214 matches
-
Etat criminel. Les génocides au XXe siècle, Paris, Seuil. VEENHOVEN Willem și EWING Winifred Crum (coordonatori) (1975-1976), Cases Studies on Human Rights and Fundamental Freedoms. A World Survey, 5 vol., Haga, Martinus Nijhoff. Φ ALTERITATE, COLONIALISM, Discriminare, DOMINAȚIE, DREPTURILE OMULUI, Etnocentrism, Etnocid, RASISM, Servitute, TOTALITARISM, Tribalism, VIOLENȚĂ, XENOFOBIE Ghetoutc "Ghetou" Φ ETNICITATE, Excludere, Melting pot Globalizaretc "Globalizare" Φ Cosmopolitism, MONDIALIZARE Grup de apartenență/de referințătc "Grup de apartenenȚĂ/de referinȚĂ" Φ APARTENENȚĂ (sentiment de Î) Grupuri restrânse (dinamica Î)tc "Grupuri
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
p. 60). Evoluțiile identitare induse de aceste contacte sunt departe de a fi toate pozitive (Thual, 1995; Vinsonneau, 1999). Un rezultat observat adesea este aculturația, care, În cadrul unei relații inegale Între etnii sau națiuni, reduce diferențele doar În favoarea sistemului dominant (etnocentrism). Negarea eterogenității, cu toate consecințele sale negative În plan identitar, a caracterizat până nu demult societățile occidentale În raporturile lor cu societățile așa-zis „primitive” (de exemplu, În cursul colonizărilor), apoi În timpul primelor valuri de imigrație. O regăsim În științele
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
alii (1987), Rediscovering the Social Group. A Self-Categorisation Theory, Oxford, Blackwell. VINSONNEAU Geneviève (1999), Inégalités sociales et procédés identitaires, Paris, Armand Colin. — (2002), L’Identité culturelle, Paris, Armand Colin. Φ Aculturație, ALTERITATE, APARTENENȚĂ (sentiment de Î), Atitudine, Cultură, DIVERSITATE, Etnie, Etnocentrism, MULTICULTURALISM, REPREZENTARE SOCIALĂ, Valori Ideologietc "Ideologie" Anumite credințe, valabile În cadrul unui mediu dat, pot fi considerate adevărate chiar dacă, cel mai adesea, nu sunt demonstrabile. Atunci când capătă un caracter normativ, ele dau naștere unor valori. Dacă au și o dimensiune sacră
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Întâmplă atunci când căutăm să regăsim, În fiecare dintre ele, elemente cunoscute, dar sub alte forme (moscheea este o biserică sau invers) ori În stadii de dezvoltare diferite. Acest mod de a vedea lucrurile ne poate face să cădem În capcanele etnocentrismului, sursă de rasism. Acesta se traduce atât prin atitudini, cât și prin discursuri justificatoare sau moralizatoare (Jucquois, 1987). Astfel de mecanisme de analiză pot fi repuse În discuție În cadrul unui curs de limbă străină, unde se pot propune alte modalități
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
aplice această perspectivă și În didactica limbilor vii (În special În cazul francezei ca limbă străină). În Une introduction à l’ethnographie de la communication, autoarea elaborează un proces de descoperire interculturală ce cuprinde trei etape: 1) să scoatem la iveală etnocentrismul latent În fiecare dintre noi; 2) să Învățăm să facem distincție Între ceea ce identificăm În mod conștient ca normativ și formal și „ceea ce practicăm În mod informal sau fără să conștientizăm”; 3) să Învățăm să ne descoperim „evidențele invizibile”, să
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
introduction à l’ethnographie de la communication, Paris, Didier. VERBUNT Gilles (1994), Les Obstacles culturels aux apprentissages. Guide des intervenants, Montrouge, CNDP Migrants. ZARATE Geneviève (1993), Représentations de l’étranger et didactique des langues, Paris, Didier. Φ Diferență (dreptul la Î), Etnocentrism, MULTICULTURALISM, PARTICULARISME/UNIVERSALISM, PREJUDECATĂ, REPREZENTARE SOCIALĂ, Rituri, SOCIALIZARE, Stereotip Interlocuțiune (filosofia Î)tc "Interlocuțiune (filosofia ~)" Φ DIALOG (principiul Î) Încastraretc "Încastrare" Φ ECONOMIE ȘI CULTURĂ Închidere identitarătc "Închidere identitară" Φ MULTICULTURALISM Înglobarea contrariului (principiul Î)tc "Înglobarea contrariului (principiul ~)" Φ
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
să afirme dreptul la recunoaștere necondiționată al culturii minoritare, ceea ce, În numele formulei «orice cultură este o putere», care justifică critica la adresa canonului liberal umanist, este echivalent cu a revendica pentru cultura ta o putere care nu se negociază: În numele criticii etnocentrismului, se afirmă o poziție etnocentristă” (Leca, 1996, p. 250). În plus, și acest punct ni se pare crucial, nu Îi atribuim oare culturii o eficiență cauzală care este departe de a fi demonstrată? Această Întrebare se află la originea Îndoielii
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
vizibil În greaca veche: genos pentru națiunea biologică și genetică, ethnos pentru națiunea culturală și populară, demos pentru națiunea politică și civică. Fiecare tip are patologia sa. Patologia etnică: diferite forme de rasism și de persecuții. Patologia culturală: Închidere mentală, etnocentrism, folclorism. Patologia politică: politică de putere, tiranii de masă, adică asupra maselor, uneori prin intermediul lor, dar nu În beneficiul maselor oprimate, decât sub forma de satisfacții simbolice sau de exaltări fanatice. Recapitularea celor trei dimensiuni se face Într-un destin
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
entuziastă, proprie arabilor și negrilor. O astfel de problematică nu putea să nu atragă critici, date fiind modurile În care ar putea fi exploatată. Discuție critică Sartre, care, În al său Orphée noir1, a adus un sprijin foarte clarnegritudinii, denunțând etnocentrismul, emite ulterior anumite rezerve cu privire la statutul noțiunii În dialectica istorică. Lui Senghor, care arată că, pentru Césaire, albul și negrul simbolizează capitalul și respectiv munca, Îi răspunde că noțiunile de clasă și de rasă nu se pot suprapune. „De fapt
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
fiind, dintre toate animalele, cel mai sensibil la condiționare. Această poziție, denumită În general culturalism, pune În valoare, printre altele, argumente etice. Opunându-se evoluționismului, profund anti-egalitarist, ea permite o recunoaștere pozitivă a alterității și, constituind o contestare radicală a etnocentrismului, autorizează studierea unei societăți după propriile-i criterii. După cum rezumă Ruth Benedict, „antropologia era prin definiție imposibilă atâta timp cât distincția Între noi și primitivi, noi și barbari, noi și păgâni domina mintea oamenilor” (Benedict, 1963, p. 3). Prin generalizarea metodei „observării
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
ne asumăm un asemenea risc, cu atât mai mult cu cât argumentele Împotriva relativismului radical sunt decisive. Cum s-a ajuns la absolutizarea diferenței colective? În anii ’60 ai secolului XX, sub pretextul denunțării consecințelor nefaste (reale, fără Îndoială) ale etnocentrismului occidental, este pus În valoare, În mod paradoxal, etnocentrismul „celor oprimați”. Privilegiind o abordare sincronică, numeroși autori, după exemplul oferit de Lévi-Strauss prin Race et histoire, extind și la sistemele de valori concluziile referitoare la culturi. Ca atare, nu poate
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
cu cât argumentele Împotriva relativismului radical sunt decisive. Cum s-a ajuns la absolutizarea diferenței colective? În anii ’60 ai secolului XX, sub pretextul denunțării consecințelor nefaste (reale, fără Îndoială) ale etnocentrismului occidental, este pus În valoare, În mod paradoxal, etnocentrismul „celor oprimați”. Privilegiind o abordare sincronică, numeroși autori, după exemplul oferit de Lévi-Strauss prin Race et histoire, extind și la sistemele de valori concluziile referitoare la culturi. Ca atare, nu poate exista un etalon absolut care să permită aprecierea culturilor
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
și epistemologia pot fi tratate ca simple iluzii” (ibidem, p. 38). Putem, În plus, din această perspectivă, să ne Îndoim de necesitatea relațiilor interculturale, care pot să prejudicieze integritatea unei culturi, dreptul său de a fi diferită, chiar perpetuarea sa. Etnocentrismul oprimaților ar fi deci „prețul ce trebuie plătit pentru ca sistemele de valori ale fiecărei familii spirituale sau ale fiecărei comunități să se păstreze” (Lévi-Strauss, 1983, p. 15). Întoarcerea la etnicitate la care ne invită relativiștii radicali neglijează faptul că noi
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Edgar și PIATTELLI-PALMARINI Massimo (coordonatori), L’Unité de l’homme, Paris, Seuil, pp. 491-507. TAGUIEFF Pierre-André (1988), La Force du préjugé. Essai sur le racisme et ses doubles, Paris, La Découverte. Φ Culturalism, Cultură, Diferență (dreptul la Î), DIVERSITATE, ETNICITATE, Etnocentrism, IDENTITĂȚI CULTURALE, MULTICULTURALISM, PREJUDECATĂ, RASISM Patrietc "Patrie" Φ FRATERNITATE, NAȚIONALISM, NAȚIUNE Patrimoniu culturaltc "Patrimoniu cultural" Provenită din etimonul latin patrimonium, vocabula „patrimoniu” caracterizează ceva bun, interesant, esențial pentru fiecare și, În aceeași măsură, pentru colectivitate. Combinată rând pe rând cu
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
exista vreo legătură Între un punctaj ridicat la acest test și răspunsurile privind evaluarea altor grupuri minoritare, cum ar fi negrii sau filipinezii. Observarea unor corelații Între diversele măsurători i-a incitat pe cercetători să postuleze existența unei tendințe spre etnocentrism, dimensiune cuprinzătoare, centrată pe valorizarea grupului de apartenență și pe deprecierea celorlalte comunități etnice. Și-au propus atunci să construiască o scală care să măsoare o asemenea tendință, cuprinzând elemente axate pe respingerea latentă sau explicită a minorităților, a străinilor
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
elemente axate pe respingerea latentă sau explicită a minorităților, a străinilor și a indivizilor diferiți. Continuând reflecția, a fost imaginat un al treilea instrument pentru anchetă: s-a presupus existența unei relații Între autoritarism, pe de o parte, și naționalism, etnocentrism sau aderare probabilă la fascism, pe de altă parte. A fost creată o scală a autoritarismului, botezată „F” (de la „fascism”), care permitea deosebirea subiecților ce aderau la ideologia democratică de cei numiți „antidemocratici”, care preferau enunțuri ce lăudau supunerea, respectarea
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Open and the Closed Mind, New York, Basic Books. SECA Jean-Marie (2001), Les Représentations sociales, Paris, Armand Colin. TAGUIEFF Pierre-André (1987), La Force du préjugé. Essai sur le racisme et ses doubles, Paris, Gallimard. Φ Atitudine, ATRIBUIRE (teoriile Î), Devianță, Discriminare, Etnocentrism, Grupuri restrânse (dinamica Î), Instituție, INTERCULTURAL (didactica Î), REPREZENTARE SOCIALĂ, SOCIALIZARE, Stereotip, Valori Primordialismtc "Primordialism" Φ ETNICITATE, NAȚIONALISM Puteretc "Putere" Puterea, remarca Bertrand Russell Încă de la sfârșitul anilor ’30, nu se limitează la exercitarea ei: „producere de efecte căutate”, ea
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
a pune o problemă prealabilă, care se poate formula astfel: rasismul este oare un fenomen inerent naturii umane? Și În ce sens? Sau este strict legat de modernitate ă și atunci, de care modernitate? Este vorba despre problema raporturilor dintre etnocentrism și rasism, care nu Încetează să revină În discuțiile savante contemporane, În mod explicit sau indirect (Lévi-Strauss, 1983, pp. 14-16; Taguieff, 1997, pp. 12-18). Trebuie aflat, Într-un cuvânt, dacă rasismul poate fi considerat un fenomen universal, care ar tinde
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
să revină În discuțiile savante contemporane, În mod explicit sau indirect (Lévi-Strauss, 1983, pp. 14-16; Taguieff, 1997, pp. 12-18). Trebuie aflat, Într-un cuvânt, dacă rasismul poate fi considerat un fenomen universal, care ar tinde atunci să se confunde cu etnocentrismul ale cărui caracteristici le-ar activa: de exemplu auto-preferința de grup, ostilitatea sau intoleranța față de ceilalți (heterofobie) sau tendința de devalorizare a formelor lor culturale. Inconvenientul major al acestei definiții este faptul că frontierele cu xenofobia, tribalismul sau imperativul teritorial
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
societate perfectă și al unui plan de execuție a acestui proiect printr-un efort programat și coerent” (Bauman, 2002, p. 66). În utilizarea curentă a cuvântului rasism, regăsim astăzi adesea conotații negative provenite din moștenirile semantice ale termenilor xenofobie și etnocentrism, care acoperă mai bine sau mai rău atât atitudini colective, cât și comportamente de grup, Însoțite de pasiuni și de afecte puternice. Pentru xenofobie: frica, ura și resentimentul față de străini și, mai general, față de tot ce este străin, altfel, diferit
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
față de tot ce este preconstruit din punct de vedere cultural, Într-un context socio-istoric definit, ca aparținând de „non-eu” (vom nota aici că neologismul, corect format, heterofobie ar prezenta avantajul de a nu conota o relație privilegiată cu naționalismul). Pentru etnocentrism: retragerea În sine, aroganța amestecată cu ignoranța, intoleranța față de normele culturale diferite de ale grupului de apartenență al subiectului, chiar disprețul pentru tot ce nu este „al nostru” (Taguieff, 1997, pp. 112-116). Pe de o parte, așadar, respingerea, ostilitatea, aversiunea
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
sociale pentru un tip sau altul de relații („a avea contacte intime cu un membru al grupului x”, „a avea un astfel de vecin, soț sau patron” etc.). Trebuie subliniat, În afară de aceasta, că, În unele sondaje de opinie recente, termenul etnocentrism este deseori utilizat ca sinonim pentru rasism sau xenofobie, lucru ce nu ajută deloc la clarificarea problemei. Un alt domeniu, până acum puțin sau prost explorat, se deschide investigației și interogației, căci anumite forme de antirasism s-au construit ca
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
cu atitudini normale, legitime chiar și, În orice caz, inevitabile” (ibidem). Știm că aceste atitudini și Înclinații pe care nu trebuie să le mai identificăm drept „rasiste” și pe care etnologul le consideră „legitime” țin de ceea ce obișnuim să numim etnocentrism sau xenofobie, fenomene care implică forme de intoleranță față de moduri de viață diferite sau străine. Or, În axiologia pluralismului cultural radical, apărat de Lévi-Strauss, norma necondiționată este aceea de a acționa În vederea conservării diversității culturale, chiar cu prețul unei anumite
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Or, În axiologia pluralismului cultural radical, apărat de Lévi-Strauss, norma necondiționată este aceea de a acționa În vederea conservării diversității culturale, chiar cu prețul unei anumite intoleranțe de grup. Poziție pe care aș numi-o diferențialistă. Rezultă că intoleranța implicată de etnocentrism posedă, conform antropologului, o valoare pozitivă, prin rolul ei de mecanism de conservare și totodată de diferențiere: „Trebuie să recunoaștem”, scrie Lévi-Strauss, „că această diversitate șa «societăților umane»ț rezultă În mare parte din dorința fiecărei culturi de a se
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
că orice luptă trebuie redusă la denunțarea rămășițelor sau a reaparițiilor sale. Simple urme ale trecutului. Teză cât se poate de optimistă, care constă mai Întâi În a justifica, scuzându-le de orice deviere rasializantă, manifestările de intoleranță generate de etnocentrism și xenofobie, pe care antropologul le consideră „inevitabile”. Lévi-Strauss (Lévi-Strauss, 1983, p. 16) nu-și ascunde tentativa de reabilitare ă desigur, nuanțată ă a tendințelor și pasiunilor „exclusiviste”, și nici un relativ fatalism: „Deoarece aceste Înclinații și atitudini sunt, Într-un
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]