353 matches
-
anul 9 î.Hr. o includ în provincia Illyricum. Regiunea Metohia a primit valuri ale migrațiilor slave în secolele V-VII prin care nou-veniții se vor amestecă cu ilirii, tracii și coloniștii români rămași și îi vor slaviza, ducând astfel la etnogeneza formării poporului sârb. În anul 630 această a devenit o parte dintr-un nou principat format de sârbi numit Marele Principat Raška, aflat sub stăpânirea Imperiului Bizantin, având capitala Dostinik, condusă de Casă Vlastimirović. La începutul secolului X, Metohia a
Metohia () [Corola-website/Science/314899_a_316228]
-
i sunt un popor european din familia popoarelor indo-europene, vorbitor al limbii române, o limbă neolatină din familia limbilor indo-europene. Poporul român astfel definit s-a format în urma etnogenezei românești, în spațiul carpato-danubiano-pontic. Este acceptată ideea că românii s-au format atât la nord cât și la sud de Dunăre. În accepțiune mai largă, termenul român se referă și la cetățenii români de alte naționalități decât cea română. În
Români () [Corola-website/Science/296874_a_298203]
-
slavă ca limbă de circulație. O parte din slavii, care s-au stabilit după secolul al VI-lea în spațiul lingvistic românesc (îndeosebi în cazul teritoriilor nord-dunărene, dar nu numai) au fost asimilați de populația românească carpato-dunăreană, abia ieșită din etnogeneză. Un exemplu edificator: Toponimul Șchei (de la Brașov) provine tocmai de la denumirea dată de protoromâni slavilor: șchiau „slav” (lat. "sclavus" „slav”). Însă cea mai mare parte a acestor slavi a continuat migrația către sud; aceștia au trecut Dunărea și i-au
Români () [Corola-website/Science/296874_a_298203]
-
este vorbit astăzi preponderent la nord de Dunăre, dar și în unele areale sud-dunărene precum Timoc sau Dobrogea. Dialectele sudice sunt aromâna și meglenoromâna, ambele vorbite în arealul central-sudic al peninsulei Balcanice, iar cel vestic este istroromâna vorbită în Istria). Etnogeneza poporului român se înscrie în procesul general european de formare a popoarelor și limbilor neolatine, similară formării altor popoare latine, cu diferența că peste un element autohton (de exemplu galii in Franța, celtiberii în Spania) venirea romanilor a fost urmată
Români () [Corola-website/Science/296874_a_298203]
-
ingredient" care în cazul popoarelor latine occidentale a fost de origine germanică (francii în Franța, vizigoții in Spania), pe când la poporul român, acest al treilea element asimilat l-au constituit slavii, dar abia după secolul al VI-lea (d.Hr). Etnogeneza românilor transilvăneni este (înainte de Regatul lui Burebista) însă substanțial diferită, în aceste ținuturi atât primele forme de stăpânire cât și primele urme arheologice care atestă existența unei civilizații cu fundament etnic și cultural sunt de origine celtică, în acest sens
Români () [Corola-website/Science/296874_a_298203]
-
fost atât de înalt încât numeroasele elemente arheologice de pe teritoriul Transilvaniei postceltice sunt complet diferite de cele dacice din regiunile extracarpatice și întru totul atribuibile culturii La Tène (aparținând celților). Astfel elementul celtic este cel mai notabil factor primordial în cadrul etnogenezei românilor transilvăneni. Succesiv, odată cu cucerirea romană s-a adăugat elementul latin. Notabil este de asemenea faptul că după retragerea aureliană pe teritoriul Transilvaniei a fost și o capitală a regatului gepizilor (populație de origine germanică) panonici care au stăpânit o
Români () [Corola-website/Science/296874_a_298203]
-
H., provincie a Imperiului Roman, rămânând după 395 d.Hr între Hotarele Imperiului Roman de Apus. Între secolele V-VII se stabilesc aici triburi ale slavilor, care vor asimila populația autohtonă (iliri, celți, traci, coloniști romani), în contextul procesului de etnogeneză al slovenilor. În secolul VII se constituie Marele Ducat al Karantaniei (Karinthiei), dependent de Bavaria (circa 750), apoi de Regatul Francilor (circa 788), temporar supus de unguri (907-955). În secolele VIII-X este adoptat creștinismul (catolicismul), slovenii stabiliți în extremitatea nord-vestică
Istoria Sloveniei () [Corola-website/Science/311454_a_312783]
-
din altele și, prin legăturile cauzale dintre ele, se înlănțuie în "serii istorice", ceea ce constituie esența conținutului și derulării existenței umanității. Ca modalitate concretă, Alexandru D. Xenopol aduce în prim-plan evoluția poporului român cu domenii esențiale pentru o națiune: etnogeneza, stabilitatea, unitatea, instituționalitatea, demografia, economia, viața politică, științifică, religioasă și relațiile internaționale. În elaborarea concepției sale asupra istoriei, Xenopol pleacă de la distincția dintre faptele coexistente, care se raportează la spațiu și faptele de succesiune, care se dezvoltă în timp, distincție
Alexandru D. Xenopol () [Corola-website/Science/298825_a_300154]
-
Grupului pentru istorie alternativă", un colectiv independent de cercetători ai istoriei vechi, din care făceau parte I.C. Chițimia, Pândele Olteanu, Virgiliu Ștefănescu - Drăgănești, Paul Tonciulescu, David Popescu și alții, elaborând o lucrare monumentala “Daco-Romanica. Studii privind cultura română în epoca etnogenezei”, lucrare rămasă inedită, alături de alte cercetări privitoare la scrierile străromâne, “Biblia goților” și alfabetele necunoscute din România. În aceiași perioadă, în sprijinirea cercetării “Codex Rohonczi” s-a implicat cercetătoarea Viorica Enăchiuc, care va edita abia după aproape douăzeci de ani
Artur Silvestri () [Corola-website/Science/314111_a_315440]
-
de Eugène Sue, unde înscenarea este axată pe metempsihoză. În jurul eroului, vlăstar al unei vechi familii țărănești din Munții Bucegi, se țese o mișcare epică încâlcită, cu multe elemente fantastice, onirice, ducând până la începuturile daco-romane. Ceva din viziunea eminesciană a etnogenezei ori din atmosfera sadoveniană prezentă în Creanga de aur pare, totuși, prefigurat în acest roman. Note de drum în munții Moldovei, alte narațiuni fantastice, care urmau să alcătuiască volumele Legende și novele sau Carpații și Balcanii, se află în periodice
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287341_a_288670]
-
față (Princeps Edit, Iași, 2008, 458 p.), temă reputată și frecventă în preocupările specialiștilor în problemele de ontologie a neamului. Ea cuprinde în dinamica verbului probleme fundamentale și grave prin rostuirea lor în curgerea vremurilor, precum moștenirea traco-iliră și geto-dacă, etnogeneza și "năzuința formativă", "boicotarea" și "teroarea" istoriei, toate acestea înfățișându-se mai curând sub semnul anonimatului și al negativității decât al impulsului destinal și al cutezanței cioraniene. Între principiul eminescian al "organicității" și teza încrâncenată a "schimbării", visată cu ardoare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
sunt, în mare parte, reale, dar adevărurile la care ajunge sunt rezultatul unor generalizări forțate și tendențioase ale unor cazuri particulare (Th. Codreanu). Pentru a măsura corect disprețul profund asupra românismului din partea geniului gederist, e suficient să vă prezentăm originala etnogeneză a neamului nostru în viziunea acestuia: "etnia noastră s-a născut din urina dacică peste care s-au îmbulzit alte urine: romană, slavă, turcă etc." (Politice, p. 63). Mai greu de digerat este transformarea acestuia, peste noapte, în naționalist băsescian
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
simultan, tendințe centrifuge care-l îndeamnă cu o mână să-și apere bruma de românitate, iar cu cealaltă s-o neantizeze". Rămâne să domine, totuși, patosul distructiv, furia demolării, ura clocotitoare. România este un "infinit lupanar de lumpeni" cu o etnogeneză de rușine (urina daco-romano-slavă). Aici, "oriunde te uiți vezi fețe patibulare, cu ochi mohorâți, maxilare încrâncenate, fețe urâte, guri vulgare, trăsături rudimentare, o vorbire agramată și bolovănoasă (...) Un neam flecar și lipsit de Dumnezeu, nerâvnitor în sfințenie și agramat în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
MIHAI, FLOAREA, Exercițiu de cultivare a limbii, Tribînv, 1, nr. 45, 1990, 4. [36] MIRON, RODICA, Limba și literatura română în liceu, Publicitate, n. 1989, [IV], în Ateneu, 26, nr. 11, 1989. [37] MOISIN, ANTON, Aspecte metodice ale predării-învățării temei „Etnogeneza românească”, învLicTehn, 37, nr. 12, 1989, 21-23. [38] MORARU, DOINA, O modalitate eficientă de corectare a greșelilor, Tribșc, 19, nr. 326, 1989, 6. [39] MURARIU, VIOREL, Explicarea etimologiei conceptuale, condiție a înțelegerii lor, RPed, 38, nr. 6, 1989, 32-34. [40
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
mișcări de populații migratoare, crearea unor puternice dar efemere formațiuni statale în lumea barbară, constituirea imperiului romanogermanic, triumful pretutindeni al creștinismului, ascensiunea puterii papale și pe parcursul mai multor secole, uneori în condiții nu îndeajuns de bine elucidate, desfășurarea proceselor de etnogeneză a numeroase popoare. În derularea acestor multiple și fundamentale evenimente a fost firesc implicat direct și plenar și spațiul carpato-dunăreano-pontic, cu consecințe dintre cele mai importante. De aceea, nu este de mirare că cercetarea acestei interesante perioade istorice a antrenat
Prelegeri academice by DAN GH. TEODOR () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92375]
-
noi și valoroase informații, evidențiindu-se cu prioritate acelea privitoare la desfășurarea procesului de romanizare, continuitatea autohtonă, natura, durata și consecințele contactelor dintre autohtoni și populațiile migratoare pătrunse temporar aici, cu alte cuvinte la însăși desfășurarea și definitivarea procesului de etnogeneză românească. Cercetările arheologice au oferit de asemenea specialiștilor largi facilități ca, pe temeiul vestigiilor scoase la iveală, a analizei atente și comparative a acestora, să poată fi precizate trăsăturile specifice care caracterizează cultura materială și viața spirituală a populației romanice
Prelegeri academice by DAN GH. TEODOR () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92375]
-
durata și consecințele raporturilor care s-au stabilit între autohtoni și migratori. În același timp, cercetările arheologice au contribuit eficient la înțelegerea corectă a coordonatelor geografice, cronologice și etno-lingvistice în care a avut loc și s-a definitivat procesul de etnogeneză românească. Vestigiile arheologice datând din mileniul marilor migrații vădesc astfel fără echivoc, stăruința milenară a populației autohtone în spațiul carpatodunărean și apartenența sa continuă la marea familie a popoarelor romanice europene. Locuitorii satelor, acești oameni ai pământului, cum îi denumea
Prelegeri academice by DAN GH. TEODOR () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92375]
-
rezultat al acestei analize, autorul formulează o serie de aprecieri și puncte de vedere noi, menite să aducă un spor de clarificări, contribuind astfel la mai buna cunoaștere a evoluției etno-demografice și culturale dintr-o importantă zonă a arealului de etnogeneză românească. Pentru realizarea demersului propus, s-a considerat utilă și alcătuirea unor numeroase tabele statistice și comparative, diagrame și scheme sinoptice, care întregesc ansamblul demonstrației. Noile puncte de vedere, reieșite din analiza menționată, sunt reluate în amplul capitol de Considerații
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
locuitorilor, încercându-se cu bune rezultate comparații cu restul teritoriului de la est de Carpați. În felul acesta, s-a reușit să se evidențieze importanța aparte a descoperirilor, pentru cunoașterea problemei continuității populației autohtone din perioada de definitivare a procesului de etnogeneză românească. Adăugăm și constatarea că, pentru a ilustra convingător bogăția și varietatea informațiilor, pe care s-a sprijinit în ampla sa analiză, domnul George Dan Hânceanu a alcătuit un excelent repertoriu al descoperirilor din zonă, prezentate alfabetic și însoțite de
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
despre Preistorie și Antichitate au fost repede completate cu informații despre perioada Evului Mediu, ultima deosebit de importantă, nu doar din perspectiva cunoașterii continuității trecutului istoric al teritoriului nostru, ci, mai ales, pentru a observa definitivarea procesului îndelungat și complex numit etnogeneza românească. Pe întreg teritoriul românesc s-au desfășurat cercetări succesive pentru înțelegerea cuprinzătoare a trecutului comunităților umane. Deși, printre primele vizate au fost cetățile greco-romane de pe malul dobrogean și siturile neo-eneolitice din regiunea Moldovei, ultimele descoperite încă de la sfârșitul secolului
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
printre primele vizate au fost cetățile greco-romane de pe malul dobrogean și siturile neo-eneolitice din regiunea Moldovei, ultimele descoperite încă de la sfârșitul secolului al XIX-lea, preocupările arheologilor s-au extins și asupra perioadei secolelor VI-XI, importantă îndeosebi prin desăvârșirea etnogenezei românești. În acest scop, pentru strângerea și evaluarea dovezilor arheologice ale primei jumătăți a mileniului I d.Hr., care au stat la baza formării poporului român, susținând o continuitatea teritorială și culturală în spațiul carpato-dunăreano-pontic, s-a înființat în 1955 o
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
răsărit de Carpați, s-au identificat în Muntenia și Transilvania, cunoscute sub numele de Ipotești-Cândești și Bratei-Biharea. Cele trei culturi regionale, cu numeroase elemente de unitate, au format, potrivit unei sintagme, o adevărată „provincie culturală romano-bizantină”, cadru ideal pentru definitivarea etnogenezei românești. Ca o retrospecție istorică, toate elementele culturale daco-romane, apoi romanice, au contribuit decisiv la accelerarea procesului formării poporului român, al cărui apogeu cultural, în perioada secolelor VI-XI, a fost cultura Dridu. CAPITOLUL III SITUAȚIA ETNO - DEMOGRAFICĂ ȘI CULTURALĂ
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
a Europei. În această perioadă, multe dintre problemele referitoare la ritul și ritualul de înmormântare al localnicilor sunt strâns legate atât de etapa anterioară (menținând o oarecare continuitate a practicilor religioase), dar, mai ales, de cea ulterioară, când se definitivează etnogeneza românească, iar numeroasele transformări de ordin etno-demografic, social-economic și cultural au generat influențe asupra vieții spirituale străvechi românești. 3. DESCOPERIRI IZOLATE 3.1. Monede și obiecte vestimentare În Bazinul Bârladului au fost găsite, ca vestigii izolate, monede bizantine, singulare ori
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
XX a contribuit la identificarea etapelor definitorii procesului de formare a poporului și limbii române (secolele VIII-IX). În strânsă legătură cu acest eveniment a fost pusă și cultura materială autohtonă, a cărei faze preliminare s-au petrecut în paralel cu etnogeneza românească. În literatura de specialitate, cultura materială specifică secolelor X-XI este cunoscută sub numele de Dridu. Cultura este precedată de o perioadă preliminară, formată din două faze de evoluție, ce a contribuit la cristalizarea elementelor componente acestei vechi culturi. Conform
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Vest, Podișul Dobrogei. AUTOEVALUARE Peștera Urșilor din Masivul Bihor IGEOGRAFIE UMANĂ ȘI ECONOMICĂ 1 POPULAȚIA VECHIMEA ȘI CONTINUITATEA POPULAȚIEI ÎN SPAȚIUL CARPATODANUBIANO-PONTIC Izvoarele istorice și descoperirile arheologice demonstrează faptul că pământul românesc a fost locuit permanent din vremuri străvechi. Firul etnogenezei poporului român poate fi urmărit, fără întrerupere, timp de patru milenii, de când în acest spațiu trăiau tracii, geții și dacii. Dacii ajunseseră la un înalt grad de dezvoltare a culturii materiale, dovadă, fiind printre altele, așezărilecetăți din Munții Orăștiei. După cum
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]