autoritățile sovietice în timpul ocupației sovietice în timpul celui de-al doilea război mondial și în perioada postbelică. Mișcări de rezistență antisovietice similare au luptat împotriva dominației străine și în
Frații pădurii () [Corola-website/Science/310420_a_311749]
-
în septembrie 1944, a permis oricărui soldat originar din regiune, în principal celor din Divizia a 20-a Waffen-SS (Divizia I estonă), care doreau să lupte pentru apărarea patriei lor, să rămână pe loc și să hărțuiască forțele sovietice. Numeroși estoni și letoni au reușit să scape din încercuirile unităților sovietice și, împreună cu câțiva germani din Grupul de armate Curlanda, au trecut în clandestinitate și au format ceea ce a fost numită „frătia pădurii”. Dacă soldații ai unităților Waffen-SS au fost judecați
Frații pădurii () [Corola-website/Science/310420_a_311749]
-
mișcării de rezistență. „ letoni” au fost mult mai activi în regiunile de frontieră. Regiunile în care activitatea lor a fost mai importantă au fost Dundaga, Taurkalne, Lubăna, Aloja și Līvăni. În regiunile estice ale țării, ei aveau legături cu partizanii estoni, iar în cele vestice cu cei lituanieni. La fel ca și în Estonia și Lituania, mișcarea de rezistență letonă a fost inflitrată cu agenți NKVD și mai apoi distrusă. Sprijinul occidental a fost definitiv compromis de contraspionajul sovietic și de
Frații pădurii () [Corola-website/Science/310420_a_311749]
-
În Lituania, a treia duminică din mai este sărbătoarea „Zilei partizanilor”. În anul 2005 mai trăiau cam 350 de veterani lituanieni ai „frăției pădurii”. În anul 2001, senatorul SUA John McCain a adus un omagiu public la Tallinn „fraților pădurii” estoni care au luptatu pentru eliberarea patriei lor. Cazul fraților Ülo și Aivar Voitka, care s-au ascuns de autoritățile sovietice în pădurile Estoniei din 1986 până în 2000, a fost puternic mediatizat, despre ei spunându-se că sunt „frații moderni ai
Frații pădurii () [Corola-website/Science/310420_a_311749]
-
frontiere: Regatul României era în conflict cu Ungaria pentru Transilvania, Regatul Iugoslaviei era în conflict cu Italia pentru Rijeka, Polonia era în conflict cu Cehoslovacia pentru Cieszyn/Těšín, cu Germania pentru Poznań și cu Ucraina pentru Galiția Răsăriteană. Ucrainienii, belarușii, estonii, lituanienii și letonii se luptau între ei și împotriva rușilor pentru independență și teritorii. Influența comunistă, care se manifesta crescând, a dus la revoluții comuniste în München, Berlin, Budapesta și Prešov. Winston Churchill comenta: "Războiul giganților s-a încheiat, războaiele
Cauzele războiului polono-sovietic () [Corola-website/Science/305095_a_306424]
-
din Cecenia, Felix Kindzerski din Polonia și Johann Urwich din România. Lozinca grevei era "„Mai bine morți decât robi la sovietici”". Greva s-a soldat cu 300 de morți, atât bărbați cât și femei, ucraineni, ruși, germani, unguri, români, evrei, estoni, polonezi, turcmeni și alte naționalități. În 1949, URSS a semnat Convenția de la Geneva, angajându-se să-i elibereze pe toți prizonierii de război. Dar NKVD avea nevoie de mână de lucru ieftină. De aceea sovieticii au găsit soluția de a
Greva de la Vorkuta () [Corola-website/Science/306048_a_307377]
-
lagăre, trăgeau hoarna, iar pasagerii din trenuri le dădeau din mâini arătându-și solidaritatea. Deținuții au scris același slogan pe acoperișuri, ca să se observe din avion, împreună cu cuvintele ""90 de naționalități: ruși, uzbeci, americani, englezi, suedezi, polonezi, unguri, români, letoni, estoni, lituanieni..."" Greviștii nu au cedat la amenințări și, la 26 iulie 1953, a venit de la Moscova o comisie condusă de generalul Ivan Maslennikov, locțiitorul șefului MVD-NKVD și procurorul general generalul Roman Rudenko, fost procuror în Procesele de la Nürnberg. Două memorii
Greva de la Vorkuta () [Corola-website/Science/306048_a_307377]
-
pe populația lituaniană a arătat că lituanienii sunt apropiați genetic de populațiile vorbitoare de limbi slave și fino-ugrice din Europa de Nord și de Est. Analiza haplogrupului de cromozom Y SNP a arătat că lituanienii sunt cel mai apropiați de letoni și estoni. Potrivit unor estimări din 2014, structura de vârstă a populației a fost următoarea: 0-14 ani, 13,5% (de sex masculin 243,001/feminin 230,674); 15-64 ani: 69.5% (de sex masculin 1,200,196/feminin 1,235,300); 65
Lituania () [Corola-website/Science/296909_a_298238]