155 matches
-
ale eficacității activităților lor. Nevoile clienților sunt „rațional” definite de către practicienii profesioniști (ingineri sociali), independent de cererea pentru serviciul respectiv; cererea și oferta sunt „raționalizate” și astfel social instituite. Yang (1989, p. 28), cu referire la economia „cadourilor” În China etatistă, vorbește, de asemenea, de un sistem de interpretare a valorilor, derivat din discursul public, pe baza căruia nevoile sociale sunt „obiectiv” stabilite. Discursul poate prioritiza și legitima anumite nevoi și poate construi criterii pentru a atribui anumitor indivizi și grupuri
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
complex și controversat de globalizare. Țările dezvoltate sunt interesate în reducerea decalajelor dintre ele și țările mai puțin dezvoltate, printre care și România. Acest proces este complex și necesită costuri uriașe din partea țărilor implicate în procesul de tranziție de la economia etatistă (centralizată), la economia de piață (care pune în centru proprietatea privată și libera inițiativă). Ca urmare a interesului general pentru dezvoltarea în țara noastră a unei economii de piață reale și viabile, Uniunea Europeană a inițiat o serie de programe care
Sinergetica accesării proiectelor Pregătire. Elaborare. Evaluare. Optimizare by Conf. univ. dr. Claudiu CICEA, Lect. univ. dr. Cristian BUŞU () [Corola-publishinghouse/Science/207_a_476]
-
sa, "fascismul în esența sa este (...) sentiment, acțiune, iubire și ură pătimașă, el nu e teorie propriu-zisă, ci o formulă de acțiune"14, constituindu-se pe baza următoarelor elemente ideologice: concepția activistă și aristocratică asupra lumii; misticismul și clericalismul; naționalismul etatist integrat; imperialismul și mesianismul; caracterul antidemocratic și antiparlamentarist; acțiunea directă și întrebuințarea violenței. Plecând de la analiza acestor atribute, Petre Andrei a delimitat cu claritate caracterul dictatorial al fascismului, arătând că "nu dictatura este principiul ideal, care poate asigura progresul omenirii
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
că Liberalismul câștigă teren politic (personal n-avem, decât în parte, această convingere), că soluția constă în Neoliberalism și economie socială, Secretul reformei Liberalizarea prețurilor. în loc de toate acestea, Statul buzunărește agenții economici, iar în economia românească are loc o restaurare etatistă. Diagnostic exact, în formule simple, de o crudă luciditate. Pentru cine vrea să cunoască bine și în esență structura socială și economică actuală a României, Jurnalul de front al lui Varujan Vosganian constituie o lectură obligatorie. Cartea este limpede, nepedantă
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
în unele texte pamfletare, memorialistice, jurnale și, destul de rar, în polemici literare. De cele mai multe ori, ea nu are decât un caracter anecdotic. Este vorba de psihologia foarte specifică a funcționarului cultural, produs nu mai puțin tipic al noii clase. Mentalitatea etatistă, deși foarte puternică, nu-l definește în întregime. Dar ea determină un transfer tipic de autoritate și competență. Funcționarul cultural crede sincer că doar el singur exprimă, reprezintă și apără cultura, în speță cea română. De unde, infatuare și suficiență, aroganță
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
aceste sectoare economice independente sunt încă slabe. Ele nu au forța economică necesară, incapabile cel puțin deocamdată să absoarbă toate vocațiile culturale independente, cu adevărat creatoare. De unde o structură ambiguă latentă: o conștiință liberală, condiționată încă de o inevitabilă dependență etatistă, exercitată sub diferite forme. Proces dificil, abia la începutul său, cu rezultate încă incerte. De unde și lipsa de forță reală, practică, a culturii alternative în perioada post totalitară. Spectrul etatist este încă mult prea puternic. Ereditatea foarte încărcată, amintirile obsedante
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
latentă: o conștiință liberală, condiționată încă de o inevitabilă dependență etatistă, exercitată sub diferite forme. Proces dificil, abia la începutul său, cu rezultate încă incerte. De unde și lipsa de forță reală, practică, a culturii alternative în perioada post totalitară. Spectrul etatist este încă mult prea puternic. Ereditatea foarte încărcată, amintirile obsedante și complexele apăsătoare, sub un regim care a funcționat și prin complicitatea, tacită, implicită, generală, sunt încă prezente. Partida se joacă, deci, în altă parte: la nivelul (repetăm) plat, meschin
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
lung, de durată, iar în actualele condiții politico-economice, încă indecis. Căci formarea păturii mijlocii este esențial legată de încurajarea proprietății particulare și a întreprinderii private, de orientare capitalistă trebuie spus pe față a economiei românești. Ceea ce politica de esență colectivistă, etatistă, centralizată și de control a regimului actual, de mentalitate comunist marxistă, blochează prin toate mijloacele. Între europenizare și privatizare există o relație directă indisolubilă. Deoarece doar independența economică asigură libertatea efectivă de gândire și a relațiilor culturale. Într-un stat
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
în Europa occidentală. Suntem destinați să rămânem fie într-o zonă de incontestabilă influență răsăriteană, fie într o zonă gri, indecisă, între Est și Vest. Cu tot ceea ce presupune ea ca orientare politică, socială și economică, oricând reversibilă în direcție etatistă, centralistă, colectivistă. Cât timp economia României este încă în proporție de 80% economie de stat, privatizarea este mereu frânată, legile proprietății nu sunt toate votate, investițiile străine sunt descurajate (nu ne vindem țara, expresie tipică a naționalismului economic), europenizarea României
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
politic” al egalității de gen În sfera feminismului de stat, am În vedere faptul că statele postsocialiste - În special cele din grupul CEEC, implicate În politica de extindere a UE spre Est - au moștenit de la fostele regimuri comuniste un sistem etatist de elaborare a politicilor publice, În care statul se comportă ca un antreprenor clasic 2: coordonează, organizează și supervizează singur acest proces, fiind și jucător, și arbitru pe piața politicilor de gen. Acest sistem cu un singur actor puternic În
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
la putere a iliescienilor vadimiști. Care, liniștiți, nu mai caută, doct, peste fruntarii, departe, modele salvatoare, pentru manipularea unei populații tot mai dezorientate, tot mai sărăcite, dar și tot mai naive în fața populismului deșănțat, fiindu-le suficientă re-"implementarea" colectivismului etatist. Întîrziindu-ne, tragic, în revenirea la lumea civilizată. Întîrziindu-ne, nu și oprindu-ne. Ca nație erodată, slavă domnului, în istorie lungă (și scurtă), avem un remediu miraculos: mintea cea de pe urmă. Singurul, pare-se, în stare a găsi modelul salvator. Alegerile
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
ca și contestarea rolului potențial pozitiv al politicii bugetare expansioniste, rămân, Însă, discutabile. Față de preocupările pentru rezolvarea problemei șomajului, cu prețul creșterii inflației, În viziunea keynesiană, monetarismul a lansat ca posibilă soluție salvatoare stimularea ofertei prin decorsetarea ei de barierele etatiste și, În principal, prin reducerea impozitelor. Această nouă „coloratură” a monetarismului, denumită și „doctrina ofertei” a avut ca promotori pe Arthur Laffer, George Gilder și Paul Craig Roberts și s-a concretizat În politicile promovate de administrația Reagan În SUA
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
contabil În anul când se face investiția, celelalte firme putând beneficia mai puțin sau deloc de avantajele respective. 3.3.3 Impozitarea profitului și implicații ale acesteia În condițiile reconversiei la economia de piață În România Abandonarea fostei economii socialiste, etatiste și, implicit, privatizarea acesteia prin apariția agenților economici cu capital privat 231 sau mixt, urmărind crearea unei economii de piață funcționale, după 1989, au impus și Înlocuirea sistemului rezidual al vărsămintelor din beneficii, cu un sistem de impozitare adecvat, bazat
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
Întovărășit, legitimat sau contestat procesul de tranziție a societății românești de la societatea tradițională la cea modernă. Analiza istorico-comparată a sociologiei românești de-a lungul unui secol de existență (1848-1948) dezvăluie patru tipuri ideale de modernitate: reprezentarea liberal-raționalistă, ,,modernitatea organizată” sau etatistă, reprezentarea modernității Întemeiate pe specificitatea identității culturale și reprezentarea materialist-istorică. Tipul modernității liberal-raționaliste a fost dezvoltat de fondatorii sociologiei românești - generația de la 1848 -, care va impune două idei fundamentale, și anume ideea liberală și ideea democratică (Ilie Bădescu). Se regăsește
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
H. Spencer, darwiniștii sociali, economiștii clasici a libertății ca autonomie care susține o ,,ordine naturală”, rezultat al reglării automate, spontane a raporturilor dintre indivizi. Ca reacție la caracterul utopic al acestui model a apărut tipul ideal al ,,modernității organizate” sau etatiste, construit de teoreticienii neoliberali ca Șt. Zeletin, E. Lovinescu, D. Drăghicescu, D.P. Marțian, P.S. Aurelian, M. Manoilescu. În locul mecanismelor spontane, noua imagine a modernității este centrată pe ideea de ordine construită socialmente, Îndeosebi prin mecanismele statului care uzează de formalizare
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
fost întotdeauna mai mult retoric, au apărut noi partide, cum ar fi : Uniunea Democrată (DEU) și Blocul de Dreapta (PB), fondate în 1994 și 1996 - care au oferit vehicule suplimentare dreptei radicale anticomuniste și cărora le lipseau accentele rasiste și etatiste afișate de SPR-RSČ. De asemenea naționalismul antigerman, foarte asemănătoar ca ton și țintă cu cel al Republicanilor, a ajuns să fie puternic exprimat de Partidul Comunist al Boemiei și Moraviei (KSČM). Singura problemă a "majorității tăcute", asupra căreia SPR- RSČ
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
pieței (vezi Roberts 1995 și Weyland 1996 și 2001 pentru o trecere în revistă a acestor dezbateri conceptuale). Ascensiunea meteorică a lui Chávez a trecut dincolo de aceste dezbateri, demonstrând fără nicio urmă de îndoială că formele de populism mai tradiționale, etatiste nu au fost aruncate în lada de gunoi a istoriei; de fapt, ele s-au reîntors cu putere într-o ordine post-liberalizare, marcată de tulburare socială și de o criză a instituțiilor reprezentative tradiționale. Într-adevăr, Chávez a fost probabil
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
ocazia de a obține o majoritate de locuri (vezi Tabelul 7.2), care i-a dat apoi posibilitatea de a-și mări puterea de a conduce prin decrete. Aceasta din urmă a fost esențială pentru recurgerea la măsuri tot mai etatiste și naționaliste din punct de vedere economic la începutul anilor 2000. De asemenea, adunarea constituantă a dizolvat instituțiile legislative din provincii și a decretat vacantarea unor locuri în sistemul judiciar, care a dus la eliberarea din funcție a în jur
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
restructurată în cazul unor suverani ale căror gândiri sunt bine articulate pe rezolvarea problemelor de fond ale societății. Parteneriatul putere-cunoaștere devine echivalent cu prosperitatea societății în Occidentul industrializat. Nu și pentru Europa Centrală și Sud-Estică... Michel Foucault are o concepție "etatistă", sau cel puțin greșită din perspectivă istorică, atunci când spune la ultimul său curs din seria Securitate, teritoriu, populație (1977/78) că "statul are în sarcină o societate, o societate civilă, și gestiunea acestei societăți civile trebuie să și-o asume
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
de noutate introduse în program erau: "revenirea la principiile de libertate în viața economică, restrângerea intervenționismului de stat, încurajarea industriei private, stimularea muncii și a economiei, garantarea deplină a dreptului de proprietate [și] scoaterea cooperației de sub orice înrâurire politică ori etatistă"288. Manifestul PNL din decembrie 1937, publicat în preajma alegerilor generale, face noi precizări la programul PNL-Gheorghe Brătianu 289. Erau reamintite și accentuate obiectivele majore și unele dintre soluțiile propuse de-a lungul timpului, care scoteau în evidență caracterul propagandistic, electoral
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
desigur, să diferențiem statul central de municipalitate, de administrațiile speciale, de direcțiile departamentale, de un minister sau altul; esențial este să reținem percepția că statul avea rolul fundamental în producerea și gestionarea mediului urban 280". Din 1975, odată cu declinul iluziilor etatiste, și luptele urbane și-au schimbat natura. Ele nu mai ilustrau activismul revoluționarilor de stânga, care propuneau, în numele cauzei lor, servicii pentru cei oprimați, ci "locul de exprimare privilegiat al noilor clase mijlocii salariate 281". Se înmulțesc mișcările de luptă
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
identificarea și evaluarea noilor structuri și instituții moderne cu prioritate în termeni de rezultate de succes ale proceselor de dezvoltare sau de patologii ale schimbărilor. După răspunsurile oferite, putem desprinde câteva tipuri de strategii ale dezvoltării sociale românești. Proiectul neoliberal etatist. Unul dintre cei mai prestigioși teoreticieni ai procesului formării și evoluției burgheziei românești a fost Ștefan Zeletin (1882-1934), care a elaborat o lucrare de referință pentru analiza teoretică a modernizării societății românești (1925/1991). Analiza sa ține seama de contextul
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
clasei burgheze față de deciziile și resursele controlate de birocrație, o burghezie care nu interesată de câștigarea autonomiei afacerilor sale pe piața liberă, nici de descentralizarea administrativă, ce i-ar diminua accesul la resursele controlate central. După unii analiști, modelul neoliberal etatist se perpetuează și după 1989 (Tănase, 1995, p. 3). Cele două reprezentări tipice de proiecte de dezvoltare socială au în comun finalitatea procesului modernizării și caracterul raționalist al schimbărilor sociale în vederea sporirii inteligibilității și controlului fenomenelor sociale, prima reprezentare fiind
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de faptă sau de caracter”. Normalitatea versus nelegitimitatea dezvoltării sociale Punctele de vedere prezentate mai sus ridică problema evaluării procesului de dezvoltare a societății românești din secolul al XIX-lea și prima jumătate a secolului XX. Proiectele raționalist liberale, neoliberale etatiste tratează dezvoltarea socială ca proces legic, corespunzător logicii capitalismului, legii sincronismului, „legii orbitării”. Celelalte proiecte analizează procesul de dezvoltare în termeni de inadecvare, absență a normalității, excepție de la modelul general acreditat și lipsă de legitimitate. În sprijinul tezei dezvoltării sociale
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
eu privesc ca patria mea, toată acea întindere de loc unde se vorbește românește, și ca istoria națională, istoria Moldaviei întregi, înainte de sfâșierea ei, a Valahiei și a fraților din Transilvania" (pp. 647-648). Noțiunea de "patrie", anterior având o definiție etatistă, fiind echivalată cu statalitatea (fie cu Principatul Transilvaniei, fie cu cel al Țării Românești, fie cu cel al Moldovei), este astfel expandată pentru a cuprinde întreaga românime. O altă notă distinctivă a istoriografiei romantice promovate de Kogălniceanu este subiectivizarea istoriei
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]