1,245 matches
-
Volumul acesta îmbină, ca și celelalte cărți ale sale, o perspectivă foarte de sus, capabilă să separe esențialul de nonesențial, cu o atenție către amănuntul transformat în exemplu, în argument surprinzător. Dincolo de temele mari, L'altra latinita captivează prin interpretări etimologice și semantice de detaliu, din care se reconstituie un întreg cadru cultural: așa sînt, de pildă, în capitolul Romania hungarica, minuțioasele interpretări ale unor cuvinte ca gînd, oraș, neam, chin, chip etc. Nu cred că ideile profesorului Alexandru Niculescu sînt
"Cealaltă latinitate" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8120_a_9445]
-
și minimum, toate înregistrate ca atare în DOOM2. Dicționarul normativ fixează, mai clar decît dicționarele explicative care l-au precedat, specializarea gramaticală și semantică a formelor, indicând și pentru locuțiunea adverbială singura variantă corectă (la maximum). Un ansamblu de factori etimologici și care țin de tradiția limbii literare au condus așadar la situația actuală, în care tendința de simplificare a formelor în -um nu este acceptată de norme, devenind chiar un stigmat al exprimării inculte. Utilizarea formelor scurte nu ar fi
Maxim, minim by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8145_a_9470]
-
adverbe și locuțiuni adverbiale, după modelul formelor adjectivale și a variantelor substantivale) nu ar fi total nejustificată. Sînt totuși stigmatizate ca forme inculte, ca mai toate cele produse de tendința de simplificare a neologismelor, într-o perioadă în care formele etimologice sînt în genere conservate (în respingerea lor ar putea juca un rol și corespondentele cu -um din engleză!). Specializarea morfologică (adjectiv, substantiv / adverb) contează doar dintr-o perspectivă raționalistă față de care uzul e indiferent. Partida rămâne deschisă: deși sînt foarte
Maxim, minim by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8145_a_9470]
-
logodnic". Etimologia a fost preluată de Micul Dicționar Academic (MDA, 2002), în care s-a ales varianta fonetică husăn; în DEX cuvântul lipsește, ca și în Noul dicționar universal (NDU, 2006) și în Dicționarul explicativ ilustrat (DEXI, 2007). În Dicționarul etimologic al lui Al. Ciorănescu (traducerea românească din 2001), pentru husăn se reia etimologia propusă de Graur, cu o diferență de grafie, cuvântul-sursă din idiș fiind scris chôssen. De fapt, în dicționarele actuale de idiș forma standard a cuvântului (de origine
Husen by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7042_a_8367]
-
cehă, slovenă și croată, cuvântul se pare că are accepții pozitive ("drăguț, simpatic, cool") sau neutre ("tip", "prieten/iubit"); în sârbă ar exista ambele sensuri. Trecerea de la sensul "logodnic" la acela de "victimă" cere niște lămuriri suplimentare. După Ciorănescu (Dicționarul etimologic), "semantismul pare să se explice prin ideea că logodnicul este totdeauna tras pe sfoară". S-ar putea presupune și trecerea de la sensul "client al unei prostituate" la acela de "victimă", prin scenarii destul de tipice ale asocierii dintre prostituție și jaf
Husen by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7042_a_8367]
-
apărut, totuși, pseudoțigănismul cafti din dicționarele noastre? E posibil să fi fost presupus sub presiunea multor verbe argotice în -i, de origine țigănească (a cardi, a gini, a hali, a mardi, a pili, a ușchi etc.). Al. Ciorănescu, în Dicționarul etimologic al limbii române, lasă chestiunea nerezolvată, sugerând totuși o altă direcție de investigație, în căutarea unei surse orientale. A cafti ar putea fi pus în legătură cu expresia a lua un caftan și cu verbul a căftăni (derivat din caftan, provenind din
Cafting by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7086_a_8411]
-
de mașină" (protv.ro, mesaj din 21.03.2008). În acest caz, ar putea fi vorba de o metaforă a cojii de ou, prototip al fragilității. Trebuie totuși să amintim, pentru a decide în cunoștință de cauză asupra unei ipoteze etimologice sau a alteia, că există specializări ale lui coajă în limbajul tehnic (forma-coajă, în turnătorie; "matriță") care au putut influența evoluțiile semantice actuale. Aparent, e puțin probabil ca un asemenea termen tehnic, de circulație restrînsă, să stea la originea specializării
Coajă by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8099_a_9424]
-
sunt foarte bine reprezentate în argou, alcătuind serii întregi de termeni și oferind modele pentru noi dezvoltări figurate. Inovațiile produse prin metonimie pot deveni curând obscure, o dată cu ieșirea din circulație a obiectului de la care s-a produs transferul. Unele mistere etimologice pot fi rezolvate prin descoperirea unor informații contextuale, a unor detalii de viață cotidiană din trecut. Câteva tipuri de metonimie sunt frecvente. Denumirea desenului de pe o etichetă devine denumirea produsului conținut în ambalaj. Cele mai multe exemple privesc sticlele de băutură: în
Metonimii argotice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6974_a_8299]
-
română, cuvinte noi pentru concepte noi, să găsească în ambele limbi un cuvânt sau o expresie din limbajul afacerilor care să corespundă unei definiții date, să înlocuiască într-un text 20 de cuvinte străine cu echivalente românești, să caute originea etimologică a unor termeni din vocabularul francezei de afaceri, prezentarea unui proiect realist de creare de întreprindere, inspirat din realitatea economică din România. Premiile, vor fi acordate de către Banca Română pentru Dezvoltare, sponsorul concursului. Înscrierile vor avea loc până în 17 martie
Agenda2006-07-06-general5 () [Corola-journal/Journalistic/284748_a_286077]
-
vorbitorilor din America Latină, fiind convins că nici măcar extinderea utilizării limbii engleze nu va afecta semnificativ utilizarea pe scară tot mai largă a limbii sale materne. A publicat peste 200 de cărți, cele mai importante fiind „Istoria limbii spaniole“ și „Dicționarul etimologic al limbii spaniole“. Prin lucrările și activitatea sa și-a lăsat puternic amprenta asupra limbii spaniole. Jocul anului 2005- „Agenda vă face miliardar“ Provocarea de a deveni miliardar pe care am lansat-o cititorilor noștri la începutul anului 2005 se
Agenda2006-04-06-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284680_a_286009]
-
regionale. Profesorii Michael Metzeltin și Petrea Lindenbauer abordează mai multe niveluri ale limbii, ale literaturii, ale culturii românești și ale tuturor culturilor romanice, pe care le cunosc la nivelul excelenței. Este vorba, în esență, de o abordare generalistă, din unghi etimologic, lingvistic, literar, istoric, antropologic. O concepție diferită de cea practicată în alte medii universitare, unde se preferă specializarea într-un anumit domeniu. Devotamentul celor doi față de limba, cultura, civilizația românească pare neverosimil. L-am ascultat pe Michael Metzeltin ținând prelegeri
Români la Universitatea din Viena: Michael Metzeltin, Petrea Lindenbauer și Mădălina Diaconu by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/3906_a_5231]
-
cultura apuseană. Luînd ca textbază varianta slavonă a Bibliei, familiar fiind al Septuagintei, Dosoftei părea integrat lumii răsăritene: dar n-a fost așa! Introducerea neașteptată, aproape subreptice, a prozodiei occidentale în versul românesc incipient s-a cuplat fericit cu structura etimologică a lexicului poetic dosofteian, latin în proporție strivitoare. Se producea astfel actul fondator, greu de consecințe, al poeziei noastre culte. Intuiția profundă a poetului moldovean a frizat aici geniul: el a pus bazele limbii poetice românești extrăgînd de la început lexicul
Apariția poeziei românești culte: Dosoftei (1623-1692) by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/4307_a_5632]
-
sursă de vulnerabilitate, șansa de a fi manipulat cu ajutorul aurei pe care o poartă medicina fiind mare. Vracii contemporani nu mai sunt vrăjitori, ci absolvenți de facultate care preschimbă sănătatea în marfă de îmbrobodit naivii. Ei sînt mercenari în sens etimologic (merces înseamnă marfă în latină), adică negustori care își fac din ochiul mercantil o rațiune de a fi. În al doilea rînd, prestidigitatorii care vînd iluzii tămăduitoare se împart în două categorii: impostorii pe cont propriu, care nu urmăresc decît
Impostura hipocratică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4266_a_5591]
-
W. Allport au propus o viziune interesantă asupra creativității și anume aceea că omul dispune de un anumit potential, iar datoria educației este de-al descoperi și de-al valorifica/ dezvolta”(E. Rafailă,2002, pag.9). Din punct de vedere etimologic, termenul de creativitate desemnează un proces de originalitate, de rostirea a ceva nou, zămislire. Procesul creativ este un proces complex, continuu, dinamic, care necesită multiple și variate mecanisme operaționale energetice și de autoreglaj, de aceea consider că există și adulți
Modalități de dezvoltare a abilităților de întreprinzători la copiii preșcolari by Crivoi Mihaela () [Corola-publishinghouse/Administrative/91884_a_92364]
-
frig grupa mare" (jamaykdesign.ro, 18.01.2009) etc. Originea cuvântului nu a fost lămurită; e drept, grubă nici nu a prea intrat în dicționarele noastre generale și nu e cuprins nici în Dicționarul Academiei. La Al. Ciorănescu, în Dicționarul etimologic al limbii române (2001), indicația este "origine necunoscută". E totuși posibil ca la originea cuvântului argotic românesc să stea un termen slav: nu atât adjectivul bulgăresc grub, care ia forma gruba în anumite sintagme și care are sensul "grosolan, rudimentar
„Bani grup” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7202_a_8527]
-
asistă la o sumă de prestidigitații aiuritoare. Bustul reginei Nefertiti, nu demult furat de la Luvru, reapare în locul trofeului celei mai importante competiții de tenis. Asta în timp ce din Muzeul imperial tocmai dispăruse o prețioasă Salieră executată de Benvenuto Cellini. (Interesant jocul etimologic, care spune multe despre estetismul mizelor lui Florin Manolescu: în locul acestei piese renascentiste e așezat un disc de patefon conținând o operă a lui Antonio Salieri.) Iată cum apare, descris de un ochi care nu iartă nimic, straniul autor al
Farmecul discret al filologiei by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7218_a_8543]
-
Rodica Zafiu Cuvântul familiar-argotic dumă este unul dintre cele pe care vorbitorii le caută fără succes în dicționarele generale; acolo pot găsi doar omonimul său, fără nicio legătură etimologică: dumă - "nume dat adunării legislative constituite (în 1905) în Rusia țaristă. Din rus. duma" (DEX). Argoticul dumă a fost înregistrat de V. Cota, în Argot-ul apașilor. Dicționarul limbii șmecherilor (1936), în expresia a da duma "a se înțelege, a mitui
Dumă by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7226_a_8551]
-
dumă") - destul de dubios, căruia nu i-am putut găsi nicio atestare pe internet și care constituie probabil o creație accidentală, prin analogie cu glumeț, fără circulație reală. În concluzie, termenul de origine țigănească dumă și-a păstrat în genere sensul etimologic ("vorbă"), inclusiv în locuțiunea, preluată tot din romaně, a da duma ("a vorbi"), și a dezvoltat, prin specializare, o serie de subsensuri contextuale, între care cele mai frecvente azi sunt cele de "glumă" (probabil și datorită unei anumite asemănări fonetice
Dumă by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7226_a_8551]
-
culturalului cu care ajunge să fie echivalată. Pe de altă parte, eseistul nu creditează oricând și oricât noutatea, nu o consideră o valoare în sine. Noul Roman nu-i spune nimic. Ba îi spune totuși ceva: "e antipatic, în accepția etimologică a cuvântului, și îmi pare cumplit de neinteresant". Literatura (ca și filozofia) făcându-se "cu și pentru conștiință", se poate paria că un Camus va interesa mereu, pe când Noul Roman, nu. "Frivolul" Paleologu citește și apreciază deci literatura pentru sporul
Confortul intelectual by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8753_a_10078]
-
fără început cronologic și fără final determinabil. Luați repede, n-am putea rezuma intențiile argumentative ale atât de elaboratelor studii, necum eventuale traiecte. Dificil în grad maxim, limbajul vrea să acopere fiecare firidă care ar permite limpezirea trivială - în accepție etimologică - a subiectului tratat. Iar, din perspectiva unei asemenea gândiri nu doar psihanalitice, dar structurale, arhetipale și anistorice, înseși operațiile logice au un parfum de cotă joasă. Totuși, să încercăm, în linia sănătoasă a bunului-simț, o decongestionare a formulărilor care-l
Ce rămâne din iubirile noastre by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8747_a_10072]
-
Rodica Zafiu Influența turcească asupra limbii române e un subiect pitoresc și chiar fascinant. Cărții funda-men-tale a lui Lazăr Șăineanu (încă nereeditată) - Influența orientală asupra limbii și culturii române (1900) - i s-au adăugat în timp alte cercetări, etimologice (Vladimir Drimba, Emil Suciu ș.a.) sau asupra valorilor stilistice ale turcismelor, asupra conotațiilor ironice și depreciative, a utilizării lor în literatură. Destul de complicată este problema componentei turcești a argoului românesc, pentru că presupune o distincție, în practică greu de făcut, între
Zulitor sau julitor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8816_a_10141]
-
este acea persoană care spune Ťcioaceť... adică glume" (johndoe.ro, 7.01.2008). Forma deja înregistrată cea mai apropiată de varianta pusă acum în circulație e ciocofleandură (în DEX cu pluralul ciocoflendure); sensul indicat de dicționar este "ciocoi", iar explicația etimologică indică o contaminare între ciocoi și fleandură. Cuvîntul e înregistrat de I.-A. Candrea (Dicționarul enciclopedic "Cartea Românească", 1931) și de Dicționarul limbii române (DA, 1940), pentru că apăruse deja în teatrul lui Alecsandri, în seria ciocofleandură, ciocoroifleandură, ciocorofleac - compuse glumețe
Ciocoflender by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8890_a_10215]
-
deja suntem prinși de ea. Ceea ce a mai rămas natural în noi va deveni într-o bună zi o achiziție artificială. Iar de cînd calculatorul a apărut în viața noastră, pînă și vocabula "virtual" și-a modificat semnificația. În tradiția etimologică a cuvîntului, virtualitatea era un stadiu premergător realității, o potență pe cale să devină act, o latență ce urma să se manifeste. Potrivit acestei logici, orice lucru, înainte să fie real, era virtual în virtutea unei scheme finaliste de tip providențial. Orice
Carnea digitală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8882_a_10207]
-
realitate virtuală", a cărei semnificație, deși este o contradicție sub unghi filozofic, sub unghi cibernetic este un bun definitiv cîștigat. Ar fi o iluzie să ne închipuim că oamenii vor renunța la expresie dintr-un scrupul ținînd de corectitudinea ei etimologică. Limba e un fenomen viu ce nu ține seama de trecutul etimologic al cuvintelor. Și astfel realitatea virtuală este acel spațiu din interiorul calculatorului care a devenit pentru foarte mulți o lume ce este cu mult mai aievea decît viața
Carnea digitală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8882_a_10207]
-
sub unghi cibernetic este un bun definitiv cîștigat. Ar fi o iluzie să ne închipuim că oamenii vor renunța la expresie dintr-un scrupul ținînd de corectitudinea ei etimologică. Limba e un fenomen viu ce nu ține seama de trecutul etimologic al cuvintelor. Și astfel realitatea virtuală este acel spațiu din interiorul calculatorului care a devenit pentru foarte mulți o lume ce este cu mult mai aievea decît viața concretă. Lumea aceasta nu numai că ne absoarbe, dar ne modifică lăuntric
Carnea digitală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8882_a_10207]