957 matches
-
considerate, în general, ca niște curiozități. Un al doilea moment al povestirii noastre este primitivismul. La sfârșitul sec. XIX numeroși artiști occidentali încep să se intereseze de aceste „vraje", iar măștile create în teritoriile africane sunt aduse în Europa. Unii etnologi, lingviști și geografi colecționează obiectele de proveniență africane și destinate pentru studiul religiei, politicei și în general pentru studiul colonialismului din acele regiuni. Obiectele africane încep să fie prezentate în muzee. - Muzeul etnografic din Trocadero (Paris), British Museum (Londra) ș.a.
ARTA AFRICANĂ de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 2202 din 10 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362852_a_364181]
-
al școlii și al condeiului; Apostol D. Culea, institutor, autor de manuale școlare, animator cultural, scriitor, traducător, publicist; Ion Petrovici, filozof, logician, eseist, memorialist, scriitor, orator, om politic și profesor universitar; Cora Irineu, redactor, autor de tablete; Tudor Pamfile, scriitor, etnolog, folclorist; cei doi Gheorghe Bujoreanu, scriitori; Constantin Buzdugan, scriitor și un mare patriot; Cornelia Buzdugan - Hașeganu, poet și profesor; Dumitru (Ilie) Dogaru, autor de proză scurtă; Constantin Gh. Ștefănoiu, poet; Teodor Al. Munteanu, redactor; Constant Tonegaru, poet; Bennedict Corlaciu, poet
PORTRETE LA DUNĂREA DE JOS de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1376 din 07 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362285_a_363614]
-
a cântecului a fost încheiată de recitalul Casandrei Maria Hauși, care a interpretat inclusiv balade de pe albumul ce poartă prenumele mamei sale, „Doina”, material discografic ce va fi lansat în curând. Casandra Maria Hauși i-a mulțumit, cu această ocazie, etnologului Pamfil Bilțiu, care i-a oferit o parte dintre doinele cuprinse pe album. Interpreta, care a devenit cunoscută după ce, în urmă cu doi ani, a obținut trofeul „Maria Tănase” la cel mai cunoscut festival-concurs folcloric din țară, interpretează, cu vocea
MUZICĂ ŞI POEZIE DE ZIUA LUI EMINESCU LA BIBLIOTECA JUDEŢEANĂ DIN BAIA MARE de ANCA GOJA în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362446_a_363775]
-
scris volume întregi, cum ar fi poetul Grigore Vieru. Însă mai descoperim și pe alții precum: romanciera Dora Alina Romanescu născută în județul Bistrița-Năsăud, sportivul militar Traian Moldoveanu înzestrat cu darul povestitorului și iubitor de călătorii, Pamfil Bilțiu, din Baia Mare, etnolog, publicist și animator cultural, pe cunoscutul cântăreț de muzică populară Benone Sinulescu, scenograful Elena Forțu, sculptor și artist plastic, iubitoare de cunoaștere prin călătorie, și artistul plastic Sorin Spiridon Gâtu din Gherla, artist plastic a cărei operă este pătrunsă de
VOL. XLIV de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361109_a_362438]
-
Române pentru Patrimoniu (ARP), cu revistele de cultură din străinătate, cu poetul și filozoful Eugen Evu, filozoful Sorin Borza, muzicologul Oleg Garaz, regretatul Andrei Vartic (Basarabia), Ion Măldărescu, scriitorul și prietenul George Roca, poeta Angela Baciu, istoricul dr. Viorel Roman, etnologul Julia Maria Cristea (Viena), poetul Dimitrie Grama (Danemarca), Ion Drăgușanul și încă mulți alții, dar și cu publicații românești prietene, ca „Romanian Vip”, „Observator”, precum și cu reviste de renume din țară, ca de pildă, „Provincia Corvina”, „Familia”, „ARP”, etc. - Între
DESPRE JURNALISMUL DE CALITATE CA DEMERS CULTURAL, ÎNTR-UN DIALOG CU LUCIAN HETCO, EDITOR ŞI REDACTOR ŞEF AL REVISTEI „AGERO de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 238 din 26 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360795_a_362124]
-
fost alese cele mai bune interviuri cu personalități culturale realizate de Anca Goja în perioada în care ea a reflectat în „Graiul Maramureșului" evenimentele culturale din Baia Mare și din județ. Se regăsesc, astfel, mărturisiri ale unor artiști plastici și vizuali, etnologi, filosofi, actori, regizori, critici de film și de teatru, scriitori, muzicieni și jurnaliști, fie aceștia personalități născute sau trăitoare în Maramureș, fie spirite alese care au avut ocazia să viziteze aceste locuri cu diverse ocazii. Iată câteva nume: Maia Morgenstern
„CONVORBIRI CU ELITELE” DE ANCA GOJA de GEORGE ROCA în ediţia nr. 158 din 07 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367206_a_368535]
-
și dăruire. Și cum zona aceasta binecuvântată de Dumnezeu cu oameni de ispravă este, oarecum, granița cu inegalabila Țară a Moților, cum ar fi putut începe un astfel de concert altfel decât cu tulnicăresele din Beliș?! Doamna Maria Golban Șomlea, etnolog, originară din satul Frăsinet, comuna Mărgău, fiică a locurilor dar și cunoscută și îndrăgită interpretă a cântecului popular ardelenesc, cea care reprezintă, așa cum bine spune Conf. Dr. Aurel Bodiu „«doina» stărilor noastre sufletești cu dor și singurătate, cu jale și
COLINDĂM, DOAMNE, COLINDĂ! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363598_a_364927]
-
de 3 martie era consacrată prin tradiție Babei de toamnă sau a culesului. Se credea că așa cum vor fi cele trei zile așa urmau să fie și cele trei anotimpuri. Alteori, primele patru zile închipuiau toate cele patru anotimpuri. Potrivit etnologilor, ziua de 1 martie avea valoare de omen, ca ziua de Crăciun și că cea de Anul Nou: „Când ajungeam la întâi mart se chema că asta-i Odochia, Babă Odochia. Dimineață ne sculam și începem 12 lucruri, ca la
MĂRŢIŞORUL ROMÂNESC de MARCEL LUTIC în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349081_a_350410]
-
Erai legat în trei locuri” (informații din Basarabia; culegător: V. Buzilă). În unele zone ale țării, mărțișorul nu se punea la 1 martie, ci atunci cand apărea pe bolta cerească Craiul Nou (luna nouă). Originea acestei sărbători ar fi, după unii etnologi, română, iar după alții traco-dacă. Întâlnită numai în sud-estul Europei și în Italia, sărbătoarea are ca punct de plecare străvechi practici rituale, făcând parte dintr-un scenariu amplu și complex care urmărea înnoirea anului primăvară, la nașterea și moartea simbolică
MĂRŢIŞORUL ROMÂNESC de MARCEL LUTIC în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349081_a_350410]
-
compoziție are cutare cărămidă sau ciob, fără acces la Internet, la cele mai solide baze de date, fără urmărire prin satelit a ceea ce se întîmplă în Carpați (că de pildă misterioasele „arsuri"), fără o echipă solidă mulți - disciplinară incluzînd sociologi, etnologi, istorici, medici, economiști, este în cercetarea arheologică modernă un fel de a juca turcă pe rampa de lansare a unei rachete, nevăzînd altceva decît tuiul. L-am întrebat cum de a ajuns să fie așa de pasionat de daci, la
CUIUL DACIC de NAPOLEON SĂVESCU în ediţia nr. 76 din 17 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348709_a_350038]
-
și a generozității. Cu această ocazie, românii dau și primesc daruri. Până în secolul al IV-lea, acesta se sărbătorea odată cu Botezul Domnului, pe data de șase ianuarie. Cel mai practicat obicei, care a rămas până în zilele noastre, este colindatul. Totuși, etnologii văd în această sărbătoare ca fiind urmașa Saturnaliilor și a altor sărbători romane, dedicate solstițiului de iarnă. În ziua de Crăciun, așează o nucă și un bănuț în apa cu care te speli pe față. Se spune că vei avea
SĂRBĂTORILE DE IARNĂ ÎN FOLCLORUL ROMÂNESC ŞI EUROPEAN de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1096 din 31 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347661_a_348990]
-
Vatuiu, Ana-Cristina Popescu, Doina Drăgan și Ana Ghiaur, aduc un omagiu Limbi Române prin diferite genuri ale literaturii. Un capitol interesant ce se constituie într-un evantai de “Călătorii de documentare și pelerinaje“, cuprinde reportajele semnate de Ana Caia, Dr. etnolog Maria Mândroane, Andrușa R. Vătuiu, Genoveva Tako, psiholog Lucia Anucuța și Stelian Borhan, în care descrierea, imaginea, tradițiile și obiceiurile unor popoare sunt evidențiate cu empatie și originalitate. Interesante pagini le aflăm în Capitolul 6, unde orașul Timișoara este înglobat
PREDOSLOVENIE PENTRU BILANŢUL UNEI ACTIVITĂŢI ÎN SLUJBA CULTURI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1471 din 10 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350132_a_351461]
-
bine un ciclu iconografic. Consideră că pentru un artist este important ca lucrările să fie cât mai diversificate și originale. Privește actul creator ca o stare de meditație, ca o relație cu divinitatea. Moldoveanu Vasile din Moreni, județul Dâmbovița, este etnolog, sociolog, meșter în prelucrarea lemnului și pictor. Până la vârsta de 60 de ani a lucrat în medii diferite unde Dumnezeu i-a trimis suficienți îngeri păzitori care i-au remarcat talentul și pasiunea pentru prelucrarea lemnului și i-au oferit
TÂRGUL ICONARILOR ŞI MEŞTERILOR CRUCERI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1358 din 19 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/366167_a_367496]
-
se atingă de casa ta/ fiul lui scopelinos/ din theba/ pentru că era înconjurată/ de aură poeziei/ că de un scut antirachetă. (Lui Pindar)” - Gheorghe A. Stroia „Înapoi în poveste este o carte de referință pentru biografia poetului Cornel Boteanu, cărturar, etnolog și scriitor al unei așezări unice, Baia de Arama, locul unde viața se îngâna cu povestea. O carte de referință pentru că autorul și-a definitivat vocația poetica, bazată pe o clarviziune lirica proaspătă, convingătoare și învăluitoare, de o simplitate profundă, construită în
ÎNAPOI LA POVESTE de EDITURA ARMONII CULTURALE în ediţia nr. 768 din 06 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351751_a_353080]
-
groapă, sunt detalii vii ale unui monument editorial de valoare, sigur, europeană. Noi, generațiile care încă mai avem o legătură prin rudele în viață, sau prin crucile din țințirime, cu ceea ce a mai rămas autentic din tradiția de odinioară, sătească. Etnologii Vasile V. Filip și Menuț Maximinian au executat un exercițiu de restituire a unor valori colosale și care, nedescoperite la timp, ar fi riscat să se piardă. Profesioniști și mânuitori de condei de mare clasă, autorii nu s-au rezumat
RITUALURI DE TRECERE de MELANIA CUC în ediţia nr. 775 din 13 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351773_a_353102]
-
bine selectat și așezat în oglindă cu realitatea palpabilă a satului actual, sau a celui doar din amintiri, autorii au pornit travaliul facerii cărții de la punctul Zero, din secunda în care ne întrebăm cu toții : De unde vin copiii? Ca veritabili antropologi, etnologi de profesie, au atins mai toate etapele care leagă viața de moarte. Au prins și subiecte tabu, dar și altele în care vizualul și rolul colectiv sunt decisive pentru o civilizație așezată, agrară, cum a fost a noastră. Satul care
RITUALURI DE TRECERE de MELANIA CUC în ediţia nr. 775 din 13 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351773_a_353102]
-
dăinuie în unele părți ale satului românesc, pentru că adesea tinerii se întâlnesc în poieni ascunse, descălțându-se și zburdălnicind pe verdeața presărată cu flori. Cele două cuvinte au suferit în timpul istoric al civilizației românești transformări: trago, spun cei doi renumiți etnologi, pe care i-am amintit în rândurile de mai sus, a devenit cu timpul drago, iar termenul pede se va transforma în bete. Bete, folosit în unele zone din Oltenia are înțelesul de mulțime, adunare, însă simbolic acest cuvânt se
SĂRBĂTOARE A IUBIRII LA ROMÂNI, DRAGOBETELE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 787 din 25 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351975_a_353304]
-
noștri îl considerau naș cosmic, oficiatorul tuturor nuntirilor de la începutul fiecărei primăveri, atât la oameni cât și animale. Dragobetele era considerat zeul bunei-dispoziții, celebrată prin veselie și petreceri de la care se porneau de multe ori discuțiile viitoarelor căsătorii. Față de consemnările etnologilor și filologilor noștri, care au studiat și fixat anumite teorii sub o influență nefastă câteodată, contrară firii lucrurilor ce puteau fi cu adevărat demne de cercetat înainte de anul 1990, aș opta mai mult pe legătura acestei sărbători ca fapt existențial
SĂRBĂTOARE A IUBIRII LA ROMÂNI, DRAGOBETELE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 787 din 25 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351975_a_353304]
-
observa și astăzi pe muntele Ceahlău și că ar fi o mărturie vie a acestui mit românesc. Zi a îndrăgostiților, început de primăvară, început de viață, acesta este Dragobetele! S-au ocupat mulți cercetători de proveniența acestei sărbători. Nicolae Constantinescu - etnolog al Universității din București - afirmă că nu există atestări documentare ale acestei sărbători decât în secolul al XIX-lea; lingvistul Lazăr Șăineanu propune analogia cu „dragu-bete”, sufixul „bete” fiind folosit în zonele din Oltenia, semnificând „adunare, mulțime”; etnograful Marcel Lutic
DRAGOBETELE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 418 din 22 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346610_a_347939]
-
mi le-am propus de multă vreme, să vi le pun, ocazie cu care cititorii sau fanii dumneavoastră, vor avea ocazia de-a vă cunoaște și mai bine. Nu că nu v-ar ști lumea - sunteți poet scriind versuri, sunteți etnolog scriind monografii ale localităților județului, sunteți familist (căsătorit și doi copii!), și nu în ultim rând sunteți jandarm profesionist. Aflu că zilele acestea ați fost numit de comanda Inspectoratului de Jandarmi Județean Maramureș, JANDARMUL ANULUI! Vă felicit pentru acest merit
I.J.J. MARAMURES (2013) de VASILE BELE în ediţia nr. 840 din 19 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345935_a_347264]
-
și numeroase cântece de neuitat. Dintre cântecele pe care și-a pus amprenta inconfundabila pot fi amintite: „Sărbătorile-s ca mine”,„Peste sat trece un nor”, “De la naștere la moarte”, „Șatra”, „Moare de ciuda bărbat”. Într-un articol publicat de etnologul Gheorhe Pârja, acesta o descria pe Ileana Rusu că pe o excepțională interpreta de muzică populară. „Ileana Rusu trecea de la doina sfîșietoare la cîntecul de petrecere. De la melodii din folclorul țigănesc la cîntecul de dragoste. Nimic forțat. O lină curgere
FESTIVALUL DE FOLCLOR AL ROMANILOR DE PRETUTINDENI ILEANA RUS de LIA ALEXANDRA HUSAR în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356200_a_357529]
-
comunității.Un cuvânt de laudă Muzeului Almăjul se cuvine . Delegația arădeana a fost așteptată de arădeanul cu nume de Mănăstire G.Rancu Bodrog, dr.Dacian Rancu și a fost reprezentată de dr.Doru Sinaci director CCJ ,dr.Elena R.Colta etnolog iar expozanții Horia Truță Eugeniu Criste Paul Krizner au adus înscrisuri obiecte de cult cărți rare.Un moment cât un Viu Muzeu l-a reprezentat Standul Nădlac de pictură Felicia Baltă produse brand salam cașcaval dar vestmintele drd Gabriela Marco
DIN CÂMPIA ARADULUI ÎN ŢARA GUGULANILOR de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 2320 din 08 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/368890_a_370219]
-
prof. dr. Cornel Boteanu (scriitor, doctor în filologie); • prof. dr. Monica Grosu (scriitoare, doctor în filologie, membru USR); • acad. prof. dr. Cristian Petru Bălan (scriitor, eminescolog, membru al USR și Academiei Româno-Americane de Arte și Științe); • prof. dr. Narcisa Boldeanu (etnolog, doctor în filologie); • prof. drd. Adina Voica Sorohan (poetă, doctorand în filologie); • Gheorghe A. Stroia (coordonator proiect, scriitor, membru al Academiei Româno-Americane de Arte și Științe) Am trimis deja către tipar antologiile, în așa fel încât, pe săptămâna viitoare vom
ANTOLOGIILE ARMONII CULTURALE – PROIECT… BUN DE TIPAR!!! de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1991 din 13 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370730_a_372059]
-
mai dăinuie în unele părți ale satului românesc, pentru că, adesea, tinerii se întâlnesc în poieni ascunse, descălțându-se zburdălnicind pe verdeața presărată cu flori. Cele două cuvinte au suferit, în timpul istoric al civilizației românești, transformări: trago, spun cei doi renumiți etnologi, pe care i-am amintit în rândurile de mai sus, a devenit cu timpul drago, iar termenul pede avea să se transforme în bete. Cuvântul bete, folosit în unele zone din Oltenia, are înțelesul de mulțime, adunare însă simbolic acest
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
noștri îl considerau naș cosmic, oficiatorul tuturor nuntirilor de la începutul fiecărei primăveri, atât la oameni cât și animale. Dragobetele era considerat zeul bunei-dispoziții, celebrată prin veselie și petreceri de la care se porneau de multe ori discuțiile viitoarelor căsătorii. Față de consemnările etnologilor și filologilor noștri, care au studiat și fixat anumite teorii sub o influență nefastă câteodată, contrară firii lucrurilor ce puteau fi cu adevărat demne de cercetat înainte de anul 1990, aș opta mai mult pe legătura acestei sărbători ca fapt existențial
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]