2,616 matches
-
al băieților, dar ambele manifestări aveau aceeași substanță, cu acte de divinație într-o noapte de renovare a timpului. Această manifestare ritualica mai putea fi întâlnită, cu ani în urmă, în formă descrisă mai sus, în localitățile montane, din zona etnografica Dorna (Poiana Stampei, Dorna Arini, Dorna Candreni, Saru Dornei, Panaci), localități învecinate cu zona Bistriței, de unde își trage obârșia. Dar ceea ce aduce o notă distinctiva Bucovinei față de alte ținuturi românești, la pragul de trecere dintre ani, sunt uraturile și jocurile
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/anul-nou-obiceiuri-de-anul-nou/ [Corola-blog/BlogPost/93797_a_95089]
-
sacralitate, este pe cât de fascinant pe atât de anevoios de realizat, de conservat și, mai ales, de îmbogățit. Harta turistică a României nu se poate plânge de sărăcie în domeniul muzeografic, cele mai numeroase, se pare, fiind muzeele cu tematică etnografică.. Cu toate acestea, multe dintre aspectele de excepție ale existenței noastre în spațiul carpato-danubiano-pontic au rămas nevalorificate și expuse uitării. E nevoie de suflet, implicare, cunoaștere și fonduri pentru a scoate la lumină acele comori care au o semnificație specială
LOCUL ÎN CARE ŞTEAMPURILE PRIND GLAS DUPĂ MAI MULT DE 50 DE ANI DE TĂCERE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2334 din 22 mai 2017 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1495470540.html [Corola-blog/BlogPost/375250_a_376579]
-
ca și în scris, neprecupețindu-și ironia, sarcasmul, spriritul polemic, dar și capacitatea de sintetizare a problemelor și de adâncire a considerațiilor vizând miezul lucrurilor discutate...” Vasile Băncilă - “Într-o societate în care cei mai mulți trăiesc cvasivegetativ, pe linii mai mult etnografice și mai mult biologice, sau în care se trăiește mica și banala aventură exasperantă a arivismului de toate nuanțele sau mai degrabă fără nuanțe, Nae Ionescu aducea setea interioară și nobilă a aventurii dramatice, organice, cu implicații metafizice, cu strălucire
FILOSOFUL ŞI GÂNDITORUL CREŞTIN NAE IONESCU – ÎNTRE MĂRTURISIREA SPIRITUAL AUTENTICĂ ŞI PROPOVĂDUIREA CULTURALĂ IREPROŞABILĂ… PARTEA A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2309 din 27 aprilie 2017 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1493272693.html [Corola-blog/BlogPost/377711_a_379040]
-
populare, parcă coborâte din fotografia lui Luca Paul cu bătrânele satului. Veniseră să-și vadă lada de zestre, frumos gătită de un iscusit meșter popular, și mare le-a fost surprinderea și supărarea că locul care altădată era păstrătorul comorilor etnografice ale Domneștiului, muzeul făurit cu migală de Petre, „derbedeul” popii Nicolae Ionescu, astăzi este în paragină, ladă de gunoaie. Dar, deodată, tristețea a fost alungată de vestea cea bună. Un mare suflet, cu rădăcini adânci în glia basarabă a Domneștiului
POVESTIRE de ION C. HIRU în ediţia nr. 339 din 05 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Povestire.html [Corola-blog/BlogPost/357987_a_359316]
-
mediteraneană. A participat la cercetări de teren din Andaluzia și Kenia și a colaborat la traducerea și revizuirea articolelor din secțiunea “Peoples and Cultures of the Word” din ediția italiană a Enciclopediei Britanice. A desenat hărți și a elaborat fișe etnografice pentru Atlasul Populațiilor (Utet, Italia) și a editat intrările etnologice din Dicționarul Enciclopedic, publicat tot de Utet. Albe, negre, roșii, galbene sau brune, indifferent de religie sau limbă, locuitoare ale orașelor sau rurale, sedentare sau nomade, bogate sau sărace, populațiile
Mirella Ferrera: Populaţii ale lumii. Cronică, de Mirela Teodorescu by http://revistaderecenzii.ro/mirella-ferrera-populatii-ale-lumii-cronica-de-mirela-teodorescu/ [Corola-blog/BlogPost/339273_a_340602]
-
în întreaga lume. Cartea este împărțită în cinci secțiuni care corespund, mai mult sau mai puțin, continentelor: Europa, Africa, Asia, Oceania, America și Arctica. Fiecare secțiune are o introducere ce descrie originile grupurilor care populează continentul, urmată de o descriere etnografică a fiecărei populații. O anume populație poate fi recunoscută în primul rând prin numele utilizat în literatura științifică pentru a identifica grupul și, în al doilea rând, prin sistemul cultural pe care îl folosește. Prin sistem cultural înțelegem un sistem
Mirella Ferrera: Populaţii ale lumii. Cronică, de Mirela Teodorescu by http://revistaderecenzii.ro/mirella-ferrera-populatii-ale-lumii-cronica-de-mirela-teodorescu/ [Corola-blog/BlogPost/339273_a_340602]
-
parohii românești din diaspora și comunități monahale ortodoxe și romano-catolice. PS Părinte Episcop Gherasim Putneanul a participat la festivitățile de canonizare a Cuviosului Leontie de la Rădăuți și a binecredinciosului voievod Ștefan cel Mare și Sfânt. De asemenea, a organizat Muzeul Etnografic de la Mănăstirea de maici Sf. Gheorghe din localitatea Cămârzani, din comuna Vadu Moldovei, unde s-a retras, de altfel, în ultimele luni, ca urmare a problemelor de sănătate, fiind bolnav de pancreatită. În anul 2000, PS Părinte Episcop Gherasim Putneanul
LA ÎMPLINIREA A DOISPREZECE ANI DE LA NAŞTEREA SA IN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A ÎMPĂRĂŢIEI PREASFINTEI TREIMI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1480920030.html [Corola-blog/BlogPost/376938_a_378267]
-
din Ticera, aici vor avea loc proiecții de film pe un perete exterior al construcției. Caravana Noaptea Muzeelor se concentrează, anul acesta, pe Valea Hârtibaciului unde vor fi vizitate mai multe obiective cultural-turistice din câteva localități emblematice pentru această zonă etnografică. Se va asigura ghidajul de către muzeografi. În Piața Mică va așteptăm cu două expoziții și workshopuri. În Casa Hermes, subsol, Sacrul Ubicuu, expoziția sculptorului sibian Mircea Ignat, ne dezvăluie o serie de simboluri și semne la care a reflectat în
”Fără a face rabat de la calitatea actului cultural, am reușit aproape să dublăm numărul vizitatorilor în zona centrală” by http://www.zilesinopti.ro/articole/12343/managerul-cnm-astra-fara-a-face-rabat-de-la-calitatea-actului-cultural-am-reusit-aproape-sa-dublam-numarul-vizitatorilor-in-zona-centrala [Corola-blog/BlogPost/100264_a_101556]
-
de-a dreptul temeiuri la dosarul nostru național. Pentru că, întreb eu, chiar sfidând în virtutea știrilor dintr-o singură zi: cine și-ar mai permite să nege unitatea noastră de structură națională cu cei din Basarabia când, la toate argumentele istorice, etnografice, culturale, optul lui cireșar ne mai aduce astăzi două, în legătură cu oamenii care ocupă cel mai înalt loc în administrația guvernamentală la București și Chișinău: Unul în similitudinea de falsuri la diplomele de studii, iar altul în sincronismul cu care din
SIMILITUDINI, SINCRONISME SAU SINARHIA ACELORAŞI NĂRAVURI? de CORNELIU LEU în ediţia nr. 1633 din 21 iunie 2015 by http://confluente.ro/corneliu_leu_1434891275.html [Corola-blog/BlogPost/367808_a_369137]
-
cuviință să reliefăm că acest careu de ași îi va deschide lui Sadoveanu ,,o prodigioasă carieră editorială’’, fiind recunoscut, peste decenii, ca scriitor național, ,,unul dintre autorii cei mai fecunzi ai literaturii române, reprezentant tipic al realismului liric, antropologic și etnografic, prin tematică, și al romantismului, prin sentimente și unele subiecte’’ (Marian Popa), descinzând din linia cronicarului Ion Neculce, a lui Ion Creangă și din eposul popular. Neastâmpărul creator al Marianei Didu se regăsește din plin în volumele sale ,,Stele în
,,Poemele fiinţei’’ de Mariana DIDU by http://uzp.org.ro/poemele-fiintei-de-mariana-didu/ [Corola-blog/BlogPost/93548_a_94840]
-
1-3, et.3, tel. 0040-264-595322; fax: 0040-264-595309 e-mail: cmc up@yahoo.com, www.casadeculturacluj.ro COMUNICAT CASA DE CULTURĂ A MUNICIPIULUI Cluj-Napoca, în colaborare cu Academia Română, filiala Cluj, Biblioteca Județeană „Octavian Goga”, Arhivele Naționale, filiala Cluj, Institutul Arhiva de folclor, Muzeul Etnografic al Transilvaniei, Primăria și Consiliul Local Ciucea, organizează, miercuri 23 octombrie 2013, începând cu ora 16.30, la sediul Bibliotecii Județene „O. Goga”, Calea Dorobanților nr. 104, următoarele manifestări cultural - artistice: 1. Vernisarea expoziției fotodocumentare, cu tema: „Vetre de Istorie
COMUNICAT DE LA CASA DE CULTURĂ MUNICIPALĂ CLUJ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1025 din 21 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Comunicat_de_la_casa_de_cultur_al_florin_tene_1382347231.html [Corola-blog/BlogPost/352489_a_353818]
-
Polonia, Spania. A publicat în reviste de fotografie precum PhotoMagazine (România), Dilemă, Foto4All, Photographia, Lens Work (UȘA), Digital Photography (Ukraina), Sensunic, Almanah Elore (1988), Minolta Mirror (1991). Proiectul „Oameni și Cruci” nu este un studiu. Cu atat mai puțin unul etnografic. Nici măcar un fotoreportaj nu este. Poate că „Oameni și Cruci” este mai degrabă o meditație asupra unui fenomen banal: modernizarea accelerată și fără repere a unei societăți. Proiectul ilustrează discret, pornind de la un detaliu aparent nesemnificativ (troițele de la marginea drumului
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/salonul-european-de-fotografie/ [Corola-blog/BlogPost/92350_a_93642]
-
și similare, obliterate sau neobliterate, dar care nu au curs, nici destinate să aibă curs (NC cod tarifar 9704 00 00); 2. colecții și piese de colecție de zoologie, botanică, mineralogie, anatomie sau care prezintă un interes istoric, arheologic, paleontologic, etnografic sau numismatic (NC cod tarifar 9705 00 00); c) antichitățile sunt obiectele, altele decât operele de artă și obiectele de colecție, cu o vechime mai mare de 100 de ani (NC cod tarifar 9706 00 00); ... d) bunurile second-hand sunt
EUR-Lex () [Corola-website/Law/221255_a_222584]
-
specialitate pe probleme de etnografie și folclor la Centrul Național al Creației Populare. Am scris articole de specialitate în reviste ca «La Romanie d’aujourd’hui», «Datini» și altele. Cunosc foarte bine creația noastră populară spirituală, ca și toate muzeele etnografice din România și destul de bine folclorul altor popoare (de care m-am ocupat, de asemenea, la TVR)», mărturisește în schiță biografică de bun simț, realizatoarea Theodora Popescu. Sunt cuvinte simple și sincere fără râvnirea slavei deșarte, dar pentru cunoașterea minimă
FLORI GRĂDINĂRITE DE MAESTRĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1367 din 28 septembrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1411876317.html [Corola-blog/BlogPost/341061_a_342390]
-
românești precum și multe lucruri unicat din acest domeniu: marame, catrințe și costume populare naționale ce au peste 100 de ani (opinia specialiștilor), ițari cu croiala autentică, cingători și bete țesute la război , etc. O minunată “ladă de zestre” și moștenire etnografică prețioasă pe care Neculai Vatamanu o păstrează cu pioșenie în dulapul de lemn negru din holul casei sale în speranța că se va găsi cineva car să-l sprijine în a da o utilizare cât mai bună acestei comori. Ca
AMINTIRILE VIEŢII de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 1693 din 20 august 2015 by http://confluente.ro/mariana_bendou_1440084322.html [Corola-blog/BlogPost/353235_a_354564]
-
o nebuloasă absolută... Ei se consideră băștinași ai unei străvechi țări Tamazgha 12din Africa de Nord din care mai ocupă astăzi eclave din Algeria, Tunisia, Maroc, Mauritania, Niger, Mali și Libia. Acest popor prezintă însă o mare ciudățenie: sub aspect antropologic și etnografic el este legat de populațiile Europei Centrale și de Est însă nimeni nu a avut intenția ori timpul de a se uita la ei și a întrebe de ce seamănă cei mai mulți dintre acești berberi cu popoarele regiunilor menționate, iar o parte
CONSIDERAṬII ISTORICO-GEOGRAFICE de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 1991 din 13 iunie 2016 by http://confluente.ro/mariana_bendou_1465846534.html [Corola-blog/BlogPost/342596_a_343925]
-
1928), Sentimentul religios în poezia poporeană, Editura Tipografia Centralei Cooperativelor de Producție și Consum, Chișinău. Ghinoiu, Ion, (2008), Mică enciclopedie de tradiții românești, Editura Agora, București. Ghinoiu, Ion, (2002), Sărbători și obiceiuri românești, Editura Elion, București. Ghinoiu, Ion, (2003), Atlasul etnografic român, Editura Academiei și Editura Monitorul Oficial, București. Ghinoiu, Ion, (1999), Zile și mituri: calendarul țăranului român 2000, Editura Fundației PRO, București. Eminescu, Mihai, (2000), Opere, vol.5, Literatura populară, Editura Grai și Suflet, București. Ibrăileanu, Garabet, (1970), Spiritul critic
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1472283804.html [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
cultural din zona Ruginoasei, despre descoperiri arheologice din zonă, cu vechime atestată, deosebit de importante, despre Muzeul Memorial Alexandru Ioan Cuza, cu detalii mai puțin cunoscute despre Elena Cuza, soția domnitorului și cei doi fii ai acestora. Nu neglijează nici Muzeul Etnografic din cadrul Centrului cultural Ruginoasa, așezând la loc de cinste oamenii de ispravă ai zonei, fără de care, bineînțeles, faptele nu ar exista. În acest sens, Nicolae Iorga spunea: Cunoscând istoria, eroii, tradiția, ne facem mai sociabili, mai altruiști, mai iubitori de
SCRIITORUL MARIAN MALCIU ȘI CĂRȚILE SALE de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 2104 din 04 octombrie 2016 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1475592004.html [Corola-blog/BlogPost/368667_a_369996]
-
Ultima să lucrare, monumentala prin temeinicia ordonării surselor și a analizei, Omul și leul. Studiu de antropologie culturală, apărută la Editură Academiei Române anul trecut, definitivează cercetarea temei folclorice, dovedită unică în literatura popoarelor balcanice. Acestora li se adaugă numeroasele articole etnografice, apărute în publicațiile de specialitate - ,,Revista de Etnografie și Folclor”, ,,Anuarul Muzeului Etnografic al Transilvaniei”, ,,Anuar de Lingvistică și Istorie Literară”, ,,Limba română”, ,,Cahiers Roumains d’Etudes Littéraires”, ,,Steaua”, ,,Tribuna”, ,,Vatra” și multe altele. O operă cât o viață de
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/honorem-ion-talos/ [Corola-blog/BlogPost/93067_a_94359]
-
leul. Studiu de antropologie culturală, apărută la Editură Academiei Române anul trecut, definitivează cercetarea temei folclorice, dovedită unică în literatura popoarelor balcanice. Acestora li se adaugă numeroasele articole etnografice, apărute în publicațiile de specialitate - ,,Revista de Etnografie și Folclor”, ,,Anuarul Muzeului Etnografic al Transilvaniei”, ,,Anuar de Lingvistică și Istorie Literară”, ,,Limba română”, ,,Cahiers Roumains d’Etudes Littéraires”, ,,Steaua”, ,,Tribuna”, ,,Vatra” și multe altele. O operă cât o viață de om (peste 270 de titluri), care va înfrunta timpul și pe care acum
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/honorem-ion-talos/ [Corola-blog/BlogPost/93067_a_94359]
-
atât redescoperirea, transcrierea, interpretarea unor mituri ancestrale, cât și (re)aducerea în atenția publicului cititor a frumuseții graiului autentic din zona Olteniei (romancierul - originar fiind din Baia de Arama, Mehedinți). Construind un epos bine structurat, străfulgerat de originalitate și încărcat de valente etnografice unice, printre întâmplările țesute cu măiestrie, se readuc la viață perioade dintr-o istorie nealterata a ținuturilor evocate, prezentate într-o inedită manieră cvasi-monografică, cu un deosebit simt de răspundere și un evident respect față de tradiții. Un excurs interesant, eclectic
– „IOVANA” (ROMAN) DE CORNEL BOTEANU (BAIA DE ARAMĂ) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 690 din 20 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/O_noua_aparitie_literara_in_colect_gheorghe_stroia_1353408129.html [Corola-blog/BlogPost/364891_a_366220]
-
munca instituției de spectacol care pune în scenă partitura menționată însă, fără grija deținătorului de patrimoniu, prima nu mai are obiect. Și exemplele pot continua. Discutând despre muzee, precizăm că cea mai mare parte a patrimoniului (arheologic, istoric, de artă, etnografic, memorialistic, de științele naturii, arhivistică, știință, tehnică, literatură, cinematografie, numismatică, filatelie, heraldică, bibliofilie, cartografie și epigrafie) din România este în grija muzeografilor, arheologilor, cercetătorilor, conservatorilor și restauratorilor. Mai mult, prin diferite contracte, personalul de specialitate din muzee conservă și restaurează
Români uitați de guvernanți. Emil Ursu, director general: Nu suntem vizibili în campaniile electorale, dar asta nu înseamnă că trebuie să fim pedepsiți () [Corola-website/Journalistic/102449_a_103741]
-
vreo 10 circulă și la noi. La toate popoarele ortodoxe, ouăle încondeiate alcătuiesc una dintre interesantele manifestări ale artei populare. Ouă încondeiate cu mărgele Privite mai de aproape însă, nu se poate tăgădui însemnătatea desenelor atât din punct de vedere etnografic, cât și artistic. Deși asemănându-se la trăsături generale, încondeierile variază însă, având un caracter propriu fiecărui popor. Astfel, pornind de la noi ca să mai înaintăm către Apus, trecând prin Bucovina, Boemia până în Polonia, găsim motive geometrice tot mai complicate, combinații
Oul, simbolul fecundității și al formei desăvârșite by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105619_a_106911]
-
operațiune de export, care poate fi temporar sau definitiv. Articolul 2 În înțelesul prezentelor norme metodologice, următorii termeni reprezintă: a) bunuri culturale mobile - bunuri mobile create de om sau de natură, care au semnificație ori importanță arheologică și istoric-documentară, artistică, etnografică, științifică sau tehnică și care nu se pot exporta decât pe baza certificatului de export; ... b) export - operațiunea de scoatere peste frontieră a bunurilor culturale mobile; ... c) certificat de export - documentul care atestă că unul sau mai multe bunuri culturale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/157431_a_158760]
-
6, însoțit de Lista bunurilor culturale pentru care s-a emis certificatul de export temporar, în conformitate cu formularul prevăzut în anexa nr. 4A. ... (3) Pentru operele de artă plastică și fotografică, operele de artă decorativă sau de cult, operele cu caracter etnografic și ale meșteșugarilor populari, precum și pentru alte opere create de autori în viață, care pot fi exportate definitiv sau temporar fără nici o restricție, nu se întocmesc dosare de export și nici nu se emit certificate de export. ... Secțiunea a 2
EUR-Lex () [Corola-website/Law/157431_a_158760]