347 matches
-
intoleranței reprezintă o patră de temelie a standardelor comunității Second Life. Acțiunile care marginalizează, depreciază sau defăimează indivizi sau grupuri limitează schimbul satisfăcător de idei și afectează întreaga comunitate Second Life. Folosirea limbajului sau imaginilor derogatorii sau înjositoare cu privire la rasa, etnicitatea, gen, religie sau orientare sexuală ale altor rezidenți nu este niciodată permisă în Second Life. 2. Hărțuirea. Dată fiind miriada de oportunități oferite de Second Life, hărțuirea poate îmbrăca multe forme. Prin hărțuire se înțelege orice formă de comunicare sau
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
qst?a=o&d=7684507#, accesat la 20.11.2007). Cosma Mircea (1999). De la geopolitică la geostrategie. Sibiu: Editura Academiei Trupelor de Uscat. (http://www.actrus.ro/biblioteca/carti/stiinta mil/index.html, accesat la 14.02.2007). Cotoi Călin (f.a.). "Etnicitate, primordialism și globalizare". (www.geopolitica.ro/ revista, accesat la 07.02.2006). Dahrendorf Ralf [1988/1992] (1996). Conflictul social modern: eseu despre politica libertății. (trad. și postf.: Radu Neculau). Editura Humanitas; Editura Universității "Al. I. Cuza"; Central European University Press
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
de putere (Berman 2003; Agathangelou 2004; Mackie 2001; Whitworth 2001). Ele explorează construcțiile culturale și istorice specifice ale genului și sexualității în țările care trimit și în cele care primesc, care la rândul lor depind de construcții particulare ale clasei, etnicității, naționalității, rasei ș.a.m.d. Cercetătorii feminiști își încep studiul asupra comerțului sexual cu observația că femeile sunt forța de muncă principală în această afacere de milioane de dolari. Cu toate acestea, pe măsură ce continuă sprijinindu-se pe cunoștințe și practici
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
124, 151 elite, 75, 82, 108, 114, 144, 234, 235 emancipare, 36, 84, 142, 146, 148, 261, 278 emigranți, 238 empirism, 43, 168, 237 endogen / exogen, 49, 55 epistemologie, 185, 213, 234 era nucleară, 24, 82 etică, 164, 206, 267 etnicitate, 150, 195, 251 eurocentrism, 149 excludere, 181, 192, 193, 195, 196, 202, 205 excludere socială, 136, 167, 172 experți, 264 exploatare, 90, 117, 127, 130, 136, 146 exporturi, 79 extrateritorialitate, 117 feminism, 9, 25, 32, 41, 147, 150, 233-55 feminitate
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
să observ că, și în acest cadru, este necesară depășirea reducției marxiste a problemei interesului la cel asociat diverselor clase, în măsura în care aceasta se regăsește astăzi de-a lungul unor linii de demarcație pe criterii precum sunt cele de rasă, religie, etnicitate sau regiune de origine. Plecând de la ipoteze care sugerează că nucleul unei ideologii este dat de modul în care este concepută relația dintre interesele individuale și cele colective și că există anumite ideologii fundamentale (numărul limitat al acestora fiind redat
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
comunități. Dacă ne referim la statul-națiune, creație a modernității, putem lesne observa că identitatea națională este o identitate colectivă. Dar ea este numai una dintre multiplele forme identitare pe care o comunitate și le poate asuma, în funcție de o regiune, de etnicitate, de religie sau de cultură, fiecare dintre acestea răspunzând unui înțeles complex și uneori ambiguu, ce depinde de anumite circumstanțe socio-istorice542. Se remarcă așadar că și o identitate colectivă de tip particular, așa cum este, bunăoară, cea națională, e marcată de
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
298 3.5.4. Memoria național-comunistă: desovietizare, autohtonizare, hiperbolizare / 300 3.6. De la postcomunism la postnaționalism (după 1989) / 328 3.6.1. Cadrul politic / 328 3.6.2. Sistemul educațional / 335 3.6.3. Concepția despre naționalitate: resurgența și decadența etnicității ca marker identitar / 339 3.6.4. Memoria (post)națională: de la inerție, prin anticomunism, spre europenizare / 345 3.6.5. Memoria istorică românească "sub specie Europaea" / 370 Capitolul 4. Reglarea conturilor cu trecutul comunist: politicile tranziționale ale memoriei / 389 4
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
titlul Principiile noastre pentru reformarea patriei, în care unirea Moldovei și Țării Românești completează tabloul cererilor cu caracter social-democratic. Fără să conțină asemenea revendicări unioniste, Proclamația de la Islaz, documentul-program al pașoptiștilor munteni, lansa o nouă concepție despre națiune, în care etnicitatea constituia singurul criteriu de apartenență (Hitchins, 1998, p. 296). În Transilvania, acțiunile revoluționarilor români au fost precipitate de decizia Dietei de la Cluj de a vota unirea cu Ungaria. Revoluționarii români nu au acceptat libertățile civile și individuale acordate tuturor cetățenilor
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
romanitatea italică a coloniștilor, proveniența acestora exclusivă din Roma și Italia. Recrutarea coloniștilor din miezul imperiului și transplantarea lor în teritoriul dacic asigură un transfer de romanitate pură. Filiația românilor își are astfel originea în sursa cea mai pură a etnicității romane. Șincai, mai puțin intransigent cu privire la originea strict italică a coloniștilor, menționează că, după măturarea dacilor, Traian "fórte mulțĭ lăcuitărĭ aŭ dus în Dachia, din tótă lumea Romanilor, dar maĭ ales din Roma și din Italia" (Șincai, 1886, p. 10
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
numai o iubire patologică și n-are încă în sine nici un preț moral" (Aaron, 1843, p. 3). Elementul etnic nu este deloc menționat, tot ce contează este cetățenia și promovarea binelui obștesc. Patriotismul "nobil" propovăduit de Aaron, nefiind condiționat de etnicitate, este o categorie inclusivă: "Un asemenea patriotism [silința pentru fericirea concetățenilor] nu se cere numai de la cetățenii născuți și crescuți într-aceeași țară; ci și de la străini care, viind dintr-alte părți, intră în trupul societății, și se bucură de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
cărei ingrediente principale sunt naționalismul etnic, românismul purificat, ortodoxismul nealterat, venerația pământului strămoșesc, spiritul sacrificial. Pe aceste aliniamente se configurează în literatura școlară și meta-școlară românească un naționalism de tipul Blut und Boden, care are în miezul său ideea de etnicitate înțeleasă drept conjuncția dintre sânge și teritoriu. Spiru Haret, cel care a rectitorit prin reforma sa învățământul românesc, avea să amplifice această tendință. Considerând că datoria de căpătâi a școlii este de a forma "bunĭ cetățenĭ" iar prima condiție a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
lui, de asemenea, nu va putea ieși din sfera influențelor trupești și sufletești ale neamului din care s-a născut. Iar dacă cineva se silește să iasă, acela cade în haos" (Mehedinți, 2002, p. 43). În imaginarul politic al interbelicului, etnicitatea este principiul ordonator al universului uman, nomos-ul construit deasupra abisului ca scut împotriva terorii (Berger, 1967). Nesocotirea fatalității etnice, strădania în contra naturii de a ieși de sub determinația etnicității, presupune un flirt periculos cu anomia existențială, o plonjare în abis. Umanitatea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
cade în haos" (Mehedinți, 2002, p. 43). În imaginarul politic al interbelicului, etnicitatea este principiul ordonator al universului uman, nomos-ul construit deasupra abisului ca scut împotriva terorii (Berger, 1967). Nesocotirea fatalității etnice, strădania în contra naturii de a ieși de sub determinația etnicității, presupune un flirt periculos cu anomia existențială, o plonjare în abis. Umanitatea însăși, calitatea de a fi om, este condiționată de trăirea întru și pentru neam: "Ca să fii om, trebuie [...] să faci parte dintr-un neam și să perfecționezi în
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
manual inedit în tradiția literaturii didactice prin discursul său novator și deliberat provocator, nu mai putem vorbi despre o ariergardă a discursului didactic în care se condensează consensul societal asupra trecutului. 3.6.3. Concepția despre naționalitate: resurgența și decadența etnicității ca marker identitar Doctrina pură a comunismului nu poate fi decât antinaționalistă. Am văzut cum, încă din Manifestul Partidului Comunist, Marx și Engels au făcut o concesie tactică ideii naționale, ca proptea utilă și necesară în construcția comunismului, care va
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
morală și solidaritatea socială față de umanitate în general, nu doar față de aproapele național. Semne indicatoare ale decadenței paradigmei etniciste a identității naționale sunt reperabile în clar scrutând nou apărutul gen al literaturii didactice, introdus în postdecembrism, al "culturii civice". Estomparea etnicității ca factor decisiv al definirii identității naționale vine ca efect al promovării unei noi concepții despre patriotism, specificat tot mai mult în termeni civici și nu etno-naționali. Descătușat din cochilia sa socialistă pe care a umplut-o până la refuz în
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
și nu etno-naționali. Descătușat din cochilia sa socialistă pe care a umplut-o până la refuz în perioada târzie a național-comunismului și care îi împiedica manifestarea plenară, factorul etnic a explodat în anii dintâi de după răsturnarea regimului, evocând pe alocuri cultul etnicității care a dat specificul fanaticismului naționalistic al interbelicului românesc. Pe fondul atrocităților înfăptuite în numele purității etnice în cadrul războiului civil din fosta Iugoslavie, care a relevat încă o dată potența distructivă a crezului etnicist, resurgența etnicului românesc a fost potolită prin introducerea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
atrocităților înfăptuite în numele purității etnice în cadrul războiului civil din fosta Iugoslavie, care a relevat încă o dată potența distructivă a crezului etnicist, resurgența etnicului românesc a fost potolită prin introducerea în programele de învățământ a "educației civice" ca sedativ la adresa țâșnirilor etnicității. La fel cum construcția societății comuniste a fost acompaniată de eforturile noului regim politic de inculcare a unei "conștiințe socialiste" în locul conștiinței naționale, edificarea noii ordini democratice postdecembriste a inclus în proiectul său socio-politic amorsarea unei "conștiințe civice". Sub raport
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
în memoria național-comunistă, caracterizată prin desovietizare, autohtonizare și hiperbolizare a trecutului indigen; vi) prăbușirea regimului comunist în decembrie 1989 a produs efecte minimale asupra restructurării memoriei elaborate în național-comunism, din care au fost extirpate doar stridențele evident comuniste. În compensație, etnicitatea a fost complet reabilitată pe fondul resurgenței pasiunilor etnice în politica românească imediat postdecembristă. Gestiunea politică a trecutului se face în termeni similari gestiunii național-comuniste. Memoria postcomunistă, articulată în prima fază a tranziției românești de la totalitarism înspre democrația de tip
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
să observăm că, și în acest cadru, este necesară depășirea reducției marxiste a problemei interesului la cel asociat diverselor clase, în măsura în care aceasta se regăsește astăzi de-a lungul unor linii de demarcație pe criterii precum sunt cele de rasă, religie, etnicitate sau regiune de origine. Plecând de la ipoteze care sugerează că nucleul unei ideologii este dat de modul în care este concepută relația dintre interesele individuale și cele colective și că există anumite ideologii fundamentale (numărul limitat al acestora fiind redat
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
victorie decisivă împotriva monotoniei etnice, pe care mai încercase s-o doboare internaționalismul proletar. Rămâne obscură sintagma monotonie etnică, ea inducând ideea că pe glob ar fi o singură "etnie", ceea ce e de domeniul fanteziei. Ne luminăm aflând că respingerea etnicităților se face în favoarea multiculturalismului, care ar fi, totuși, imposibil fără existența diversităților etnice. Credința e că multiculturalismul ar putea elimina multietnicismul, producând saltul într-un melanj etnic, religios, sexual și stilistic. Aceasta e ținta idealului postmodernist. Alain Finkielkraut vorbea de
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
Ibidem, p. 287. 278 Ibidem, p. 467. 279 Ibidem, p. 139. 280 Ibidem, p. 139. 281 Ibidem, p. 158. 282 Ibidem, p. 159. 283 Lynn Picknett, Clive Prince, Misterul templierilor, Editura Rao, București, 2005, p. 306. 284 A pune problema etnicității lui Iisus Hristos ține de istorie, iar nu de teologie. În realitate, Iisus n-a existat exclusiv ca om, ci doar s-a coborât, în ipostas de Fiu, la condiția umană printr-un act kenotic. Cu un Iisus atestat istoric
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
dacă le considerăm ca discipline aparte. Există apoi și alte discipline sau domenii de cercetare care ating, mai mult sau mai puțin, tematica imaginilor etnice și culturale: antropologia culturală și etnologia, atunci când, de exemplu, abordează problematica aculturației; sociologia prin studiul etnicității sau al relațiilor dintre „centru” și „periferie”; filosofia culturii, estetica, teoria și istoria literară - prin contribuțiile referitoare la problema „specificului național” sau a raporturilor dintre „tradiționalism” și „modernism”; alte domenii ale științei literaturii, axate pe tema circulației și receptării operei
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
revoluției - memoriul adresat guvernului imperial de către delegația română la Viena, În 5 martie 1849 - evidențiază formula României austriece. Autonomia națională solicitată aici are În vedere crearea unei patrii virtuale, lipsită de teritoriu propriu, al cărei unic liant urmează a fi etnicitatea: Punctul prim al petițiunii sună așa: „Unirea tuturor românilor din statul austriac Într-o singură națiune de sine-stătătoare sub sceptrul Austriei, ca parte Întregitoare a Monarhiei”. Însă pentru a nu da prilej la răstălmăciri, trebuie să declarăm că noi Înțelegem
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
principal care m-a determinat să aleg acest subiect are o natură oarecum contingentă, personală: este vorba de invitația amabilă a colegilor Mirela Andrei și Lucian Vaida de a colabora la revista năsăudeană Arhiva Someșană. Vezi Cătălin Turliuc, „Naționalism și etnicitate. Considerații istoriografice și metodologice”, În volumul L. Boicu, L. Nastasă (coord.), Istoria ca lectură a lumii, Editura Universității Al. I. Cuza, Iași, 1994, pp. 433 sq.; David Miller (coord.), Enciclopedia Blackwell a gândirii politice, Editura Humanitas, București, 2000, sub voce
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
este susținută cu o argumentație identică (experiența nemijlocită este cea care le confirmă, iar respingerea lor echivalează cu refuzul realității) de către ziaristul american contemporan Robert Kaplan - autorul unor relatări de călătorie de mare succes, prin același Orient bântuit de fantomele etnicităților demonizate. Vezi Robert D. Kaplan, La răsărit, spre Tartaria. Călătorii În Balcani, Orientul Mijlociu și Caucaz, Editura Polirom, Iași, 2002, pp. 250-251. Kazinczy Ferenc XE "Ferenc" eredeti munkái. Második kötet. Utazások [Operele originale ale lui Kazinczy Ferenc. Volumul al doilea. Călătorii
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]