215 matches
-
Mecanisme de discriminare/excludere: separare; excludere; supercentrare pe propria cultură; supercontrol; suprimarea drepturilor individuale, civice; crima ca mijloc de acțiune politică; mecanisme cumulate. Nivel atitudinal de măsurare a extremismului: - ideologii difuze sau structurate ale discriminării; - fanatism; - dogmatism; - ideologii de tip etnocentrism; - naționalism agresiv etc.; - afirmări de personalitate autoritaristă, ideologii totalitare etc.; - ideologii totalitare. Nivel comportamental de măsurare a extremismului (la nivel de individ, organizație, mișcare socială etc.): - comportamente de tip rasist, antisemit etc.; - acte de dogmatism politic; - fundamentalism religios-politic; - autoritarism; - totalitarism
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
5. Un aspect semnificativ al criticii formulate de Babeș este grija autorului pentru inclusivitatea propunerilor sale și sentimentul de responsabilitate exprimat față de toți cetățenii României, indiferent de etnie. În același timp, Babeș nu a criticat niciodată tendința ideilor eugeniste către etnocentrism și exclusivism, care a devenit, treptat, tot mai evidentă. Dimpotrivă, el a rămas un susținător fidel al ideilor lui Moldovan și al proiectelor sale În domeniul sănătății publice. Critici dure de felul celei a lui Babeș nu erau neobișnuite În
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
formațiuni precum Vatra sau România Mare. Chiar și politicienii din partidele majore exprimă anumite temeri xenofobe și antisemite, deși Într-o formă atenuată În comparație cu partidele extremiste. De fapt, analistul politic Michael Shafir a exprimat de curând opinia că radicalizarea și etnocentrismul de diferite varietăți de excludere (antisemitismul, În mod proeminent) au fost tropi esențiali În politica țărilor din Europa de Est, după 198935. Vladimir Tismăneanu consideră acest fenomen o formă de creare de mituri care combină victimizarea și narcisismul colectiv, alegând evreul ca
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
zone sunt comparatiști atenți, deoarece ei compară implicit cazul pe care l-au ales cu propria lor țară sau cu un caz ideal-tipic imaginar, dar decisiv din punct de vedere teoretic"20. Comparația binară implicită nu este întotdeauna imună față de etnocentrism. Comparația între țări similare Contiguitatea geografică nu este, în mod evident, nici singurul și nici neapărat cel mai bun mijloc de a defini un univers relativ omogen. Și totuși, contiguitatea geografică implică adesea anumite similitudini culturale, economice, sociale și istorice
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Administrative/918_a_2426]
-
le inventase”. Salvarea este adev)râtul scop al sionismului - nu „eliberarea” P)mântului F)g)duinței, ci salvarea evreilor, amenințați În mod repetat cu anihilarea. Lamm crede Ins) c) Ben-Gurion a avut un caracter mesianic. În Israel a ap)rut „etnocentrismul” sau un „narcisism” național. Pan) În 1956, Israelul Începuse s) fie dominat de un oportunism agresiv. S-a apropiat imprudent de puterile marginalizate, dec)zute, Franța și Anglia, „f)r) s) ia În considerare viitorul”. S-a bazat pe forță
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
polonez, a accentuat importanța muncii „de teren”, a contactului direct dintre nativi și cercetător, care trebuie să observe comportamentele și să „prindă” semnificațiile pe care acestea le au pentru nativii înșiși (vezi și capitolul III, „Relativismul”). Termenul opus relativismului este etnocentrismul. Etnocentrismul este tendința individului de a privi lumea (diversele culturi) din perspectiva propriei culturi, pe care o consideră centrul universului, „buricul pământului”, superioară altor culturi. Etnocentrismul este o formă de distorsionare a semnificației obiectelor și fenomenelor prin interpretarea lor în
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
a accentuat importanța muncii „de teren”, a contactului direct dintre nativi și cercetător, care trebuie să observe comportamentele și să „prindă” semnificațiile pe care acestea le au pentru nativii înșiși (vezi și capitolul III, „Relativismul”). Termenul opus relativismului este etnocentrismul. Etnocentrismul este tendința individului de a privi lumea (diversele culturi) din perspectiva propriei culturi, pe care o consideră centrul universului, „buricul pământului”, superioară altor culturi. Etnocentrismul este o formă de distorsionare a semnificației obiectelor și fenomenelor prin interpretarea lor în contextul
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
le au pentru nativii înșiși (vezi și capitolul III, „Relativismul”). Termenul opus relativismului este etnocentrismul. Etnocentrismul este tendința individului de a privi lumea (diversele culturi) din perspectiva propriei culturi, pe care o consideră centrul universului, „buricul pământului”, superioară altor culturi. Etnocentrismul este o formă de distorsionare a semnificației obiectelor și fenomenelor prin interpretarea lor în contextul propriei culturi, nu în contextul culturii care le-a generat. Conceptul de etnocentrism a fost introdus și teoretizat de HYPERLINK "http://en.wikipedia.org/w
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
culturi, pe care o consideră centrul universului, „buricul pământului”, superioară altor culturi. Etnocentrismul este o formă de distorsionare a semnificației obiectelor și fenomenelor prin interpretarea lor în contextul propriei culturi, nu în contextul culturii care le-a generat. Conceptul de etnocentrism a fost introdus și teoretizat de HYPERLINK "http://en.wikipedia.org/w/index.php?title=Elena Jacobs Jaye Lau&action=edit" \o "Elena Jacobs Jaye Lau" Elena Jacobs Jaye Lau, profesor de științe sociale și politice la HYPERLINK "http://en.wikipedia.org/wiki
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
îl ajută pe individ să cunoască și să aprecieze alte culturi, dar totodată îl ajută să-și cunoască și să înțeleagă mai bine propria cultură. Sunt câteva elemente care afectează comunicarea interculturală, putând conduce la neînțelegeri și chiar conflicte interculturale: etnocentrismul, activarea stereotipurilor și a prejudecăților, predispozițiile cognitive, identitatea socială, emoția. Etnocentrismul, caracteristic oricărui grup cultural, este tendința care îl face pe individ să se plaseze „în centrul universului”, să evalueze din perspectiva normelor și valorilor propriei culturi toate celelalte forme
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
cognitive, identitatea socială, emoția. Etnocentrismul, caracteristic oricărui grup cultural, este tendința care îl face pe individ să se plaseze „în centrul universului”, să evalueze din perspectiva normelor și valorilor propriei culturi toate celelalte forme de manifestare exterioare culturii sale. Totodată, etnocentrismul îl determină pe individ să considere normele și valorile societății sale ca bune, superioare altora, morale, adecvate, normale, exagerând astfel diferențele față de alte grupuri culturale și trecând cu vederea asemănările, valorizând negativ comportamentele deviante de la propriile norme, dezvoltând sentimente negative
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
sale ca bune, superioare altora, morale, adecvate, normale, exagerând astfel diferențele față de alte grupuri culturale și trecând cu vederea asemănările, valorizând negativ comportamentele deviante de la propriile norme, dezvoltând sentimente negative față de ceilalți (ostilitate, dispreț, neîncredere). Culturile prezintă diverse grade de etnocentrism: culturile orientate spre toleranță, armonie, valorizarea diferenței au un nivel de etnocentrism scăzut, în timp ce culturile exagerat orientate spre trecut și tradiție sau care perpetuează sentimentul superiorității prezintă un nivel ridicat de etnocentrism. Stereotipurile (vezi capitolul II, „Stereotipurile”) sunt, în general
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
alte grupuri culturale și trecând cu vederea asemănările, valorizând negativ comportamentele deviante de la propriile norme, dezvoltând sentimente negative față de ceilalți (ostilitate, dispreț, neîncredere). Culturile prezintă diverse grade de etnocentrism: culturile orientate spre toleranță, armonie, valorizarea diferenței au un nivel de etnocentrism scăzut, în timp ce culturile exagerat orientate spre trecut și tradiție sau care perpetuează sentimentul superiorității prezintă un nivel ridicat de etnocentrism. Stereotipurile (vezi capitolul II, „Stereotipurile”) sunt, în general, puncte de sprijin în comunicarea interculturală, oferind interactanților puncte de pornire pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
ostilitate, dispreț, neîncredere). Culturile prezintă diverse grade de etnocentrism: culturile orientate spre toleranță, armonie, valorizarea diferenței au un nivel de etnocentrism scăzut, în timp ce culturile exagerat orientate spre trecut și tradiție sau care perpetuează sentimentul superiorității prezintă un nivel ridicat de etnocentrism. Stereotipurile (vezi capitolul II, „Stereotipurile”) sunt, în general, puncte de sprijin în comunicarea interculturală, oferind interactanților puncte de pornire pentru reducerea incertitudinii comunicative. Problemele de comunicare apar atunci când caracterizările stereotipe sunt absolutizate și devin bariere în interacțiune, în negocierea semnificației
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
receptivitatea la diferențele culturale. Capacitățile afective vizează predispozițiile motivaționale și atitudinale, adaptabilitatea, motivația de adaptare, atitudinea eului față de celălalt, toleranța față de ambiguitate, capacitatea de empatizare, capacitatea de distanțare psihologică, gradul de anxietate în întâlnirile intergrup, gradul de evitare a incertitudinii, etnocentrismul, prejudecățile și stereotipurile, încrederea, prietenia, cooperarea, calmul, autocontrolul de care individul e capabil să dea dovadă în situații de stres. Capacitățile operaționale privesc complexitatea și flexibilitatea comportamentală a individului, capacitatea lui de adaptare comunicativă, abilitatea de a elaborarea mesaje cu
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
o construiesc indivizii în întâlnirile interculturale (adică dintre membrii unor culturi diferite) poartă numele de identitate interculturală. Pus în situația de a comunica frecvent cu membrii altor culturi, individul dobândește o personalitate interculturală care, în linii generale, corespunde evoluției de la etnocentrism la acceptarea și aprecierea altor culturi, a diferențelor dintre culturi. În cazul particular al comunicării interculturale, abilitatea de negociere a identității este parte a competenței de comunicare interculturală. Negocierea identității în întâlnirile interculturale cunoaște trei faze ciclice: a) „încercare și
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
Azi aici, mâine-n Focșani”. În viziunea lui D. Drăghicescu (1907/1995, p. 221), fluctuația apare în forma „continuului acces de isterie”, „convulsiunilor și spaimelor la intervale scurte”. În atitudinile față de ființa lor etnică, românii pendulează între critică excesivă și etnocentrism encomiastic. 2.3. Schimbarea ca scop în sine Istoria românilor apare ca un lung șir de schimbări la față, acceptate de oameni pentru a-și asigura supraviețuirea. Nu este o schimbare planificată, cu un scop, ci una dictată, impusă, adusă
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
culturii; caracteristicile culturii; rolul bisericii; rolul familiei; rolul statului; Cunoaștere socială; Fiske și Taylor; Dependența contextuală; grade de dependență contextuală Distanța față de putere Emoția: emoții universale; specificul cultural al emoției; expresii faciale ale emoțiilor universale; conceptualizarea bucuriei în cultura română; Etnocentrism Evitarea incertitudinii Familia și cultura: familia extinsă; familia restrânsă; Feminitate Globalizarea Hall, Edward T. Hinduismul Hofstede, Geert Individualism Islamismul Iudaismul Identitatea; identități; identitatea culturală; identitatea de grup; identitatea personală; negocierea identității; idiocentrism și alocentrism; Stereotipurile culturale Kluckhohn și Strodtbeck Masculinitate
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
de comunicare interculturală; strategii de formare a competenței de comunicare interculturală; Comunicarea interculturală; caracteristicile comunicării interculturale; configurația schimburilor verbale în comunicarea interculturală; neânțelegerile în comunicarea interculturală; bariere în comunicarea interculturală; factorii care afectează comunicarea interculturală; preîntâmpinarea problemelor de comunicare interculturală; etnocentrismul în comunicarea interculturală; stereotipurile în comunicarea interculturală; Identitatea interculturală; negocierea identității interculturale; Collier și Thomas; Ting Toomy Neînțelegerile în comunicarea interculturală Situațiile de comunicare interculturală; Șocul cultural; K. Oberg; fazele șocului cultural; CAPITOLUL 5 CULTURA ROMANA Specificul culturii române Valori
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
dintre interlocutori. Anna Wierzbicka s-a născut în Polonia și este în prezent profesor de lingvistică la Universitatea Națională din Australia. Studiile ei de pragmatică, semantică, antropologie și comunicare interculturală sunt cunoscute și apreciate în lume. Un exemplu hazliu de etnocentrism apare într-o comedie romantică americană din anul 2002. Tatăl eroinei principale, grec de origine, are tendința de a exagera superioritatea culturii grecești în raport cu cea americană. De pildă, următorul dialog este relevant: „— Spune-mi orice cuvânt și îți voi demonstra
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
o combinație. Este un politician populist, fără Îndoială. Ideologic vorbind, e capabil de salturi mortale, cum s-a văzut. Însă indiferent de cum Își va recompune profilul, este imposibil de reconstruit o biografie care, din toate punctele de vedere, trimite spre etnocentrism și xenofobie. Acestea sunt elementele centrale În discursul lui Vadim, de la notoriul articol „Idealuri”, publicat În revista Săptămâna a lui Eugen Barbu, la volumul Saturnalii, ce conține poeme cu implicații direct antisemite. Mircea Mihăieș: „Roze-n echimoze...”. Vladimir Tismăneanu: Desigur
[Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
consiliu consultativ al angajaților, crearea unui program de întâlniri cu grupuri de angajați, existența unei condici de sugestii, angajarea unor consultanți pe probleme de comunicare etc. d. Înțelegerea diferențelor culturale - una dintre sursele majore care generează dificultăți în comunicare este etnocentrismul, adică tendința unei persoane de a-și considera propria cultură superioară oricărei alteia. Etnocentrismul poate afecta negativ comunicarea în cel puțin trei moduri: • poate determina o persoană să nu asculte cu atenție ceea ce spun cei din jur; • determină utilizarea unor
[Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
unei condici de sugestii, angajarea unor consultanți pe probleme de comunicare etc. d. Înțelegerea diferențelor culturale - una dintre sursele majore care generează dificultăți în comunicare este etnocentrismul, adică tendința unei persoane de a-și considera propria cultură superioară oricărei alteia. Etnocentrismul poate afecta negativ comunicarea în cel puțin trei moduri: • poate determina o persoană să nu asculte cu atenție ceea ce spun cei din jur; • determină utilizarea unor stereotipuri în raport cu persoane din alte culturi; • poate determina o persoană să se adreseze celor
[Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
păstrat chiar și sobornicească (deci catolică)? Este însă cu adevărat apostolică? Dacă anarhia liturgică n-ar domina prin țară, dacă plaga simoniei nu i-ar fi pus în dilemă și pe cei mai râvnitori candidați la preoție sau profesorat, dacă etnocentrismul gregar n-ar sufoca vocația creștinilor pentru universalitate și dacă zelul misionar n-ar fi fost rătăcit în sertarele cu agrafe și ștampile ale oblăduirii - atunci, da, Biserica lui Hristos ar fi cu adevărat una, sfântă, sobornicească și apostolească...1
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
peste spațiul spiritual iudaic și mediu-oriental (Egipt, Mesopotamia, Israel), peste cel creștin (Noul Testament, Filon Evreul, Părinții Bisericii, Sf. Augustin), indic, chinez sau islamic. Nu vom uita, desigur, prejudecățile care au hrănit o anume mentalitate cu dese puseuri de europocentrism sau etnocentrism, ceea ce, de fiecare dată, nu a făcut altceva decît să fragilizeze și împuțineze spiritul, rațiunea. Ceea ce am spus pînă aici reprezintă, poate, lucruri relativ cunoscute, cu toate că, vorbind despre Eminescu, e bine să se observe unele diferențe, mai cu seamă faptul
Cel de-al treilea sens by Ion Dur [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]