2,548 matches
-
39). Mircea Eliade a demonstrat paralelismul dintre acest tip de legende și mituri cosmogonice în care întregul cosmos ia naștere din trupul sacrificat al unei ființe primordiale (66). Totuși, la o privire mai atentă, se pare că partea a doua (etiologică) a motivului din legenda românească pare a fi subsidiară și târzie. Motivul inițial și principal era, probabil, cel al rănirii lui Noe, dar, pierzându-i-se semnificația autentică, i-a fost ulterior anexat motivul creșterii călinului din sângele picurat pe
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
subsidiară și târzie. Motivul inițial și principal era, probabil, cel al rănirii lui Noe, dar, pierzându-i-se semnificația autentică, i-a fost ulterior anexat motivul creșterii călinului din sângele picurat pe pământ. Dar dacă nu avea inițial un rost etiologic, ce altă semnificație putea să aibă motivul epic al rănirii meșterului ? Să fie vorba de o reminiscență atrofiată a „jertfei de sânge” pe care o cere construcția ? Sau de o pedeapsă pe care o ispășește meșterul pentru că a încălcat unele
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Noe [...] a făcut o toacă de paltin [...] și a început a toca ; și de ce toca, de aceea se strângeau lemnele de pe unde le risipise Sarsailă” (8, p. 130). Printre altele, legenda românească a potopului are, referitor la toacă, un caracter etiologic. Acesta apare în mod explicit atât în cea mai veche atestare documentară a legendei (1674), dato- rată arhiepiscopului Marcus Bandinus : „în memoria acestei bătăi de scândură a lui Noe, au luat [românii] obiceiul de a bate scân- dura [= toaca] înainte de
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
trimitere la funcția creștin-ortodoxă a toacei de paltin. Remarc cât de importantă este această funcție a palti nului, odată ce există două legende care o stabilesc. Atât legenda Sfântului Sisinie, cât și cea a potopului au referitor la paltin un caracter etiologic. Ambele legende „explică”, „motivează” și „stabi lesc” funcțiile magico- -religioase ale paltinului, legându-le (în moduri diferite) originile de evenimente, personaje și timpuri mitice. Acest aspect a fost sesizat încă de Simeon Florea Marian, în corpusul său inedit de Botanică
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
neconcordanțe (chiar dacă acestea sunt justificabile sau parțiale) : 1. Spre deosebire de legenda Sfântului Sisinie, în cântecele funerare nu apare motivul „blestemarea/binecuvântarea copacilor” (bradul este amenințat cu tăierea, dar nu bleste- mat). Această neconcordanță ar putea fi justificată de caracte- rul pregnant etiologic al legendei Sfântului Sisinie, caracter care a contaminat probabil și „poveștile” copacilor. În producțiile folclorice neetiologice (cum este bocetul sau descântecul) acest motiv nu apare. Mai mult decât atât, de regulă, în „descântecele de Samcă (Avestiță)” nu este atestat deloc
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
rolul șolomonarului în declanșarea furtunilor și a grindinei este minor. El nu participă la facerea ei (lucru care ține de puterea și menirea balaurului), ci doar la dirijarea ei. Astfel, prezența lui în «mitologia» furtunii pare a fi una strict etiologică” (4, p. 135). Nu cred că problema se poate pune nici într-un fel, nici în celălalt. Este ca și cum am pune în discuție, de pildă, cine este mai important, Vtra, balaurul vedic ce zăgăzuiește apele cerești, sau Indra, zeul
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
vița-de-vie este considerată „Iarba Dracului”. Mai mult decât atât, legendele originii celor două plante sunt foarte asemănătoare. Atât tutunul, cât și vița-de-vie au răsărit dintr-un pârț tras de Diavol într-o groapă acoperită apoi cu pământ. În alte legende etiologice, vinul este o coproducție divino-demonică. Fiind făcut de Dumnezeu, vinul era bun, dulce și nealcoolic (mustul), dar și-a băgat Dracul coada „și de atunci oamenii se îmbată” (94). Este o tipică rezolvare dualistă (bogomilică) a situației. Sunt deci de
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
sau legendă, mai ales din cauza caracterului său veridic și nu fictiv 6. Nu e vorba de ceva născocit, născut din imaginația povestitorului, ci de relatarea unor fapte concrete, petrecute efectiv, într-un timp greu accesibil memoriei noastre. Îndeplinește o funcție etiologică și relatează cum a apărut ceva, cum a devenit lumea ceea ce este7. Adună fapte, le aranjează, dezvăluie ascunzând și își propune să legitimeze o anumită situație: de unde și afinitățile dintre mit și ideologie 8, conjugate în aceleași tendințe de a
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
funcție cultică, constând în evocarea, în cadrul ritualurilor, a faptelor zeilor sau ale strămoșilor. Acest sens restrâns s-a păstrat în definirea mitului. De o mare varietate și bogăție, l. românească a fost împărțită în funcție de tematica abordată, în patru mari categorii: etiologică, mitologică, religioasă și istorică. L. etiologică este cea mai cuprinzătoare, încorporând vechile mituri ale genezei, povestirile legate de floră și faună, de viața omului, de toponimice și antroponimice. În cadrul l. despre facerea lumii se conturează un strat arhaic, care consideră
LEGENDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287772_a_289101]
-
ritualurilor, a faptelor zeilor sau ale strămoșilor. Acest sens restrâns s-a păstrat în definirea mitului. De o mare varietate și bogăție, l. românească a fost împărțită în funcție de tematica abordată, în patru mari categorii: etiologică, mitologică, religioasă și istorică. L. etiologică este cea mai cuprinzătoare, încorporând vechile mituri ale genezei, povestirile legate de floră și faună, de viața omului, de toponimice și antroponimice. În cadrul l. despre facerea lumii se conturează un strat arhaic, care consideră lumea drept opera unor animale, și
LEGENDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287772_a_289101]
-
strat arhaic, care consideră lumea drept opera unor animale, și altul, mai nou, de influență bogomilică, atribuind geneza colaborării dintre Dumnezeu și diavol. Subiectele referitoare la plante, animale sau la diferite forme de relief cunosc cea mai mare răspândire. L. etiologică relevă în majoritatea cazurilor o viziune antropomorfă, o concepție animistă, reminiscențe ale unei mentalități primitive despre univers. Cea de-a doua categorie tematică include motive referitoare la destin (ursitoare, spirite prezicătoare ș.a.), subiecte legate de spiritele naturii (ale apelor, ale
LEGENDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287772_a_289101]
-
altă apropiere se poate constata între l. religioasă și descântecul cu formulă epică, apropiere mijlocită de personajele comune, cu un comportament similar (Dumnezeu, Maica Domnului, Iisus Hristos, Sfântul Petru). Uneori l. se prezintă și sub forma descântecului (în special cele etiologice sau mitologice). Motivele legendare, mai ales cele de circulație universală, au constituit o bogată sursă pentru balade ca Soarele și luna, Meșterul Manole, Voica ș.a. Primele colecții românești de l. apar spre sfârșitul secolului al XIX-lea, importante fiind cele
LEGENDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287772_a_289101]
-
Siria și la Dera Ghazi Khan (vezi pp. 120, 162-163)3, iar unii autori au susținut prioritatea ayurvedică asupra vaccinării jenneriene 4. Pentru a lua un alt exemplu din medicina tradițională persană făcut cunoscut În urmă cu câțiva ani, diferențele etiologice, fiziologice și patologice dintre holeră și diaree (ambele denumite cu pers. vab³) au fost demonstrate medical abia pe la 1861-1862 - de către un medic-șef (pers. hakim-bashi) al curții, Mirza Mohammad-Taqi -, fiind astfel posibilă delimitarea câmpului semantic al holerei (echivalată anterior cu
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
ambulatorii de psihiatrie; e) fundamentarea teoretică și stabilirea metodelor de educație a maselor largi ale comunității sociale în domeniul igienei mintale, prin asimilarea cunoștințelor și formarea deprinderilor necesare întăririi și păstrării unei stări de sănătate mintală optimă; f) studiul factorilor etiologici complecși ai bolilor mintale (aspectele genetice, biologice, psihologice, sociale, economice etc.), precum și al mecanismelor de acțiune a acestora; g) cercetarea și instituirea unor măsuri constând în întreprinderea unor investigații minuțioase în domeniul posibilităților de transmitere a unor boli psihice ereditare
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
în sine, derealizarea, schimbarea emoțional-afectivă; c) bolnavul psihosomatic, care prezintă suferințe mixte, atât din sfera somatică, cât și din cea psihică, asociate cu sentimente de panică și o mare participare a sferei imaginarului. Se consideră că, pe lângă influența factorilor pur etiologici psihobiologici, bolnavul psihic este în egală măsură și un produs al societății sale (H. Damaye, E. Fromm, J. Delay și P. Pichot, Cl. Herzlich). Boala psihică este legată de mentalitatea și valorile modelului socio-cultural care atribuie statutul de bolnav psihic
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
factori socio-genetici (care țin de mediul social). Investigarea factorilor morbigenetici se face prin intermediul metodei epidemiologice psihiatrice, care urmărește, pe de o parte, cercetarea clinică a cazurilor de boli psihice dintr-un grup populațional dat, iar pe de altă parte, investigarea etiologică a factorilor morbigenetici incriminați, în cadrul aceluiași grup de referință. Cercetarea are ca scop urmărirea nivelului de morbiditate psihiatrică la o populație; aceasta se apreciază avându-se în vedere următorii factori: rata de incidență a bolilor psihice în grupul populaționat cercetat
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
resimțit acest proces în direcția stării de conștiință și a vieții emoțional-afective, cu consecințe importante asupra adaptării la realitate, la mediu, la viața cotidiană. 5. Factorii morbigenetici Așa cum se poate desprinde din cele expuse până acum, bolile psihice au o etiologic complexă, multifactorială, reprezentată prin: leziuni organice cerebrale, care generează sindromul psihoorganic cerebral; stări confuzionale cu o etiologie multiplă: toxice, traumatice, tumorale, infecțioase, metabolice, medicamentoase, emoțional-afective; demențe, provocate de leziuni organice cerebrale; arterioscleroză cerebrală (ASC); alcoolism și toxicomanii; efectele secundare ale
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
arăta în continuare. Sinteza mecanismelor socio-patogenetice și etapele de constituire a proceselor de dezechilibru psihosocial sunt prezentate schematic în tabelul de mai jos. Mecanismele socio‑patogenetice Etapele de constituire a proceselor de dezechilibru psihosocial Modalitatea de acțiune a factorilor morbigenetici Etiologic Funcțional Clinic Social Presiunea modelelor negative Receptare Încorporarea factorilor morbigenetici Elaborarea simptomatologiei psihiatrice Criza de structură și organizare socială Imitarea modelelor negative Înglobare Schimbarea imaginii persoanei Schimbarea dinamicii persoanei Tulburări de adaptare socială Identificarea cu modelele negative Asimilare Uniformizarea indivizilor
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
suicidare în viziunea lui E. Durkheim pun accentul pe rolul factorilor represivi sau eliberatori ai modelului socio-cultural, despre care am mai vorbit. Teoriei sociogenetice a suicidului, M. Halbwachs îi opune un punct de vedere de tip cauzal, în care factorii etiologici de factură psihobiologică și medico-psihiatrică au un rol important. În sensul acesta sunt aduse și argumente de ordin statistic. Un alt punct de vedere interesant, tot din perspectiva modelului socio-cultural, mai lărgit decât schema lui E. Durkheim, îl constituie clasificarea
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
scopul producerii propriei morți (vezi schema de mai jos). p. 154 CÂMPUL EXISTENȚEI PSIHOLOGICE NAȘTEREA CÂMPUL EXISTENȚEI BIOLOGICE DECIZIE METODE MOTIVAȚIE MOARTEA CONFLICT TENSIUNE INTRAPSIHICĂ SUICIDAȚIE SUICIDAȚIE-HOMICIDAȚIE EXPLOZIE AGRESIVĂ TRAUMATIZAȚIE (SUICIDO-HOMICID) CONDUITA AGRESIVĂ CIRCUMSTANȚE PREVENȚIA INTERVENȚIA URGENȚĂ MEDICALĂ REANIMARE TERAPIE ETIOLOGICĂ RECUPERAREA CAUZA EFECT Este evident faptul că măsurile de igienă mintală se impun în absolut toate cazurile de suicid. Acțiunea de igienă mintală are un rol diferențiat, în funcție de etapele actului suicidar. Astfel, depistarea cauzelor, a motivelor suicidului impune adoptarea unor
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
o grupă a varietăților anormale ale ființei psihice și o grupă a consecințelor bolilor și malformațiilor: a) varietăți anormale ale ființei psihice: aptitudini intelectuale anormale; personalități anormale; reacții anormale la evenimentele trăite; b) consecințele bolilor și ale malformațiilor. Clasificarea somatologică (etiologică) Clasificarea psihopatologică (simptomatologică) - intoxicații - PGP - alte infecții - alte boli interne - traumatisme cerebrale - ASC - tulburări cerebrale involutive (senile) - epilepsie - malformațiile cerebrale - obnubilarea conștiinței - dezintegrarea personalității și demențele - ciclotimia - schizofrenia 3. Geneza, evoluția și consecințele bolilor psihice Bolile psihice cunosc o etiologie
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
cunosc o etiologie complexă, mult mai bogată și diferită în raport cu cea a bolilor somatice. În general, se consideră că bolile psihice pot fi: ereditare, cu un factor de transmitere familial; dobândite - legate de modul de viață al individului; corporale sau etiologice (traumatice, toxice, infecțioase etc.). Date suplimentare privitoare la geneza bolilor psihice pot fi găsite în capitolul care tratează factorii morbigenetici ai bolii psihice. Un rol deosebit de important în geneza bolilor psihice îl reprezintă modul de viață al individului, în care
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Un rol important revine în acest sens tipologiilor clinico-patologice, și de aceea, în practica clinico-psihiatrică, se impune stabilirea unor modele ale personalității bazate pe trăsăturile imputabile sau vulnerabile ale acesteia, în cursul stărilor morbide ale individului. Acestea sunt: a) modelul etiologic, care pune accentul pe relația „cauză-efect” sau „agent patogen / personalitate”; b) modelele structuraliste, care iau în considerare trăsăturile de suprafață, imediat observabile, dependente de variabilele personalității, și anume: - modelul lui Kernberg, ce pune accentul pe modalitățile generale de funcționare mintală
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
nu sunt comorbide cu alte tulburări. Se poate vorbi de comoditate atunci când pacientul prezintă simptome din registrul a două tulburări diferite. Comorbiditatea patogenică survine când un bolnav evoluează către complicații sau boli diferite de cea inițială, dar care au legături etiologice cu aceasta (bolile cardio-vasculare, renale și diabetul; retinopatia, diabetul și HTA etc.). K. Merikangs consideră că pentru asocierea dintre două sau mai multe tulburări pot fi propuse mai multe explicații, după cum urmează: artefacte metodologice; erori de investigare; absența unor criterii
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
după cum urmează: artefacte metodologice; erori de investigare; absența unor criterii precise de diagnostic; factori de confuzie; mascarea tulburărilor printr-o etiologie comună. Toate aspectele mai sus prezentate pun în evidență necesitatea unei cunoașteri detaliate a naturii bolilor mintale, a elementelor etiologice ale originii lor, a tipului de evoluție (simplu sau asociat), în vederea instituirii măsurilor de psihoigienă. 2. Grupele nosologice și igiena mintală Concepțiile nosologice au înregistrat o interesantă și complicată evoluție, marcând - prin varietatea aspectelor care s-au disputat în sfera
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]