324 matches
-
un mort, ci ca pe un erou, care după ce i-a dus și i-a purtat numele, se întoarce încununat cu laurii biruinței". A fost căsătorit în două rânduri, având opt copii. Atanasie Lipovan are marele merit de a fi eternizat cântarea de strană din Banat și Crișana, notând-o pe note liniare, continuând astfel munca lui Trifon Lugojan. A lăsat moștenire o importantă literatură de muzică bisericească, dar și corală: Dintre piesele laice se pot menționa: 1. Prot. Gheorghe Sutac
Atanasie Lipovan () [Corola-website/Science/322257_a_323586]
-
Ferenc Szász, a fost reamenajat. Deoarece terenul noii locații era proprietatea bisericii din Remetea, monumentul a fost luat în inventar de Biserica Romano-Catolică, care îl îngrijește și în prezent. În 1979 au fost adăugate trei plăci de marmură mai mici, eternizând eroii căzuți în al II-lea Război Mondial, însă lista cu numele eroilor nu este completă; cuprinde doar cincizeci și patru de nume. Din 1990, în fiecare an de 15 martie se comemorează revoluția maghiară din 1848 și revoluția din
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
fost ales membru al Societății Regale de Geografie și al Societății Arhitecților Români. în 1913, deși după vârstă nu mai putea fi mobilizat, s-a înrolat voluntar pentru ca, fiind martor al scenelor de pe câmpul de luptă "să poată să le eternizeze și să contribuie prin cunoștințele sale la formarea unei arhive neprețuite a vitejiei românești". După izbucnirea Primului Război Mondial, la recomandarea Regelui Ferdinand, a rămas în zona ocupată de trupele germane, spre a proteja Palatul Regal și Domeniile Coroanei. Dar faptul că
Al. Tzigara-Samurcaș - Din amintirile primului vorbitor la Radio românesc by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Memoirs/9144_a_10469]
-
Găletariu în demnitate și propășire. Cu căciula brumărie pe-o sprânceană, cu fața rumenă și mustața neagră, în straie bănățene, aievea cu chipul lui Iancu, craiul Munților Apuseni, Toma Găletariu ne privește semeț din cripta de la Țela, sfidând norocul și eternizând timpul.
Țela, Arad () [Corola-website/Science/300310_a_301639]
-
deteriorează. Se îmbolnăvește de tuberculoză și moare la 14 iunie 1642. Între timp, Rembrandt care tocmai termină tabloul intitulat " Rondul de noapte", ajunge în culmea gloriei. Succesele sale în pictură sunt întunecate însă de moartea femeii iubite, pe care a eternizat-o de atâtea ori în tablourile sale. Rămas văduv, Rembrandt angajează o educatoare pentru fiul său, Titus. În 1646, această sarcină va fi luată de Hendrickje Stoffels, care îndeplinește un rol dublu, acela de educatoare și de ibovnică. Pictorul este
Rembrandt () [Corola-website/Science/297787_a_299116]
-
(Shavuot, ebraică: שבועות; în pronunția așkenază Șavuos, ad literam, "Sărbătoarea săptămînilor") este o sărbătoare evreiască care cade în ziua a șasea a lunii Sivan (sfârșitul lunii mai- începutul lunii iunie). Ea eternizează momentul cînd Legea divină Tora a fost dată poporului evreu pe muntele Sinai. Este una din așa-numitele "șaloș regalim", adică cele trei evenimente festivalice când evreii făceau pelerinaj la Ierusalim. Celebrarea ului este direct legată de ziua Pesahului (Paștelui
Șavuot () [Corola-website/Science/310346_a_311675]
-
cu cai cu tot, iar Paraschiva Iurașcu și-a pierdut viața în acest accident. De altfel în biserica de lemn există o piatră funerară pe care este inscripționat un text în stil popular redactat probabil de Vasile Iurașcu, text care eternizează acest sfârșit. Paraschiva Iurașcu a fost înmormântată în timpul în care aici păstorea preotul Teodor Teodoreanu (1800-1845). Piatra de pe mormântul bunicii lui Mihai Eminescu a fost luată de Muzeul Județean din Botoșani. În urma unei plângeri făcute de săteni, lespedea funerară a
Biserica de lemn din Bănești () [Corola-website/Science/308961_a_310290]
-
fascinat de frumusețea Ei, o necunoscută care acceptă să-i pozeze și care ajunge să descopere că ea nu este ea, ci doar o umbră, o reflexie a Lui ce rămâne imprimată În cele 30 000 de fotografii care-i eternizează fiecare gest și sentiment, tot ce au reușit să trăiască În cele câteva luni furate morții. Și alături de el și Ea, o altă ea, reflexie la rândul ei a unei alte forme de iubire. Între tinerețe și voință. Lumină și
ALECART, nr. 11 by Nicoleta Munteanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92891]
-
Panait Istrati a fost abandonat și nerecunoscut de tatăl său Gherasim Valsamis, crescut de mamă și de rudele acesteia. Unchii săi Anghel și Dumitru i-au ținut loc tatălui necunoscut iar afecțiunea pe care le-a purtat-o s-a eternizat prin povestirile sale ("Moș Anghel", "O noapte în bălți") ca și prin gesturi de o rară noblețe a sufletului său. Într-o scrisoare către Romain Rolland, din Nisa, la 22 martie 1923, ca răspuns la cererea scriitorului francez de a
Panait Istrati, scriitor român, scriitor francez, scriitor grec? by Maria Cogălniceanu () [Corola-journal/Memoirs/7501_a_8826]
-
a stabili care sunt cele mai importante texte jainiste și pentru a le transpune în formă scrisă. Conferințele au periclitat unitatea sectei Svetambara și au dus mai târziu la apariția unor sub-secte, dar au avut și meritul de a fi eternizat literatura jainistă. De atunci s-a renunțat la măsura absurdă de a nu permite asceților să dețină cărți religioase. Primele scrieri canonice jainiste au fost scrise în limba ardhamagadhi, cu toate că mai târziu, în secolul I d.Hr., sanscrita i-a preluat
Jainism () [Corola-website/Science/303397_a_304726]
-
a proveni dintr-o întâmplare la care a participat tâlharul Sándor Rózsa, pe care Jókai l-a cunoscut atunci când i-a transmis un mesaj din partea lui Kossuth. Participant activ la Revoluția Maghiară din 1848-1849, scriitorul Mór Jókai a intenționat să eternizeze amintirea acelei perioade de „schimbare a conștiințelor”. El nu a putut să-și materializeze mult timp această dorință, autoritățile imperiale austriece nepermițând rememorarea luptelor naționale antihabsburgice. În cele din urmă, Jókai a scris în anii 1861-1862 un roman intitulat "Modele
Fiii omului cu inima de piatră () [Corola-website/Science/334550_a_335879]
-
strânse între armata activă, cadrele în rezervă și în retragere și veteranii de război; sprijinirea activităților organizate de Ministerul Apărării Naționale, Ministerul de Interne și ale Asociației „Cultul Eroilor” în reidentificarea, păstrarea și întreținerea monumentelor, obeliscurilor și a cimitirelor care eternizează memoria eroilor, precum și îmbunătățirea condițiilor de viață a membrilor asociației rămași fără familie și fără sprijin. Ziua Veteranilor de Război este marcată de către membrii A.N.V.R. în fiecare an, o dată cu sărbătoarea Înălțării Domnului. La începutul acestui an, A.N.V.R. - Filiala
Agenda2005-17-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/283619_a_284948]
-
cu ei într-un grup. Călărașii, având ș-așa stație de popas acolo, nu se dau în lături, evreii se pun șir militărește, iar aripa stângă și cea dreaptă a grupului le formează călărașii. Fotograful își așază camera obscură și eternizează, în folosul adevărului cu care se scriu istoria și ziarele, grupul înfrățit al vechilor români și a românilor noi cu cusur. După ce călărașii și cei trei indivizi creștini s-au odihnit îndestul în Agiud, convoiul a plecat mai departe. Iată
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
nu mâine, când s-ar putea s-o iau de la cap, cu "dar dacă", și "dacă totuși", și voința mea, cum spune Hamlet, să înceapă din pricina gândirii de relație, de împrejurări, să șovăie și să devin un laș. Astăzi pot eterniza în mine însumi curajul care m-ar feri de un lanț de erori, suferințe și căderi: nemaiavând în forul meu interior suportul de astăzi al unei idei clare și distincte (fiindcă în cursul unei aventuri cu lumea în care trăim
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
la rece, ci capricios, schimbător de la o clipă la alta. Grandiosul, suavul, grotescul infuzează jurnalul drumețului, ce se desfășoară sinuos, între poza eroică și figurația comică. Călătorul evocă întâlniri cu gazdele de prin sate ori popasuri pe la mănăstiri, vrea să eternizeze tablouri unice: răsărituri și apusuri de soare, perspective panoramice, codrii deși, abia străbătuți de întortocheate cărări. Dacă în realitatea cea aievea nu există nici imense bariere naturale, nici fauni și nimfe, nici ciobani „tăiați în linii de uriași”, este evident
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287441_a_288770]
-
a stabili data la care să fie exterminați evreii. "Șavuot" (ebraică: שבועות; în pronunția așkenază Șavuos, ad literam, "Sărbătoarea săptămânilor") este o sărbătoare evreiască care cade în ziua a șasea a lunii Sivan (sfârșitul lunii mai - începutul lunii iunie). Ea eternizează momentul când Legea divină Tora a fost dată poporului evreu pe muntele Sinai. Este una din așa-numitele "șaloș regalim", adică cele trei evenimente festivalice când evreii făceau pelerinaj la Ierusalim. În timpul sărbătorii de "Sukkot" (סוכות) evreii ies din casele
Iudaism () [Corola-website/Science/296541_a_297870]
-
este dinadins prăfuit, pentru a evoca poluarea industrială a orașelor comuniste. Susan citește cu voce tare o altă declarație: Cortina de Fier era făcută din ciment. RÎurile erau Îndiguite cu ciment, munții erau acoperiți cu ciment, eroii istoriei revoluționare erau eternizați În ciment. Cimentul Întrupa calitățile pe care regimul le dorea propășite: tărie și intransigență, În contrast cu acele calități de nedorit precum flexibilitatea și sensibilitatea, care erau burgheze. Tăria și Intransigența, Împreună cu frățiorul lor mai mic, Vigilența, formau o trinitate masculină, iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
regăsirii căpăta în permanență sensul unui delir magic. Înțelesesem împreună că nimic nu durează în univers, că înseși legile naturii nu dovedesc nimic etern, definitiv, că omul devine omologul zeilor numai prin iubire, căci ea este singura forță capabilă să eternizeze tranzitoriul și să ne treacă “dincolo”. Uneori mă gậndesc că Virgil al meu s-ar putea să moară și eu să aflu doar din presă că a fost îngropat la Eternitatea și nici măcar acolo să n-am puterea să-l
Yon by Luminita Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91711_a_92875]
-
d. D. Brătianu cînta: "a zburat puiul cu teiul, tocmai când era temeiul" și se cerea desființarea monarhiei. Ba nu se cerea numai; ilustrul d. Candiano, actual adiutant regal, o și înlăturase pe câteva ceasuri în fericiții Ploiești, cari au eternizat memoria acelui măreț eveniment prin erigerea statuei madam Grigorescu. În timpul concesiei Stroussberg nu le plăcea roșiilor Senatul, căci nu se putea convinge cu câteva sute de mii de franci, ca redacțiile foilor patriotice. Ele cereau desființarea Senatului. Se vede că
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
nesocotirea dreptului său. Din parte-ne nu ne pare deloc rău că domnii liberali s-au amețit atâta de atmosfera puterii încît nesocotesc orice drept, legi și opinie publică, ca și cum ar fi crezând că "domnia virtuții d-lor" are să se eternizeze. Ne pare bine că zilnic, picătură cu picătură, cum se umple vasul și dă pe afară, astfel se umple și opinia publică dezamăgită, încît va trebui într-o zi să dea p-afară indignarea ei, și dd. liberali-naționali să devie
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
-i cu versurile sale la diverse serbări pe tomitanii ce ascultau vrăjiți, considerându-l poetul lor național. În anul 17 sau 18, Ovidius a murit, fiind înmormântat la Tomis, un alt mister, iar prezența sa pe aceste meleaguri a fost eternizată prin înfrățirea orașului Constanța cu orașul natal al poetului Sulmona, în cele două orașe existând statui identice ale poetului. Epitaful de pe statuia din vechiul Tomis reprezintă propriile versuri trimise din exil soției sale: „Sub astă piatră zace Ovidiu Cântărețul iubirilor
Caleidoscop by Gicuţa Elena Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93505]
-
etc. Amplul episod dantesc al romanului poate fi interpretat, în același timp, și ca un omagiu, indirect, Creației, în forma ei supremă, omul, și, prin consecință, ca îndemn la rezistență, la a nu capitula în fața răului care nu se poate eterniza, câtă vreme omul crede în sine, fiindcă Trupul uman închide în sine energii incalculabile, pe care omul este neputincios să le utilizeze în scurta-i viața, într-o lume pe dos, cum a fost cea în care a fost scrisă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
mare monument clădit În aparență pentru a celebra, iar În realitate pentru a ascunde crima. Asta proiectase Arrigo? Să se Încoroneze În acea copie după Castel del Monte, Împodobită cu oglinzi magice care urmau să Îi multiplice la infinit gloria, eternizând-o Într-o extremă repetiție a identicului? Cu un fior, Dante Întrezări nebunia dinapoia acelui plan: Nero pusese să i se clădească un tron care urma mișcarea soarelui. Arrigo ar fi vrut să fie el Însuși soarele, nemișcat În centrul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
lanț al istoriei neamului. Era dorința de a pune istoria În marș, cu o notă mitologizantă, era istoria pe acest pământ, În acest loc, cu acești oameni. Paradele, carele alegorice trebuiau să legitimeze acea religie a istoriei care consacra și eterniza simbolic prezentul... Ovidiu Pecican: Și ne trezim cu Ștefan cel Mare... sfânt. Marius Jucan: Trebuia să avem și noi, În sfârșit, sfinții noștri domnitori. Cât mai mulți, dacă se poate. Remarc Încă un lucru: felul În care ne-am modernizat
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
și de flexibilitate intelectuală, care face deliciul unui public cu așteptări rafinate, grație provocării de a dezambiguiza ironia. Reproducem, ca argument, o mostră din textul invocat: "Ceea ce admir afară din cale la dumneavoastră [...] e minunata-vă putință de a vă eterniza într-o idee; e facultatea ce-o aveți de-a fi, când vă puneți, invariabil, ca un barometru nedres, e lipsa din mintea dumneavoastră luminoasă a urâtului simț critic, care împiedică pe român să se înnămolească într-o doctrină, până la
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]