203 matches
-
unde cei interesați pot găsi totodată regulamentul Cambridge ESOL și adresele unor site-uri ajutătoare pentru cei care se pregătesc pentru examenele Cambridge. I. BÎTEA Cursuri de pregătire l La Universitatea Central Europeană Budapesta Prin intermediul Centrului de Resurse pentru Diversitate Etnoculturală și al Fundației pentru o Societate Deschisă, se pot urma cursuri de pregătire în cadrul școlii de vară a Universității Central Europene din Budapesta. Programul de studiu se adresează profesorilor universitari, studenților înscriși la doctorat, cercetătorilor și profesioniștilor în domeniul științelor
Agenda2004-52-04-general6 () [Corola-journal/Journalistic/283201_a_284530]
-
Bursele acoperă cheltuielile legate de studii, cazarea și masa de dimineață din Budapesta. Data limită de depunere a dosarelor de înscriere este 14 februarie 2005. Mai multe informații pot fi obținute de pe adresa web a Centrului de Resurse pentru Diversitate Etnoculturală, www. edrc. ro. Ana-Maria Grad „Gala Societății Civile“ l Participări din zona de vest La cea de-a treia ediție a „Galei Societății Civile“, un proiect „Millenium Communciations“ organizat de Asociația de Comunicare „Ethos“, s-au înscris 96 de organizații
Agenda2004-52-04-general6 () [Corola-journal/Journalistic/283201_a_284530]
-
minim de munte, iar pentru turele de subteran este necesar un minim de echipament special, cizme, salopetă, cască și o sursă de lumină. Înscrieri și mai multe informații se pot obține pe site-ul www. frspeo. ro. Ana-Maria Purcherea Diversitate etnoculturală l Surse bibliografice despre romi Centrul de Resurse pentru Diversitate Etnoculturală, membru al Soros Open Network, administrează o serie de programe în domeniul relațiilor interetnice, derulând sau sprijinind proiecte care vizează diferite aspecte ale acomodării diversității etnoculturale. În intenția de
Agenda2005-29-05-general8 () [Corola-journal/Journalistic/283954_a_285283]
-
minim de echipament special, cizme, salopetă, cască și o sursă de lumină. Înscrieri și mai multe informații se pot obține pe site-ul www. frspeo. ro. Ana-Maria Purcherea Diversitate etnoculturală l Surse bibliografice despre romi Centrul de Resurse pentru Diversitate Etnoculturală, membru al Soros Open Network, administrează o serie de programe în domeniul relațiilor interetnice, derulând sau sprijinind proiecte care vizează diferite aspecte ale acomodării diversității etnoculturale. În intenția de a facilita înțelegerea climatului interetnic din țara noastră și de a
Agenda2005-29-05-general8 () [Corola-journal/Journalistic/283954_a_285283]
-
Ana-Maria Purcherea Diversitate etnoculturală l Surse bibliografice despre romi Centrul de Resurse pentru Diversitate Etnoculturală, membru al Soros Open Network, administrează o serie de programe în domeniul relațiilor interetnice, derulând sau sprijinind proiecte care vizează diferite aspecte ale acomodării diversității etnoculturale. În intenția de a facilita înțelegerea climatului interetnic din țara noastră și de a sprijini dezvoltarea de politici adaptate necesităților minorităților, C.R.D.E. investește în dezvoltarea resurselor de documentare și cercetare privind diversitatea etnoculturală. În parteneriat cu Academia Maghiară de Științe
Agenda2005-29-05-general8 () [Corola-journal/Journalistic/283954_a_285283]
-
care vizează diferite aspecte ale acomodării diversității etnoculturale. În intenția de a facilita înțelegerea climatului interetnic din țara noastră și de a sprijini dezvoltarea de politici adaptate necesităților minorităților, C.R.D.E. investește în dezvoltarea resurselor de documentare și cercetare privind diversitatea etnoculturală. În parteneriat cu Academia Maghiară de Științe - Institutul de Cercetare a Minorităților Etnice și Naționale din Budapesta, a fost lansată recent o bază de date care conține surse bibliografice despre romii din țara noastră, oferindu-se astfel posibilitatea de a
Agenda2005-29-05-general8 () [Corola-journal/Journalistic/283954_a_285283]
-
bibliografice despre romii din țara noastră, oferindu-se astfel posibilitatea de a obține informații bibliografice despre cărțile și articolele referitoare la romi, publicate în diferite limbi. Baza de date poate fi consultată pe site-ul Centrului de Resurse pentru Diversitate Etnoculturală, www. edrc. ro. A. M. P. „Equip Auto“, la Paris l Parteneriat de afaceri Agenții economici din România au prilejul de a participa, în 14 și 15 octombrie a.c., la parteneriatul de afaceri din cadrul celei de-a XXX-a ediții a
Agenda2005-29-05-general8 () [Corola-journal/Journalistic/283954_a_285283]
-
organizații membre din rețea - Asociația Română de Dezvoltare Comunitară, Asociația de Dezvoltare Comunitară Szeke, Asociația Română de Consiliere și Sprijin, Fundația Civitas pentru Societatea Civilă, Outward Bound România, Asociația Agapis, Centrul de Resurse pentru Comunitățile de Romi, Centrul de Diversitate Etnoculturală. Cu sprijinul Fundației Charles Stewart Mott, proiectul RuralNet al Centrului de Asistență Rurală va fi implementat pe o perioadă de doi ani. În proiect sunt prevăzute o serie de sesiuni de training și ateliere pe teme de dezvoltare comunitară, vizite
Agenda2004-27-04-general7 () [Corola-journal/Journalistic/282610_a_283939]
-
de acest subiect. După dezbaterea publică, studiul vizând eficientizarea circulației va fi supus aprobării Consiliului Local al municipiului Timișoara sub forma unui proiect de hotărâre. L. S. Integrarea... cu „eurotrenul” l Acțiune de informare europeană Centrul de Resurse pentru Diversitate Etnoculturală din Cluj-Napoca a lansat campania de informare europeană „Ai și tu un loc”, care se va desfășura timp de patru luni în spațiul stațiilor de cale ferată. Această acțiune face parte dintr-un proiect mai larg, „Destinație: Stația Europa”, finanțat
Agenda2005-18-05-general9 () [Corola-journal/Journalistic/283639_a_284968]
-
Minorități etnice și religioase l Conștientizarea opiniei publice privind problemele acestora Pornind de la o serie de patru rapoarte privind minoritățile etnice și religioase, proiectul „Conștientizarea opiniei publice privind problemele minorităților etnice și religioase”, derulat de Centrul de Resurse pentru Diversitate Etnoculturală, își propune să aducă în atenția opiniei publice problemele cu care se confruntă minoritățile din țara noastră. Raportul „Cu jumătate de măsură” urmărește procesul de restituire a proprietăților aparținând minorităților religioase, iar cel numit „O necesară schimbare de strategie” prezintă
Agenda2005-31-05-general11 () [Corola-journal/Journalistic/284016_a_285345]
-
și etnice. Partener în derularea acestui proiect a fost Institutul Român de Istorie Recentă din București, iar finanțarea a fost obținută de la Ambasada Regatului Țărilor de Jos. Rapoartele pot fi consultate pe adresa web a Centrului de Resurse pentru Diversitate Etnoculturală, www. edrc. ro. A. M. P. Prevenirea traficului uman l Proiect derulat de SCOP Timișoara Societatea pentru Copii și Părinți - SCOP Timișoara derulează între 15 februarie-15 august un proiect de prevenire a traficului de persoane, al cărui mesaj este „Traficul uman
Agenda2005-31-05-general11 () [Corola-journal/Journalistic/284016_a_285345]
-
Clinic Municipal Timișoara, Spitalul Clinic „L. Țurcanu“, Spitalul Clinic nr. 4 „V. Babeș“, Spitalul Clinic nr. 5 „D. Popescu“, Institutul de Boli Cardiovasculare, Spitalul Municipal Lugoj. O. NICA Combaterea marginalizării l Pentru categorii sociale dezavantajate Centrul de Resurse pentru Diversitate Etnoculturală din Cluj-Napoca a început derularea programului „Combaterea marginalizării prin încurajarea asumării unui rol activ în rezolvarea propriilor probleme“, prin care se urmărește înlăturarea marginalizării unor categorii sociale dezavantajate. Aceste persoane vor fi încurajate să se implice în viața comunității. Profesorii
Agenda2004-5-04-gen6 () [Corola-journal/Journalistic/282012_a_283341]
-
prietenilor despre experiența pe care ați trăit-o? Dacă aveți răspunsuri la aceste întrebări, atunci trebuie să vă înscrieți la concursul de fotografii și povestiri “Călător în Europa”, inițiat de Centrul de Informare Europa și Centrul de resurse pentru Diversitate Etnoculturală din Cluj-Napoca. Veți avea astfel posibilitatea de a împărtăși experiențele dvs. de călătorie, păreri despre orașele pe care le-ați văzut, oamenii și modul lor de viață, despre muzee, teatre, galerii, cluburi și alte locuri interesante. Concursul se adresează tinerilor
Agenda2005-17-05-general10 () [Corola-journal/Journalistic/283612_a_284941]
-
IOAN BÎTEA Opinia publică l Și minoritățile Proiectul „Conștientizarea opiniei publice privind problemele minorităților etnice și religioase” aduce în atenția opiniei publice dificultățile cu care se confruntă minoritățile din România. Proiectul a fost inițiat de Centrul de Resurse pentru Diversitate Etnoculturală, în parteneriat cu Institutul Român de Istorie Recentă din București și finanțat prin programul MATRA KAP al Ambasadei Regatului Țărilor de Jos. Rapoartele realizate în cadrul proiectului au vizat procesul de restituire a proprietăților aparținând minorităților religioase, realizări și insuccese ale
Agenda2005-24-05-general8 () [Corola-journal/Journalistic/283805_a_285134]
-
devină sursă de inspirație, de idei și de proiecte noi pentru învățământul din Europa Centrală și Răsăriteană. Cursuri de pregătire l Școală de vară la Universitatea Central Europeană Universitatea Central Europeană din Budapesta organizează, prin intermediul Centrului de Resurse pentru Diversitate Etnoculturală și al Fundației pentru o Societate Deschisă, cursuri de pregătire în cadrul unei școli de vară. Cursurile stimulează dialogul și schimbul de idei între reprezentanți ai mediilor academice din peste 60 de țări, care au posibilitatea de a explora tematici multidisciplinare
Agenda2005-03-05-scoala () [Corola-journal/Journalistic/283285_a_284614]
-
din Budapesta. Candidații trebuie să fie absolvenți ai unei instituții de învățământ superior acreditate și să cunoască bine limba engleză. Data limită de depunere a dosarelor de înscriere este 14 februarie 2005. La adresa web a Centrului de Resurse pentru Diversitate Etnoculturală (www. edrc. ro) se pot obține amănunte despre aceste cursuri. Ana-Maria Grad Obiective de reformă l Egalizarea șanselor O reformă reală a învățământului românesc presupune egalizarea șanselor pentru toți elevii, atât din mediul rural, cât și din cel urban. Una
Agenda2005-03-05-scoala () [Corola-journal/Journalistic/283285_a_284614]
-
începând cu această lună, proiectul „De mână în lumea copiilor“, având ca grup de inițiativă voluntarii de la TeleCentrul din comună. Proiectul este finanțat de Fundația „King Baudouin“ din Belgia, Funda- ția „Charles Stewart Mott“ și Centrul de Resurse pentru Diversitate Etnoculturală. Obiectivul acestuia este promovarea dialogului interetnic și a multiculturalismului în rândul copiilor și părinților din Comloșu Mare, prin crearea unui spațiu comun de exprimare. De asemenea, proiectul vizează amenajarea unui cadru recreativ pentru copiii localității și care să fie un
Agenda2003-36-03-10 () [Corola-journal/Journalistic/281424_a_282753]
-
la adresa teoriei dreptății așa cum este aceasta construită de John Rawls). xe "Kymlicka"Kymlicka a evidențiat faptul că teoreticienii liberali consideră că cetățenii împărtășesc aceeași limbă, aceeași cultură și nu iau în considerare alegerile pe care le-ar face o minoritate etnoculturală. Dar ceea ce diferă la cei doi este ordinea priorităților. Din această dezbatere, concluzia pe care am desprins-o este că e imposibil să fie armonizate interesele unui grup cultural cu cele ale femeilor din grupul respectiv, în condițiile în care
[Corola-publishinghouse/Administrative/1990_a_3315]
-
Anatole France, Ibsen, O. Wilde, G. Deledda, Pirandello. Acestora li se adaugă o impresionantă literatură didactică, manuale școlare, regulamente, rapoarte, instrucțiuni, anuare, buletine științifice, antologii, gramatici, dicționare, enciclopedii, un număr mare de ziare și reviste. Circulația cărții românești în spațiul etnocultural național este, de asemenea, elocventă. Scrierile lui D. Cantemir, C. Negruzzi, Gr. Alexandrescu, V. Alecsandri, I. Ghica, N. Bălcescu, B.P. Hasdeu, Al. Odobescu, A.D. Xenopol, G. Coșbuc, Al. Vlahuță, B. Delavrancea sunt consemnate în acest catalog și se păstrează, unele
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Vasile I. Schipor () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93273]
-
bază din trecut și până în zilele noastre, atât în mediul rural cât și cel urban, transformări importante petrecându-se îndeosebi după anul 1989. Plecând de la activitățile economice s-au făcut și câteva referiri la nivelul de trai și la particularitățile etnoculturale. Pe baza informațiilor obținute din sursele bibliografice, a indicatorilor statistici de la recensămintele populației din anii 1930, 1956, 1966, 1977, 1992, 2002, 2011 și a datelor înscrise în registrele bisericești din localitățile supuse studiului, s-au realizat tabele centralizatoare și reprezentări
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
Partide Politice și minorități naționale din România secolului XX, vol. V, coord. Vasile Ciobanu; Sorin Radu "Lucian Blaga", edit. Universității, Sibiu, 2006, pp. 159-173. Mihălcescu, I., "Cenușarii și Biserica", în Glasul Monahilor, XI, 384, 31 decembrie 1933, pp. 1-2. Minorități etnoculturale. Documente. Țiganii din România (1919-1944), volum editat de Lucian Năstasă și Andrea Varga, cuvânt înainte de academician Alexandru Zub, Centrul de resurse pentru diversitate culturală, Cluj Napoca, 2001. "Neajunsurile ce se pot întâmpla pretorului care slujește", în Liturghier, cuprinzând vecernia, utrenia Dumnezeieștile
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
în organizarea țiganilor din România se pomenește faptul că la aceea dată acesta era preot la Crematoriul "Cenușa". Lucian Năstasă și Andrea Varga au vehiculat anul 1938 ca fiind ultimul în care acesta și-a desfășurat activitatea la crematoriu. Minorități etnoculturale. Documente. Țiganii din România (1919-1944), volum editat de Lucian Năstasă și Andrea Varga, cuvânt înainte de academician Alexandru Zub, Centrul de resurse pentru diversitate culturală, Cluj Napoca, 2001, pp. 99; 241. Cel care a vehiculat ca date de activitate la Crematoriul Cenușa
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
extinde de la rezultatele obținute către procesul de învățare derulat în situații și contexte diferite, inclusiv în afara școlii (nonformal sau informal). Nu în ultimul rând, evaluarea trebuie să fie tolerantă și să includă valorile multiculturale (înțelegând prin aceasta nu numai diferențele etnoculturale, ci și pe cele legate de clasele sociale, de mediu, religioase, pe cele individuale sau de grup, cu motivațiile lor). Acest fapt solicită toleranță și respect față de varietate și diversitate, perspectivă opusă modelelor care uniformizează și omogenizează, oferind modele adaptative
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
națiunea română” are trei culori: roz-alb-gălbuie (moldovenii), brună palidă (muntenii) și portocalie-tutunie (ardelenii). Este un fapt pe care-l atestăm în realitate. Pentru că noțiunea NAȚIUNE subînțelege comunitatea unui tip de indivizi care au „fiert” la un loc, în aceeași „oală” etnoculturală, devenind până la urmă o masă omogenă, cu trăsături comune, cum ar fi, să zicem, culoarea pielii și aspectul fizionomic specific doar acestui tip. Cu alte cuvinte, termenul „român” nu deține o conotație pur etnică: el e doar un criteriu de
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
o statistică rusească de la începutul secolului al XX-lea dă chiar procentul de 47%, așadar românii nu mai dețineau majoritatea absolută, însă cifra este evident falsificată), Petru Cornea se exprima în felul următor în aceeași publicație „Comunistul”, în 2003: „dezbinarea etnoculturală a poporului moldovenesc la sfârșitul secolului XIX a fost o urmare a formării națiunii românești, a politicii „latinizării”. În componența Imperiului Rus, moldovenii și-au păstrat suveranitatea culturală, conștiința națională moldovenească, conștiința de „moldoveni”, glotonimul „limba moldovenească”, scrisul chirilic moldovenesc
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]