62,874 matches
-
fi de mirare ca vechiul criteriu tematic să-și reconfirme pe această cale utilitatea. Există, astfel, trei tipuri de jurnal. Primul este jurnalul de condiție sau de "vocație", care focalizează o anume trăsătură definitorie pentru statutul autorului: creația, sexualitatea, apartenența etnică sau religioasă etc. Dintre toate tipurile, el se apropie cel mai mult de formula "canonică" a jurnalului (presupunând că ar exista așa ceva). La noi, Rebreanu, Olăreanu și Cărtărescu ilustrează trei vârste diferite ale genului. Al doilea tip îl reprezintă jurnalul
Alisa în țara literaturii by Andrei Terian () [Corola-journal/Journalistic/11757_a_13082]
-
indiferent care este sursa imaginarului său și care sînt resorturile genezei unui text sau altul, în cazul artelor plastice lucrurile sînt mult mai complicate. Un pictor sau un sculptor, în mai mare măsură chiar decît muzicianul, este greu de localizat etnic și de subsumat unui grup cu o identitate anume, dacă el însuși nu intră efectiv în structurile, în comportamentul și în dinamica acelui grup. A vorbi acum, de pildă, despre pictorul francez Jean Neilyes, doar în virtutea faptului că este francez
Instantanee by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12859_a_14184]
-
prin elementele obișnuite de identificare a persoanei. La fel se întîmplă și cu nativii români care își construiesc exclusiv cariera în alte culturi și în alte contexte socio-profesionale. Care este, în aceste condiții, statutul unor artiști plastici care au ascendență etnică românească, dar sînt cetățenii unor alte state și s-au născut, s-au format și activează exclusiv în ambianța culturală a țării ai cărei cetățeni sînt, iată o întrebare dificilă și provocatoare în același timp. Un posibil răspuns poate fi
Instantanee by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12859_a_14184]
-
Românii din Timoc, eveniment indispensabil pentru o mai bună cunoaștere și o comunicare mai profundă la nivel regional. Cei peste douăzeci de pictori de pe valea Timocului, mai exact din Bulgaria și din Serbia, care s-au reunit aici în virtutea rădăcinilor etnice comune sînt, în mod cert, artiști care aparțin spațiului artistic al țării lor, chiar dacă atributele majore ale limbajului sînt bunuri comune ale momentului în care trăim, iar perspectivele estetice sînt cele europene, în general. Dacă acești artiști sînt bulgari sau
Instantanee by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12859_a_14184]
-
la viața culturală românească, nu sînt racordați nemijlocit la instituțiile noastre artistice și, evident, nu prelucrează în metabolismul lor creator acele elemente, fie ele și imponderabile, care se așază firesc în construcția profundă a unei identități de grup, conștiința lor etnică și identificarea ei ca atare au o puternică relevanță morală, amplifică sfera de referință a creativității și consolidează un anumit tip de autoreflectare. Dar dincolo de aceste aspecte care pot fi substanțial îmbogățite și nuanțate, prezența artiștilor timoceni în spațiul public
Instantanee by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12859_a_14184]
-
se adeverează, pe cînd cela mai slab se dovedește și activ. Dacă ar fi la fel de puternici și de activi, Doamne ferește, s-ar anula mutualmente. Știau asta constructorii de religii dualiste și o putem verifica facilmente în cazul relațiilor grupurilor minoritare - etnice, sexuale, confesionale, politice, intelectuale - cu majoritatea decidantă". Asamblarea e atît de meșteșugită, încît nu-ți dai seama unde ajungi de la un paragraf la altul, de la o frază la alta. Insinuat în demonstrație, jocul îi chezășuiește tensiunea imprevizibilului, mirajul surprizei. Totuși
"Ospețe pentru dzicãturi" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12906_a_14231]
-
zi cu zi, redescopeream în gramatica limbii române, desigur la alt nivel... R.B.: Unul din meritele extraliterare - dacă-mi pot permite să afirm așa ceva - ale romanului dumneavoastră, cred eu, este acreditarea ideii că poți aparține unei țări fără ca originile tale etnice să te lege de ea. Mi se pare o idee cu totul demnă de reținut, azi. V-ați simțit legat de România nu fiindcă ați fi avut strămoși români (deși, citindu-vă romanul, am fost tentată într-un prim moment
Christian Haller Pe urmele mamei - în Bucureștiul de ieri și de azi by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/12917_a_14242]
-
das Volk: „Michelet nu echivalează le Peuple sub semnul lui jus sangvinis, așa cum s-a întîmplat cu das Volk în cadrul romantismului german. Istoricul discută caracterul colectivității, psihologia comună și valorifică legendele medievale, dar nu așează toate acestea sub semnul diferențialismelor etnice, rasiale și lingvistice. Naționalismul său este unul social, în care istoria argumentează unitatea teritorială. Vechile organizări statale, personalitățile, eroii, religia, generate de trecutul istoric, nu se opun proiectului de construire a armoniei în temeiul cuplului conceptual Peuple - Nation” (p. 24
Îndreptar de corectitudine politică by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12947_a_14272]
-
implicit, la conflicte sîngeroase, precum cele din Cecenia, Bosnia sau provincia Kosovo. Una peste alta, în lumea contemporană, distincția se face între, pe de o parte, ceea ce în politologie poartă numele de „națiuni civice” și, pe de altă parte, „națiuni etnice”. În Europa Occidentală (Franța, Olanda, Anglia etc.) predomină „națiunile civice”, în vreme ce țările din Centrul și Răsăritul continentului sînt încă tributare viziunii etnice asupra națiunii. Cauzele acestei situații sînt multiple, de la politica de emancipare a românilor din Transilvania pînă la influența
Îndreptar de corectitudine politică by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12947_a_14272]
-
pe de o parte, ceea ce în politologie poartă numele de „națiuni civice” și, pe de altă parte, „națiuni etnice”. În Europa Occidentală (Franța, Olanda, Anglia etc.) predomină „națiunile civice”, în vreme ce țările din Centrul și Răsăritul continentului sînt încă tributare viziunii etnice asupra națiunii. Cauzele acestei situații sînt multiple, de la politica de emancipare a românilor din Transilvania pînă la influența istoriografiei germane de la începutul secolului al XX-lea și reacțiile la sovietizarea țării. Victor Neumann ilustrează etnonaționalismul românesc prin citate copioase din
Îndreptar de corectitudine politică by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12947_a_14272]
-
de-al doilea epistoler, ,, un tînăr avocat stagiar din Cluj”, așa cum se autocalifică el cu un fel de îngăduință apriorică, cel mai bine ar fi să judece instituțiile care au mandatul constituțional de a sancționa insulta și instigarea la ură etnică. Iată doar un scurt pasaj: ,, Filosemitismul și democrația dumneavoastră (adică ale mele, P.Ș.!) sunt înduioșătoare, naive și ridicole. În același ton acuzator, pe care l-ați folosit împotriva domului Ilarion Voinea, gestul dumneavoastră de fraternitate cu ideile promovate de
La umbra aceluiași monument stalinist by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12989_a_14314]
-
în istorie pe geți. Apoi sunt trecute în revistă, de o manieră succintă, izvoarele literare grecești ce menționează populația getică. Continuând firul cronologic al evenimentelor istorice, este supusă atenției cititorului problematica noțiunii de dac, autorul insistând asupra diferenței de natură etnică dintre geți și daci. De asemenea, sunt menționate sursele literare antice ce-i atestă pe daci, remarcând că, de această dată, avem de-a face cu scrieri latinești (Frontinus în sec. I p.Chr.). Pentru perioada protoistorică a civilizației geto-dace
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
regelui dac). Urmează descrierea evenimentelor politice din timpul domniei lui Burebista, asupra cărora nu vom insista. Această primă parte se încheie cu analiza religiei geto-dacilor, remarcându-se abordarea separată a religiei geților de cea a dacilor, ca element de diferențiere etnică între aceștia. Partea a II-a, intitulată Dacica (p. 71-160), se referă la intervalul cronologic cuprins între moartea regelui Burebista și cucerirea Daciei de către romani. În debutul acestei părți este adusă în discuție pătrunderea romanilor la Dunărea de Jos (secolele
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
la populația de la nordul Dunării și la influența Imperiului în această zonă până în secolul al VI-lea. În loc de încheiere, autorul ne propune subcapitolul cu titlul De la romanizare la etnogeneza românilor, unde, pe parcursul a zece pagini, analizează sub diferite aspecte (lingvistic, etnic, cultural, istoric) amplul proces de formare a poporului român. Constatăm că profesorul Constantin C. Petolescu a reușit să sintetizeze în mod fericit, pe parcursul a 361 de pagini, informații istorice extrem de dense și mai ales să pună în valoare sursele istorice
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
Dacia romană, dar, deși utilă, statistica devine deseori obositoare și reduce din cursivitatea analizei istorice. De asemenea, autoarea observă faptul că monumentele epigrafice erau ridicate în special de ofițeri și mai puțin de soldați, aceasta reliefând posibilitatea financiară și situația etnică sau socială a dedicanților. Autoarea pune în legătură aceeași configurație etnică a militarilor cu anumite culte prezente în sursele epigrafice, realizând observații antropologice, dar recunoaște fragilitatea acestei analize în absența unui eșantion consistent surprins de inscripții și lipsa analogiei cu
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
din cursivitatea analizei istorice. De asemenea, autoarea observă faptul că monumentele epigrafice erau ridicate în special de ofițeri și mai puțin de soldați, aceasta reliefând posibilitatea financiară și situația etnică sau socială a dedicanților. Autoarea pune în legătură aceeași configurație etnică a militarilor cu anumite culte prezente în sursele epigrafice, realizând observații antropologice, dar recunoaște fragilitatea acestei analize în absența unui eșantion consistent surprins de inscripții și lipsa analogiei cu personalul civil din Dacia. Autoarei i se pot reproșa câteva lacune
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
coerent pe care îl aplică în fiecare analiză punctuală: o trecere în revistă a manifestărilor religioase (formele în care divinitățile sunt adorate în Dacia), răspândirea în teritoriul provincial a documentelor (locuri de cult), cronologia vestigiilor, apoi studiul sociologic (analiza originii etnice și a poziției sociale a dedicanților). Concluziile sunt susținute, în fiecare caz, de hărți ale distribuției documentelor epigrafice, sculpturale și edificiilor de cult și grafice ale procentajelor referitoare la cronologie, compoziția etnică sau socială. Sistemul acesta este urmat cu consecvență
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
cult), cronologia vestigiilor, apoi studiul sociologic (analiza originii etnice și a poziției sociale a dedicanților). Concluziile sunt susținute, în fiecare caz, de hărți ale distribuției documentelor epigrafice, sculpturale și edificiilor de cult și grafice ale procentajelor referitoare la cronologie, compoziția etnică sau socială. Sistemul acesta este urmat cu consecvență în fiecare analiză, care astfel devine un studiu complet. Volumul a doilea al lucrării, „Corpus-ul epigrafic al cultelor orientale în Dacia romană” (vol. II, Corpus epigráfico de los cultes orientales en
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
precum și implicarea soldaților în activitățile economice. Pe baza acestor precizări, autorul a stabilit existența unor drumuri cu un rol economic în teritoriul „dacilor liberi”. Relațiile comerciale dintre Imperiul Roman și „Barbari” se făceau în funcție de statutul politic al populațiilor, de apartenența etnică, de formele de economie practicată, de dispunerea căilor comerciale. În urma prezentării materialului arheologic din această zonă, autorul face trimitere la o nouă problemă ce a fost sesizată și anterior, conform căreia unele dintre aceste produse romane ar reprezenta rezultatul unor
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
nu și-a revendicat niciodată această componentă identitară, iar ca scriitor chiar a ignorat în mod deliberat tematica legată de Shoah, fie dintr-un cinism fundamental, fie pentru că nu accepta ideea de a fi considerat un scriitor cu marcată apartenență etnică sau de orice altă natură. Alături de boala din adolescență și de fascism, războiul a fost a treia experiență care a influențat hotărâtor viața lui Moravia, făcându-l pe de o parte să își piardă stima pentru clasa conducătoare care îl
Moravia și Roma by Oana Boșca-Mălin () [Corola-journal/Journalistic/13047_a_14372]
-
felicit din inimă pentru acest mare act comemorativ de cultură și de respect pentru cel care a fost marele poet neînțeles Cezar Ivănescu! Evenimentul a fost organizat de Asociația Liga Albanezilor din România (ALAR) și Asociația Jurnaliștilor și Scriitorilor Minorităților Etnice din România „Europa 21”. Este remarcabilă admirația albanezilor pentru Poet, care după mamă este albanez. Este remarcabil și efortul comunității albaneze din România de a publica tot felul de cărți și broșuri despre Albania și despre culturile puternic Înrudite ale
Un canadian în România. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetaţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1440]
-
Nicu Șchiopu, cârciuma ce se află vizavi de Mașina de Pâine, unde și acum trag țăranii. Aici era o graniță a Bucureștilor, mahalaua fiind deopotrivă sat și oraș. Timpul o mai radicalizase din pricina comerțului, după cum o dovedea cu prisosință mixtura etnică a negustorilor, prezenți în afaceri aproape la paritate: români, evrei, armeni, greci, bulgari, ruși și sârbi. Nu și țigani, încuibați în jurul apei, fie Lacul Tei, fie râulețul Colentina - dacă am în vedere doar cartierul nostru, unde se aciuise un singur
Dimineața amurgului by Niculae Gheran () [Corola-journal/Imaginative/9753_a_11078]
-
origine română cunoscută sub numele de aromani din rândul caroa își trăgea obârșia. Bine documentat, el a combătut cu argumente științifice care reflectau realitatea obiectivă, afirmațiile unor conaționali care considerau această populație drept o naționalitate cu identitate proprie, o minoritate etnică și au cerut ca în Parlamentul Romanei să li se rezerve locuri cum au și alte minorități naționale. Într-un studiu intituat “LIMBA SAU DIALECT”, Zahu Până face următoarea mențiune: “Toate studiile lingvistice atestate de Academia Românași însușite de forurile
Contributia Exilului Litear la Patrimoniul Cultural al Romaniei. In: Editura Destine Literare by george Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_304]
-
însemnată ca temă, respectiv ca suport axiologic. Din perspectiva spațialității temporale, provenind dintr-un timp primordial, OS se conturează idiomatic, pe un plan comunicațional. Astfel, ea se profilează anabasic (înălțându-se de la margine spre centru), în/din arealul unui grup (etnic, lingvistic) referențial (comunitate tradițională, academică, de elită/breaslă etc.). ● La orizont, se relevă axialitatea unui pretutindeni temporal sau universalitate, prin care OS se sintetizează în simbolul unui arhetip ascensional. ● Formal, durabilitatea comportă expresia unei necontenite deschideri, prin care OS este
Aspecte ale relației timp - operă by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]
-
în CE în cazul în care criza din Ucraina se va întinde pe durata unui al doilea an. • În al patrulea rând, riscul naționalismului regional resuscitat/reînviat : Pentru prima dată după 1940, Războiul din Ucraina a reintrodus în CEE revizionismul etnic teritorial. Naționaliștii iredentiști din Transnistria până în Transcarpatia și în Transilvania au luat act de anexarea Crimeii și sunt încurajați în mod activ de Vladimir Putin și Alexandr Dughin. • Riscul de cooptare prin corupție: România este un “stat câmp de luptă
Conferinţa Wess Mitchell – România după Războiul din Ucraina: amenințări și oportunități [Corola-blog/BlogPost/93800_a_95092]