203 matches
-
și radioficare; 11. Experiența în domeniul turismului: practicarea turismului rural și agroturismului (sistem de organizare și promovare), alte forme de turism și programe turistice; 12. Propuneri privind valorificarea potențialului agroturistic al zonei etnofolclorice. Analiza - diagnoză a potentialului agroturistic al zonei etnofolclorice se realizează prin utilizarea unei fișe - tehnice sau a unui chestionar, detaliindu- se problemele de relevanță în domeniul valorificării turistice. Această analiză va sta la baza încadrării zonei turistice într-unul dintre criteriile prezentate mai jos și care conduce la
SPA?IUL RURAL ?I POTEN?IALUL AGROTURISTIC. MODALIT??I DE CERCETARE ?I VALORIFICARE TURISTIC? by Vasile GL?VAN () [Corola-publishinghouse/Science/83100_a_84425]
-
sta la baza încadrării zonei turistice într-unul dintre criteriile prezentate mai jos și care conduce la stabilirea funcțiilor turistice, a posibilităților de valorificare și promovare în turism și constituirea unei bănci de date electronice. Criterii de determinare a zonelor etnofolclorice În determinarea zonelor etnofolclorice cu un potențial turistic specific se vor lua în considerare unele criterii ce constituie o sinteză a particularitătilor naturale, etnofolclorice, cultural-istorice și turistice a acestora dar și a calității ecologice (V. Glăvan, 1997, 2002). Criteriul valorii
SPA?IUL RURAL ?I POTEN?IALUL AGROTURISTIC. MODALIT??I DE CERCETARE ?I VALORIFICARE TURISTIC? by Vasile GL?VAN () [Corola-publishinghouse/Science/83100_a_84425]
-
zonei turistice într-unul dintre criteriile prezentate mai jos și care conduce la stabilirea funcțiilor turistice, a posibilităților de valorificare și promovare în turism și constituirea unei bănci de date electronice. Criterii de determinare a zonelor etnofolclorice În determinarea zonelor etnofolclorice cu un potențial turistic specific se vor lua în considerare unele criterii ce constituie o sinteză a particularitătilor naturale, etnofolclorice, cultural-istorice și turistice a acestora dar și a calității ecologice (V. Glăvan, 1997, 2002). Criteriul valorii etnografice și folclorice Are
SPA?IUL RURAL ?I POTEN?IALUL AGROTURISTIC. MODALIT??I DE CERCETARE ?I VALORIFICARE TURISTIC? by Vasile GL?VAN () [Corola-publishinghouse/Science/83100_a_84425]
-
și promovare în turism și constituirea unei bănci de date electronice. Criterii de determinare a zonelor etnofolclorice În determinarea zonelor etnofolclorice cu un potențial turistic specific se vor lua în considerare unele criterii ce constituie o sinteză a particularitătilor naturale, etnofolclorice, cultural-istorice și turistice a acestora dar și a calității ecologice (V. Glăvan, 1997, 2002). Criteriul valorii etnografice și folclorice Are în vedere caracterul etnografîc și folcloric, specific și original, determinat de tradiția istorico-socială și afirmat în tipul arhitectural al așezărilor
SPA?IUL RURAL ?I POTEN?IALUL AGROTURISTIC. MODALIT??I DE CERCETARE ?I VALORIFICARE TURISTIC? by Vasile GL?VAN () [Corola-publishinghouse/Science/83100_a_84425]
-
de casă, o instalație tehnică populară, centru artizanal, o piesă de costum, tip de ceramică etc.ca și frecvența unor tradiții etnoculturale, dar și nivelul de concentrare în teritoriu a acestora. Coroborate cu mediu social- istoric și ambiental aceste elemente etnofolclorice pot contura produse agroturistice distincte ca "parcuri tematice etnofolclorice" sau "eco-muzee", însuflețite de oamenii locului, purtători ai spiritualității ancestrale și "actorii" principali ai turismului rural. Pe baza acestor elemente, ca și pe altele, precum caracteristicile sociale sau istorico-politice, specialiștii au
SPA?IUL RURAL ?I POTEN?IALUL AGROTURISTIC. MODALIT??I DE CERCETARE ?I VALORIFICARE TURISTIC? by Vasile GL?VAN () [Corola-publishinghouse/Science/83100_a_84425]
-
piesă de costum, tip de ceramică etc.ca și frecvența unor tradiții etnoculturale, dar și nivelul de concentrare în teritoriu a acestora. Coroborate cu mediu social- istoric și ambiental aceste elemente etnofolclorice pot contura produse agroturistice distincte ca "parcuri tematice etnofolclorice" sau "eco-muzee", însuflețite de oamenii locului, purtători ai spiritualității ancestrale și "actorii" principali ai turismului rural. Pe baza acestor elemente, ca și pe altele, precum caracteristicile sociale sau istorico-politice, specialiștii au stabilit mai multe zone etnografice cu trăsături bine precizate
SPA?IUL RURAL ?I POTEN?IALUL AGROTURISTIC. MODALIT??I DE CERCETARE ?I VALORIFICARE TURISTIC? by Vasile GL?VAN () [Corola-publishinghouse/Science/83100_a_84425]
-
simboluri de marcă "ale turismului rural românesc, în devenirea sa". Criteriul valorii și funcției turistice Valoarea turistică a zonelor se va determina în raport cu următoarele elemente: tipul și volumul de resurse turistice; cantitatea și calitatea resurselor turistice; valoarea intrinsecă a tezaurului etnofolcloric și cultural-istoric; răspândirea și concentrarea resurselor turistice în teritoriu; valoarea turistică în raport cu tipul, calitatea și cantitatea resurselor turistice; poziția în raport cu dmmurile europene și naționale, magistrale feroviare, aeroporturi, puncte de frontieră, piața turistică; infrastructura generală și accesibilitatea în teritoriu; calitatea ecologică
SPA?IUL RURAL ?I POTEN?IALUL AGROTURISTIC. MODALIT??I DE CERCETARE ?I VALORIFICARE TURISTIC? by Vasile GL?VAN () [Corola-publishinghouse/Science/83100_a_84425]
-
criteriu se asociază principiului durabilității turismului rural. Criteriul poziției geografice și al accesibilității Poziția geografică și nivelul de dotare cu căi de comunicație reprezintă factorul permisiv în valorificarea turistică a unei zone turistice. De aceea, în identificarea și analiza zonelor etnofolclorice, ca destinații turistice, se impune luarea în considerație a acestui criteriu: poziția geografîcă raportează zona față de alte repere turistice importante (zonele etnofolclorice, piețe turistice, centre emițătoare de turiști, puncte de frontieră, aeroporturi etc.), iar rețeaua națională și europeană de comunicații
SPA?IUL RURAL ?I POTEN?IALUL AGROTURISTIC. MODALIT??I DE CERCETARE ?I VALORIFICARE TURISTIC? by Vasile GL?VAN () [Corola-publishinghouse/Science/83100_a_84425]
-
comunicație reprezintă factorul permisiv în valorificarea turistică a unei zone turistice. De aceea, în identificarea și analiza zonelor etnofolclorice, ca destinații turistice, se impune luarea în considerație a acestui criteriu: poziția geografîcă raportează zona față de alte repere turistice importante (zonele etnofolclorice, piețe turistice, centre emițătoare de turiști, puncte de frontieră, aeroporturi etc.), iar rețeaua națională și europeană de comunicații - rutieră, feroviară, aeriană, fluvială - permite legăturile interregionale ale zonei, în timp ce, arterele județene și locale favorizează accesul la obiectivele turistice din interiorul acesteia
SPA?IUL RURAL ?I POTEN?IALUL AGROTURISTIC. MODALIT??I DE CERCETARE ?I VALORIFICARE TURISTIC? by Vasile GL?VAN () [Corola-publishinghouse/Science/83100_a_84425]
-
marcă pentru turismul românesc. De aceea, pentru a da o imagine reală a spațiului rural românesc cu spiritualitatea sa ancestrală, turismul rural și agroturismul nu pot fi promovate ca oferte turistice decât în contextul "satului turistic" românesc și al "zonei etnofolclorice" căreia se integrează. În prezent, în promovarea turismului rural și a agroturismului (vezi cataloagele ANTREC, 1998, 2002) accentul se pune pe pensiunea turistică rurală și județ, unitate administrativă vremelnică, fară a evidenția faptul că se promovează spațiul rural românesc cu
SPA?IUL RURAL ?I POTEN?IALUL AGROTURISTIC. MODALIT??I DE CERCETARE ?I VALORIFICARE TURISTIC? by Vasile GL?VAN () [Corola-publishinghouse/Science/83100_a_84425]
-
a pensiunii agroturistice este irelevantă pentru turismul internațional, dacă nu se evidențiază identitatea istorico-culturală și spirituală a spațiului rural românesc. 0 definiție acceptată și în alte țări, conturează satele turistice "drept așezări rurale bine constituite, păstrătoare de valori și tradiții etnofolclorice și cu un bogat trecut istorico-cultural care, în afara funcțiilor administrativ- politice, economice, sociale și culturale proprii, îndeplinesc, sezonier sau în tot cursul anului și pe aceea de găzduire și asigurare a hranei pentru turiștii care își petrec un sejur cu
SPA?IUL RURAL ?I POTEN?IALUL AGROTURISTIC. MODALIT??I DE CERCETARE ?I VALORIFICARE TURISTIC? by Vasile GL?VAN () [Corola-publishinghouse/Science/83100_a_84425]
-
amplasarea într-un cadru natural atrăgător sub aspect peisagistic, fară surse de poluare; - accesibilitate ușoară pe căi rutiere, feroviare, fluviale sau aeriene; - infrastructura generală (alimentare cu apă, curent electric, încălzire, canalizare, salubrizare, rețea stradală și pietonală etc); - prezența unor tradiții etnofolclorice reprezentative (arhitectură, instalații de tehnică populară, meșteșuguri și artizanat, folclor și port popular, sărbători folclorice și religioase, tradiții și obiceiuri populare, muzee etnografice etc.) și modul de păstrare a acestora; - existența unor valoroase vestigii arheologice, monumente istorice și de artă
SPA?IUL RURAL ?I POTEN?IALUL AGROTURISTIC. MODALIT??I DE CERCETARE ?I VALORIFICARE TURISTIC? by Vasile GL?VAN () [Corola-publishinghouse/Science/83100_a_84425]
-
și pluridisciplinare a potențialului agroturistic și a altor elemente economice și tehnice, ambientale, care conturează sau completează resursele localităților sau mijlocesc valorificarea acestora în turism. În acest scop, se folosește o metodologie de cercetare similară celei folosite în cazul zonelor etnofolclorice (Glăvan V., colab., 1980, 1997,1999). Se analizează astfel: componentele cadrului natural și socio-economic; poziția geografică și accesibilitatea; potențialul turistic natural, cultural-istoric și economic; calitatea mediului; structurile de primire turistică (de cazare - pensiuni turistice rurale, alte tipuri de unități; de
SPA?IUL RURAL ?I POTEN?IALUL AGROTURISTIC. MODALIT??I DE CERCETARE ?I VALORIFICARE TURISTIC? by Vasile GL?VAN () [Corola-publishinghouse/Science/83100_a_84425]
-
pensiunilor turistice. Cadrul natural pitoresc și nepoluat, care să ofere posibilități de odihnă, recreere și practicarea unor activități diverse în aer liber. Tradiții etnografice și folclorice: meșteșuguri, port popular și folclor, manifestări culturale și religioase, obiceiuri populare și alte elemente etnofolclorice de atractivitate turistică prin originalitatea și autenticitatea lor. Acestea se completează cu alte obiective cultural-istorice locale sau economice sporind atractivitatea așezărilor. Ocupații tradiționale specifice locului și zonelor etnofolclorice sau mediului natural ambiental (agricole, pastorale, piscicole, apicole, sericicole, viticole etc.) și
SPA?IUL RURAL ?I POTEN?IALUL AGROTURISTIC. MODALIT??I DE CERCETARE ?I VALORIFICARE TURISTIC? by Vasile GL?VAN () [Corola-publishinghouse/Science/83100_a_84425]
-
popular și folclor, manifestări culturale și religioase, obiceiuri populare și alte elemente etnofolclorice de atractivitate turistică prin originalitatea și autenticitatea lor. Acestea se completează cu alte obiective cultural-istorice locale sau economice sporind atractivitatea așezărilor. Ocupații tradiționale specifice locului și zonelor etnofolclorice sau mediului natural ambiental (agricole, pastorale, piscicole, apicole, sericicole, viticole etc.) și nemodificate în timp. Atracții turistice variate, naturale și create de om - locale și în împrejurimi, care să permită realizarea unei oferte diversificate: de odihnă și recreere, tratament balnear
SPA?IUL RURAL ?I POTEN?IALUL AGROTURISTIC. MODALIT??I DE CERCETARE ?I VALORIFICARE TURISTIC? by Vasile GL?VAN () [Corola-publishinghouse/Science/83100_a_84425]
-
realizarea unei promovări și publicități punctuale și specifice, în funcție de particularitățile fiecărui tip de "sate turistice". Criteriile de identificare și stabilire a tipologiei "satelor turistice" în vederea introducerii și valorificării în circuitul turistic sunt complexe și se referă la valoarea tradițiilor etnofolclorice și culturale, în general, prezența altor atracții turistice, calitatea mediului ambient și a resurselor naturale și patrimoniului cultural, accesibilitatea și dotările tehnico-edilitare și poziția în teritoriu etc. În literatura de specialitate din ultimii ani s-au fundamentat și utilizat pentru
SPA?IUL RURAL ?I POTEN?IALUL AGROTURISTIC. MODALIT??I DE CERCETARE ?I VALORIFICARE TURISTIC? by Vasile GL?VAN () [Corola-publishinghouse/Science/83100_a_84425]
-
de ei: „Ramuri”, „Condeiul”, „Gând și slovă oltenească”. Pagini numeroase risipește în publicațiile provinciei sale: „Datina” (Turnu Severin), „Vatra”, „Conștiința națională”, „Renașterea”, „Tribuna Olteniei”, și în câteva din capitală: „Adevărul literar și artistic”, „Universul literar”, „Revista Fundațiilor Regale” ș.a. Studiile etnofolclorice ale lui A., grupate în seria Cunoașterea satului, au în vedere nunta, moartea, sărbătoarea Paștilor, dar și a goviilor și nedeielor, portul popular și locuința gorjeană, meșteșugurile din zonă. Literatura cu pronunțat specific oltenesc a lui A. este cuprinsă în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285208_a_286537]
-
și locuința gorjeană, meșteșugurile din zonă. Literatura cu pronunțat specific oltenesc a lui A. este cuprinsă în volumele Posada Gurenilor. Povestiri din alte vremi (1929), în parte memorialistic, și Povestiri oltenești. Locuri și oameni din alte vremi (1946). Bogăția datelor etnofolclorice, istorice și toponimice, conținute de povestirile scrise în savurosul grai gorjean (autorul adăuga și un „vocabular” dialectal explicativ), oferă în subsidiar o posibilă monografie a zonei dintre Jiu și Cerna. Onomastica bogată, cu accent individualizator, persiflant, colorează narațiunea. Mama este
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285208_a_286537]
-
mai de-aproape! 67 EMILIA COMIȘEL: Folclorul nu este o artă în sine, ci un fenomen absolut social Stimată Doamnă, ați dedicat aproape cinci decenii investigării, culegerii și interpretării științifice a cântecului nostru popular, colindând în această perioadă atât zonele etnofolclorice ale țării, cât și spațiile românești de peste hotare. De unde a izvorât această pasiune? Cred că au fost doi factori esențiali. Tatăl meu, în primul rând, care, fiind de la țară, a știut să ne arate toate frumusețile satului (comportament, omenie, dragoste
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
Pe lângă articolele pe care dl. Prof. V-le Tega le-a oferit Curierului „Ginta Latină” remarcăm minunatul album cu imagini din viața macedoromânilor și ne exprimăm adâncul regret că în condițiile noastre nu am putut da tiparului o valoroasă colecție etnofolclorică. Aromânii din țară ne-au onorat cu expuneri și articole: Atanase Nasta , N. Saramandru, Carol Papanace. Am beneficiat de articolele și presa care ne-au fost oferite de către dl. Hristu Cândroveanu, cercetător și neobosit militant pentru cauza aromânilor. Este de
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
lingvistică, istorică, etnografică, religioasă, culturală. El deplânge restricțiile la care sunt supuși istroromânii de către autoritățile croate, în special cele bisericești. Un alt cercetător, Prof. Th. T. Buranda de la Universitatea din Iași străbate satele locuite de istroromâni adunând un valoros material etnofolcloric și a pregătit condițiile de organizare în aceste locuri a învățământului în limba maternă. El reușește să Andrei Glavina școlarizeze în țară un tânăr istroromân Andrei Glavina care înființează pentru prima dată o școală cu 150 elevi pe care o
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
în satele Variaș și Bilea din jud. Timiș. Odată cu colectivizarea împreună cu familii de șvabi, sârbi și basarabeni au fost deportați în Bărăgan unde au stat în anii 1951 - 1955. Pentru cunoașterea și conservarea dialectului meglaromân au fost întreprinse recent studii etnofolclorice de către Gh. Oprea și Elena Scărlătoiu iar căminul cultural este foarte activ în popularizarea specificului acestei comunități. Dumitra Petricu relatează că în 1997 a fost înființat grupul folcloric „Altona” care organizează spectacole în colaborare cu școala din localitate, Casa memorială
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
participat la Simpozionul organizat de Societatea patriotică "Bogdan Voievod" "Maramureș vatră de istorie milenară" . Programul simpozionului s-a desfașurat în comuna Bogdan Vodă - Cuhea și Casa de Cultură din Sighetul Marmației. S-a vizitat muzeul din Sighet - Muzeul de artă etnofolclorică și istorie. Cimitirul vesel din Săpînța și Muzeul închisorilor comuniste din Sighet .” 29 septembrie - 1 octombrie - Domnul Ion Nechifor și prof. Ion Raducea au reprezentat societatea noastră la simpozionul organizat la Timișoara de Societatea Culturală "Astra Română pentru Banat și
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
tip sociologic, tematistă. Ca folclorist, M. se remarcă prin culegerea Fântâna dorului. Poezii populare din Țara Loviștei (1975), care cuprinde colinde, cântece lirice - pastorale și naturistice -, strigături, texte culese din Țara Loviștei și de pe valea Lotrului, zonă bogată în elemente etnofolclorice și lingvistice arhaice. Intenția a fost de a epuiza repertoriul, în special pe acela al poeziei obiceiurilor, cartea fiind prevăzută cu ample note despre obiceiurile la naștere, nuntă și înmormântare. Eposului popular îi este dedicată și Fata munților. Basmele și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288206_a_289535]
-
ultimă etapă a activității sale tinde - în bună parte reușește - să întocmească lucrări care să cuprindă aspecte esențiale ale spiritualității populare de pe întreg spațiul dacoromân. În acești ani se ocupă, aproape exclusiv, de punerea în ordine și redactarea imensului material etnofolcloric adunat de-a lungul a peste două decenii. Ies acum de sub tipar Ornitologia poporană română (I-II, 1883; Premiul „Năsturel Herescu” al Academiei Române) și Insectele în limba, credințele și obiceiurile românilor (1903), ca și colecțiile Descântece poporane române (1886) și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288024_a_289353]