479 matches
-
Știm prea bine că nici Dumnezeu din cer, nici om de pe pământ nu mai e în stare a opri repedea cădere pe povârnișul fatal pe care am apucat. Peste douăzeci și cinci de ani românul în România chiar va fi o curiozitate etnologică precum e astăzi în munții Emului, unde-a stăpânit cu glorie două veacuri. Știm prea bine că am făcut drumuri comode de fier și poduri peste râuri invaziei veacului modern și că stăpânii viitori ai pămîntul[ui] nostru trec în
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
al nostru, căruia Dumnezeu i-a dat oase destul de proporționate și o isteciune îndestul de vie, și-a prefăcut tocmai Adunarea în care ar fi trebuit să trimită tot ce are mai bun într-un fel de menajerie de curiozități etnologice și zoologice, a cărei exemplare gândesc și vorbesc tot atât de ciudat pe cât de ciudate arată. Se vede că teoria de "om și om" a fost pricepută la noi cu totul conform spiritului naturalist al secolului nostru, și nația a voit să
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
atunci cestiunea n-ar fi gravă. Dar a face loc în sânul nostru unei naționalități străine, care se simte străină și constituie prin organizarea ei un stat în stat ar fi a ne face jerfa unei mistificațiuni, a unei minciuni etnologice. Înțelegem prea bine că art. 7 era o piedecă absolută, care oprea încetățenirea chiar a evreilor ce au ferma voință de-a deveni români, înțelegem asemenea că o piedecă absolută, care nu permitea nici o concesie, trebuie înlăturată, cu sau fără
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
tătarilor, vremea turcilor, a fanarioților, a cîrjalîilor; păstra-va poporul nostru atâta memorie din ziua de azi pentru a pomeni vremea roșilor? Exista-va acest popor sau istoricii străini vor pomeni de el în compendiile lor ca de-o curiozitate etnologică, dispărută de pe pământ, pentru că n-a avut nicicând energia de-a se ridica contra mișeilor, ci aclamîndu-i din contra, ca salvatori ai săi, au răstignit pe adevărații lui fii? Exista-va el, când Antihrist, personificat în acel fin și elegant
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
a riturilor lor, rod al modului particular de a vedea al autorului, oricare ar fi acesta, scriitor sau antropolog. Propuneam așadar ca, În orele de limbi străine, să se confrunte texte literare cu texte neliterare provenind din studii sociologice sau etnologice și să se supună ambele tipuri de texte unei lecturi critice. Obiectivul pe care Îl urmăream era favorizarea descoperirii reciproce a culturilor belgiană și maghrebină În contextul unei ore de franceză ca limba a doua. Sugeram utilizarea de texte provenind
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
deduse decât a priori. O utilizare științifică Termenul de „moravuri” se pretează astăzi la o utilizare lipsită de orice considerație de natură etică. El este folosit ca atare, să ținem minte, În etologie. S-a răspândit În scrierile sociologice și etnologice, desemnând cel mai adesea un tip de fenomene distincte de drept, ca și de morală. Trimite În general la norme care nu sunt obligatorii, dar a căror transgresare este sancționată, uneori chiar foarte dur, de corpul social. Anumiți teoreticieni propun
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
tezele eurocentrismului, care prezentau Africa drept un continent locuit de animale și de sălbatici și bântuit de friguri, au fost modificate de o argumentație care scotea În evidență scopurile reale ale colonizării și reliefa valorile civilizației africane pe baza studiilor etnologice, a mărturiilor, a povestirilor și a realizărilor tot mai des Întâlnite chiar și În Europa ale artei negre. Iată deci ce au În comun aceste viziuni. Totuși, anumite concepții se deosebesc Între ele prin statutul acordat noțiunii. La Césaire, există
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
controleze și să le dirijeze potrivit gusturilor de "stăpâni". Analogia peninsulei cu placa terestră turnantă, spre toate cele patru zări ale continentului, funcționează nu numai topologic, ci și spiritual-simbolic, mitologic (Orfeu, Dyonisos, Zalmoxis sunt cel mai des evocați în scrierile etnologice) și religios-creștin. Pe apele și prin strâmtorile Mării Negre, dar mai ales pe țărmurile ei, oamenii comunică în toate sensurile: spre Caucazul mai sălbatic și de aici spre Asia de vest și mai departe sau spre cele patru puncte cardinale ale
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
din punct de vedere istoric, artistic sau științific; - siturile: lucrări ale omului sau opere rezultate din acțiunile conjugate ale omului și ale naturii, precum și zonele incluzînd terenurile arheologice care au o valoare universală excepțională din punct de vedere istoric, estetic, etnologic sau antropologic. Articolul 2 În spiritul prezenței convenții sînt considerate că patrimoniu natural: - monumentele naturale constituite de formațiuni fizice și biologice sau de grupări de asemenea formațiuni care au o valoare universală excepțională din punct de vedere estetic sau științific
EUR-Lex () [Corola-website/Law/156208_a_157537]
-
folclor muzical). S-a născut la data de 13 februarie 1949 în Buzău. Între 1967-1973, urmează cursurile Universității Naționale de Muzică din București, secția „Compoziție“, pe care o absolvă ca șefă de promoție. Se angajează apoi la Institutul de Cercetări Etnologice și Dialectologice din București, începându-și activitatea de cercetător. Între 1982-1984 se ocupă de editarea unor discuri cu înregistrări din arhiva Institutului, în cadrul „Colecției naționale de folclor”. În anul 1984 obținute doctoratul în muzicologie. În 1987 a primit Premiul Academiei Române
Speranța Rădulescu () [Corola-website/Science/331806_a_333135]
-
Dreptul așa cum se prezintă la noi nu numai că e o știință, dar, mai mult încă, e o știință străină, care trebuie învățată de la străini. Îmbătrâniți ex officio și pe cale artificială, nici un pas îndărăt nu ne mai poate reda tinereța etnologică, tinereța ca popor. Cu vremea, peste o sută - două de ani, am fi ajuns în adevăr, propășind ca tot ce e organic, încet, la o civilizație a noastră proprie, tot atât de înaltă ca și aceea a altor popoare. Dar ne-am
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
decât în parte sau indirect și cari au nevoie sau de-o rectificare, sau de tranziția printr-un nou punct de vedere. Noi, de ex., avem în privința așa numitului antagonism dintre moldoveni și munteni o părere proprie, bazată pe observațiuni etnologice, care modifică esențial maniera de-a privi cestiunea. Nu există, după a noastră părere, nici o deosibire între rasa română din Muntenia, Moldova, din cea mai considerabilă parte a Ardealului și a Țării Ungurești. E absolut aceeași rasă, cu absolut aceleași
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
1881] ["NU NE ÎNDOIAM CĂ DISTINGEREA... "] Nu ne îndoiam că distingerea noastră între români de rasă și români de proveniență incertă are să provoace nemulțumiri. Am mai tratat cestiunea aceasta când în treacăt, când atrăgând în cercul discuției elemente istorice și etnologice mai numeroase, dar era atât de jenantă pentru d. C. A. Rosetti și pentru partidul de la guvern încît, cu o vădită teamă, s-au ocolit orice răspuns. Abia acum "L'Independance roumaine", din cauze pe cari le înțelegem poate, ne
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
cu aceste gunoaie ale României. La 1921, cine va ajunge, poate că acești oameni vor fi putut deveni români, dacă nu vor fi precupețit demult țara bucată cu bucată cătră evrei și nemți, dacă România va mai exista ca expresie etnologică, nu ca expresie geografică. Și cine știe dacă mănținerea espresiei geografice cu sacrificiul celei etnologice nu e de un folos problematic? Oare nu vedem că în procesul de sacrificare a naționalității române care se consumă sub Carol îngăduitorul ajungem să
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
fi putut deveni români, dacă nu vor fi precupețit demult țara bucată cu bucată cătră evrei și nemți, dacă România va mai exista ca expresie etnologică, nu ca expresie geografică. Și cine știe dacă mănținerea espresiei geografice cu sacrificiul celei etnologice nu e de un folos problematic? Oare nu vedem că în procesul de sacrificare a naționalității române care se consumă sub Carol îngăduitorul ajungem să ne fie scârbă de noi înșine? Dacă în adevăr, prin vicisitudini neterminabile, ne-am chinuit
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
moderate; aci însă întîlnește rezistența lui Rosetti, de care nu-i este permis să se despartă dacă nu voiește să piardă cu dânsul pe alți mulți stâlpi ai săi din Parlament. [5 august 1881] ["CĂUTÎND A ESPLICA... Căutând a esplica etnologic antagonismul atribuit moldovenilor contra muntenilor am găsit că bărbații de peste Milcov nu înțeleg sub cuvântul "muntean" populația istorică a Țării Românești, una și aceeași în toate provinciile, ci o pătură superpusă, neistorică, imigrată de curând prin orașe, din care se
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
câștiga un merit comparând încăperea cubică a unui craniu în adevăr dacoromanic cu strâmtoarea acelor scorburi găunoase în cari rezidă sterilitatea intelectuală și perfidia partidului roșu. Declamațiile și asigurările solemne de patriotism nu ajută nimic în cestiune, întru cât e etnologică. În privirea politică, punerea tezei poate fi oportună sau inoportună, practică sau nepractică, dar numai din punctul de vedere al celui care-o judecă, nu din acela al adevărului în sine. Pentru meritele reversibile financiare ale grupului Carada - C. A
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
-i exploata în bună voie? {EminescuOpXII 281} Oare poporul nostru nu are altă misiune pe pământ decât de-a plăti pensii reversibile d-lui C. A. Rosetti și a muri în război pentru a pune fundament siguranței falimentelor frauduloase? Espresia etnologică și geografică a statului român să nu fie decât un pretest pentru Chirițopoli de a-și face mendrele, pentru ca străinii să se îmbogățească și să se încarce cu onorile create în numele acestui popor?... Țara Românească nu mai e decât ocazia
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Terinte Țără - lungă să puie trebile la cale, iar nu Giani, Cariagdi, Carada, Flevs, Chirițopol, C. A. Rosetti și alții de soiul acesta. [9 august 1881] O CONFIRMARE NEAȘTEPTATĂ Fără s-o așteptăm, d. I. Ghica dă dreptate teoriei noastre etnologice în scrisoarea a Ix-a adresată d-lui V. Alecsandri și publicată în "Convorbiri". Iată în adevăr pasaje din această scrisoare cari ilustrează teoria noastră despre sterilitatea intelectuală a imigrațiunii românizate din proaspăt. Deși tonul scrisorii e beletristic, potrivit cu foaia
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
în aceste răspunsuri vedem deosebirea de rasă. Izraeliții caută a fi obiectivi. Se 'nțelege. Capetele sunt anatomic mai bine conformate, mai încăpătoare decât capetele stârpiturilor fanariote; de-aceea și pot avea un interes pentru cestiunea pură, în sine, pentru cea etnologică. Organele izraelite ne răspund prin analogii istorice. Ne răspund cu normanii cari au cucerit Anglia. În adevăr, romanii au cucerit Galia, pe urmă au cucerit-o rase germanice, tot astfel normanii au cucerit Anglia. În genere lupta fericită de rasă
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
a gândit, nici a putut gândi numai la statul politic al regelui Carol, unde deasupra insulei s-a cocoțat o mână de grecotei și de bulgăroi malonești cari formează un ciudat epizod în istoria noastră. A gândit desigur la espresia etnologică, la poporul românesc astfel precum se află. aci și pretutindenea același, și care la un loc formează insula etnică de care e vorba. Greco - bulgarii, fie asigurați ungurii, ar fi cu rușii ruși, cu maghiarii maghiari, cu nemții nemți; s-
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
ruși, cu maghiarii maghiari, cu nemții nemți; s-ar da după păr numai să le meargă bine. Când e vorba de-o luptă cu efect în contra panslavismului, interes comun maghiarilor și românilor, maghiarii cată să se convingă că întreaga insulă etnologică formează un element de rezistență, că întreagă trebuie să aibă conștiința că existența ci națională [î]i este asigurată din partea Apusului, că nicăiri ea nu-și consumă puterile în lupte zilnice pentru mănținerea individualității ei. Daca însă prin zilnice vexațiuni
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
cari să-și facă din specula sângelui, a hotarelor, a cetățeniei române un mijloc de existență zilnică, un mijloc de câștig. [1 septembrie 1881] {EminescuOpXII 319} ["CATĂ SĂ SPUNEM... Cată să spunem câteva cuvinte asupra metodului de cercetare a cestiunii etnologice și sociale pe care l-am urmat, precum și asupra formei date acestor studii. Adversarii noștri sunt naivi când cred că, prin diversiuni ce n-au a face nimic cu obiectul în sine, sunt în stare a ne abate din calea
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
pân - acuma de buna lui credință și de câte ori s-au servit de reputația lui ca de-o manta, pentru a acoperi cu numele lui nepătat petele multiple ale partidului. [22 septembrie 1881] ["CE ADEVĂRATĂ E TEORIA... Ce adevărată e teoria etnologică relevată de noi se cunoaște de acolo că, în puțin timp, a devenit populară. Mai mult, în banchetul dat d-lui de Rosny, doi oratori au făcut aluzie la teoria noastră, deși poate ilustrul sinolog n-a cunoscut ascunsul înțeles
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
e 'n cestiune, ci pînea de toate zilele ori îmbogățirea acestor pretinși români, incapabili de patriotism. [8 octombrie 1881] [""L'INDEPENDANCE ROUMAINE" [Î]ȘI FACE PLĂCEREA... "L'Independance roumaine" [î]și face plăcerea de a se întoarce asupra cestiunii noastre etnologice, dîndu-i importanța unei bagatele. Desigur nu ne vom supăra de apreciația aceasta, de vreme ce atârnă de oamenii care o fac. Cel ce știe istoria țării noastre, cel ce cunoaște câte s-au întîmplat din începuturile țărilor și până la anul 1700, cine
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]