924 matches
-
25.09.1933, fiul lui Peretz și Ghitia Cercetător științific la Institutul de psihologie Fost membru în conducerea organizației sioniste „HANOAR HAȚIONI” 20. CULER HEIM, născut la 23.02.1929, fiul lui Iosif și Haida Cercetător științific la Institutul de etnologie și dialectologie În perioada 1945-1947 a activat în organizația sionistă „HANOAR HAȚIONI” 21. BARASCHI SILVIA, născută la 01.11.1942, fiica lui Mircea și Suzana Cercetător științific la Institutul de arheologie În 1973 a solicitat plecarea definitivă dințară, împreună cu fiul
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
fiica lui Constantin și Steliana Șefa Oficiului relații externe, Academia de științe sociale și politice Tatăl, fost membru P.N.L., exclus din P.C.R. 24. WALD HEINRICH, născut la 31.10.1920, fiul lui Adolf și Ana Cercetător științific la Institutul de etnologie și dialectologie Manifestări ostile prezente, susține teze contrare marxismului 25. GEORGESCU VLAD, născut la 29.10.1937, fiul lui Vlad și Alexandrina Cercetător științific la Institutul de etnologie și dialectologie Manifestări ostile prezente; relații suspecte cu cetățeni străini, intenții de
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
10.1920, fiul lui Adolf și Ana Cercetător științific la Institutul de etnologie și dialectologie Manifestări ostile prezente, susține teze contrare marxismului 25. GEORGESCU VLAD, născut la 29.10.1937, fiul lui Vlad și Alexandrina Cercetător științific la Institutul de etnologie și dialectologie Manifestări ostile prezente; relații suspecte cu cetățeni străini, intenții de evaziune. 26. VETIȘANU VASILE, născut la 29.04.1935, fiul lui Natural și Eugenia Cercetător științific la Institutul de etnologie și dialectologie Manifestări ostile prezente, susține teze contrare
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
Vlad și Alexandrina Cercetător științific la Institutul de etnologie și dialectologie Manifestări ostile prezente; relații suspecte cu cetățeni străini, intenții de evaziune. 26. VETIȘANU VASILE, născut la 29.04.1935, fiul lui Natural și Eugenia Cercetător științific la Institutul de etnologie și dialectologie Manifestări ostile prezente, susține teze contrare marxismului 27. LIICEANU GABRIEL, născut la 23.05.1942, fiul lui Ion și Ana Cercetător științific la Oficiul de informare în domeniul științelor social-politice Manifestări ostile, teze contrare marxismului, relații suspecte cu
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
sens, C. Rădulescu-Motru aduce argumente sistematice subordonate schemei determinismului prin finalitate și acordate ipotezei personalismului energetic, așa cum a fost ilustrat în acest capitol și cum va fi ilustrat mai departe, dar și exemple din lucrările de antropologie culturală, antropologie socială, etnologie etc. În capitolul Sufletul mistic din Personalismul energetic, C. Rădulescu-Motru îl citează, printre alții, pe L. Lévy-Bruhl. Punctul de vedere al lui Lévy-Bruhl este apropiat de cel al lui C. Rădulescu-Motru. Mistică poate fi, socotește sociologul francez, activitatea mentală: Pentru
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
C. Rădulescu-Motru pe sistemul de aptitudini care definesc munca omului primitiv; căci ceea ce definește o formă stabilă a energiei personalizate, după socotința sa, este munca. Filosoful român găsește în operele lui Lévy-Bruhl și în general în lucrările de antropologie culturală, etnologie, sociologia comunităților arhaice, probe pentru ideea sa privind existența unei prime întruchipări umane în forma sufletului mistic. Personalitatea misticului este, sub aspectul structurii sale, ca orice alt tip de personalitate; ea constituie o unitate umană de existență. Ea vine oarecum
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
și, cu mici excepții, toate cele zece numere câte înregistrează până la sfârșitul anului 1954 sunt scrise în întregime de A. Între ceilalți sporadici colaboratori este de amintit Al. Gregorian (cu versuri). În 1973, A. participă cu un remarcabil studiu de etnologie, bazat de asemenea pe cercetări de folclor comparat, Rânduiala la români, la volumul colectiv, Rânduiala. Perspective românești, tipărit, în 1973, de Editura Ioan Cușa, la Paris. Ceilalți colaboratori ai volumului sunt C. Amăriuței, N. Neculce, M. Cismărescu, M. Korne, G.
AMZAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285329_a_286658]
-
Gage. Și-a luat doctoratul în filologie în 1974, cu teza Baudelaire și poeții români. Corespondențe ale spiritului poetic. Este membru în Authors Guild of India (din 1978), președinte al Asociației Culturale Româno-Indiene (din 1992), vicepeședinte al Societății Române de Etnologie, membru în International Association of Educators for World Peace și în International Union of Anthropological and Ethnological Sciences. A organizat Academia Internațională „Mihai Eminescu” în New Delhi (1981) și Grupul Român pentru Pugwash. A editat cărți și reviste în România
ANCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285345_a_286674]
-
și al Facultății de Limba și Literatura Română a Universității din București (1972), lucrează între timp ca profesor suplinitor de limba română la Crevedia Mare și Găiseni, iar din 1972 ca asistent, lector și conferențiar și profesor la Catedra de etnologie și folclor a Universității din București. Obține titlul de doctor în filologie cu teza Tipare portretistice în epica orală și scrisă. După 1989, este director adjunct al Direcției Relații Internaționale din Ministerul Învățământului și Științei (1990), vicepreședinte executiv al Fundației
ANGELESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285366_a_286695]
-
capcanele postmodernității se situează „la răscrucea tuturor domeniilor și metodelor”, cum spune autorul: „exercițiul distanței este metafora atitudinii mele față de obiectele de studiu: o distanță internă, care nu anulează empatia, ci o supune în permanență privirii critice. O formulă din etnologie spune toate acestea în două cuvinte: cold empathy...”. A. a mai publicat trei cărți de convorbiri cu fiecare dintre mentorii săi: Al treilea discurs. Cultură, ideologie și politică în România (cu Adrian Marino, 2001); Mai avem un viitor? România la
ANTOHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285384_a_286713]
-
subiect (Brâncuși, Picu Pătruț, noua „lectură” britanică a lui Shakespeare), înfățișând o publicistică de calitate. În continuarea directă a acesteia vin eseurile scriitorului, linia de demarcație fiind greu de trasat. În eseistică, el abordează cu aplomb chestiuni de antropologie culturală (etnologie, folclor, istoria religiilor, istoria mentalităților, filosofia culturii și a istoriei), de istorie a culturii, meditează asupra „destinului” și „sensului” culturilor, propune o ideologie culturală. Toate acestea le face fără pedanterie exagerat „științifică” (dar cu rigoare a informației), într-o sinteză
ANGHEL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285367_a_286696]
-
ANUARUL INSTITUTULUI DE CERCETĂRI SOCIO-UMANE SIBIU, publicație de cercetări arheologice și de istorie, sociologie și etnologie, de istorie literară și culturală; apare la Sibiu, din 1994. Colegiul de redacție este alcătuit din Eugen Onu (redactor-șef), V. Ciobanu (redactor-șef adjunct), Dorel Morândău (secretar de redacție), Victor V. Grecu, Sigrid Haldenwang, N. Jurca, Ilie Moise, Thomas
ANUARUL INSTITUTULUI DE CERCETARI SOCIO-UMANE SIBIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285399_a_286728]
-
-șef adjunct), Dorel Morândău (secretar de redacție), Victor V. Grecu, Sigrid Haldenwang, N. Jurca, Ilie Moise, Thomas Nägler, Dorina N. Rusu. Periodicul publică studii și articole semnate de cercetători și universitari, note și recenzii referitoare la lucrări de istorie, lingvistică, etnologie și filologie. Numărul din 1995 marchează centenarul Lucian Blaga, iar cel din 1996 este consacrat aniversării a patru decenii de la înființarea Institutului de Cercetări Socio-Umane din Sibiu. În paginile anuarului apar studii de Eugen Onu, Victor V. Grecu, Ilie Moise
ANUARUL INSTITUTULUI DE CERCETARI SOCIO-UMANE SIBIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285399_a_286728]
-
Volumul întâi se deschide cu un Cuvânt înainte, semnat de academicianul profesor Dan Mateescu, în care finalitatea apariției periodicului este bine precizată: „Baza de Cercetări Științifice a Academiei Republicii Socialiste România editează pentru prima oară un anuar al subcomisiilor de etnologie și de cultivare a limbii, cuprinzând o parte din rezultatele activității de cercetare, documentare și studiu în domeniile etnologiei, istoriei, artei și lingvisticii.” Apar, în conformitate cu profilul asumat, studii dedicate fenomenului poetic, semnate de Eugen Todoran (Mit, filosofie, mitosofie în opera
ANUAR DE ETNOLOGIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285396_a_286725]
-
este bine precizată: „Baza de Cercetări Științifice a Academiei Republicii Socialiste România editează pentru prima oară un anuar al subcomisiilor de etnologie și de cultivare a limbii, cuprinzând o parte din rezultatele activității de cercetare, documentare și studiu în domeniile etnologiei, istoriei, artei și lingvisticii.” Apar, în conformitate cu profilul asumat, studii dedicate fenomenului poetic, semnate de Eugen Todoran (Mit, filosofie, mitosofie în opera lui Lucian Blaga), Dumitru Vlăduț, G. I. Tohăneanu (Simboluri eminesciene: „lira” și „dalta”) ș.a. Sunt cercetate literatura naivă a
ANUAR DE ETNOLOGIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285396_a_286725]
-
Sorina Bălănescu, Liviu Cotorcea, Anca Sârbu, Adela Hagiu, Astrid Agache, Doru Scărlătescu, I. Popescu-Sireteanu, Magda Jeanrenaud ș.a. În paginile revistei, Petru Caraman, Ovidiu Bârlea, Ion Taloș, Vasile Adăscăliței, Petru Ursachi, Florin Bucescu, Viorel Bârleanu sunt autori de studii vizând domeniile etnologiei, etnografiei, ale folclorului literar sau muzical. Între colaboratori se numără și mulți specialiști de renume din străinătate: Hans-Robert Jauss, Michael Kapellen, Horst Schuller-Anger, Stefan Hof, Anton Schwob, Michael Soukop, Burkhart Steinwach, Till R. Kuhnle (toți din spațiul cultural germanic), Odille
ANUAR DE LINGVISTICA SI ISTORIE LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285397_a_286726]
-
Stahl, Ovidiu Bârlea), densitatea materialelor și profesionalismul cercetătorilor (Mircea Eliade), autoritatea în materie a celor ce semnează articole. După două încercări rămase fără rezultat datorită contextului cultural-politic, publicația, numită acum „Anuarul de Folclor”, reapare în 1980, patronată de Sectorul de etnologie și sociologie de pe lângă Centrul de Științe Sociale al Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca și avându-l ca redactor responsabil pe Ion Taloș. Din 1985, redactor responsabil este Ion Cuceu, iar din 1990 se revine la vechea denumire: „Anuarul Arhivei de Folclor
ANUARUL ARHIVEI DE FOLCLOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285398_a_286727]
-
avea o gândire logică, vorbea și raționa ca ființă deplină. Se dezvoltase deja spiritul în om156. Viziunea naivă asupra unei posibile spectaculozități în devenirea umană este combătută și de către Claude Lévi-Strauss, în "Rasă și istorie": "Citim în multe tratate de etnologie că omul datorează descoperirea focului unui fulger întâmplător sau unui incendiu în savană, că găsirea unui animal fript întâmplător în aceste condiții i-a dat ideea coacerii alimentelor; că inventarea olăritului a apărut prin uitarea unui bulgăre de argilă în
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
1996, vol. II, p. 48. 115 Spengler folosește această sintagmă pentru a caracteriza dezvoltarea și apariția conștiinței de sine. Vezi și Oswald Spengler, op. cit., vol. I, p. 120. 116 În tratatul său de economie, Acțiunea umană, arată: "Nici istoria, nici etnologia, nici o altă ramură a cunoașterii, nu pot furniza o explicație care a dus de la haitele și tavernele strămoșilor nonumani ai omenirii la grupurile sociale primitive, dar încă de pe atunci pregnant diferențiate despre care ne oferă informații excavațiile, cele mai vechi
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
1996, pp. 65-76) au Împărțit sistemul actelor magice În două mari clase: a) rituri verbale sau incantații (jurămintele, urările, blestemele, interjecțiile etc.); b) rituri manuale (cele care implică și acțiuni - divinație, vindecare, vrăji, acte de protejare magică etc.). Dicționarul de etnologie și antropologie realizat de Izard și Bonte (1999, p. 395) propune două axe de clasificare, ceea ce conduce la patru tipuri, complementare, de rituri magice: a) atitudinea actanților: magia activă, care implică o inițiativă din partea celui care o practică, și magia
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Berry, James; Hester, Michael; Graves, Robert (coord.), 1996, Witchcraft in Early Modern Europe, Cambridge University Press, Cambridge Beza, Marcu, 1928, Paganism in Romanian Folklore, G.M. Dent, Londra Bidou, Patrice; Désveaux, Emmanuel, 1999, „Mit”, În Pierre Bonte, Michele Izard, Dicționar de etnologie și antropologie, Polirom, Iași Blasi, Anthony, 2002, „Visitation to Disaster Sites”, În W.H.Swatos Jr, Luigi Tomasi (coord.), From Medieval Pilgrimage to Religious Tourism: The Social and Cultural Economics of Piety, Praeger, Westport Blehr, Barbro, 1999, „Sacred Unity, Sacred
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
The Encyclopedia of Religion, MacMillan, New York Bompaire, Jean, 1977, „Le mythe selon la ‘Poetique’ d’Aristote”, În Formation et survie des mythes - Colloque de Nanterre, 19-20 avril, 1974, Les Belles Lettres, Paris Bonte, Pierre; Izard, Michele (coord.), 1999, Dicționar de etnologie și antropologie, Polirom, Iași Bourdillon, M.F.C., 1980, „Introduction”, În M.F.C. Bourdillon, Meyer Fortes (coord.), Sacrifice, Academic Press, Londra Bowers, Alfred, 1976, „Mandan Social and Ceremonial Organisation”, În Adamson E. Hoebel, Everett L. Frost, Cultural and Social Anthropology, McGraw-Hill, New York Brăiloiu
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
carnaval, Payot, Paris Gaster, Theodore, 1987, „Seasonal Ceremonies”, În Mircea Eliade (coord.), The Encyclopedia of Religion, MacMillan, New York Gellner, Ernest, 1995, Anthropology and Politics: Revolution in the Sacred Grove, Blakwell, Oxford Géraud, Marie-Odile; Leservoisier, Olivier; Pottier, Richard, 2001, Noțiunile-cheie ale etnologiei, Polirom, Iași Gernet, Louis, 1968, Anthropologie de la Grèce antique, Librairie Maspero, Paris Geschiere, Peter, 1997, The Modernity of Witchcraft, Politics and The Occult in Post-Colonial Africa, University Press of Virginia, Charlottesville Gherman, Traian, 1928, Meteorologie populară, Tipografia Seminarului Teologic, Blaj
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
la Institutul de Arte din Chișinău, cercetător științific la Institutul de Literatură și Folclor al Academiei de Științe a Republicii Moldova (din 1999). Este doctor în filologie al Universității din Cluj-Napoca (1999). Face parte din colegiul de redacție al „Revistei de etnologie” din Chișinău. În Hronic de familie (1987) și în teza sa de doctorat, Familia-vatră a spiritualității românești (1999), C. oferă o imagine de ansamblu a spiritualității familiei, pornind de la tradiția romană și cea teologică spre cea românească tradițională. Pe baza
COLAC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286327_a_287656]
-
din unghiul de vedere al rigorilor dreptului internațional comparat și ale dreptului comunităților europene, lucrarea combate ideea federalismului regional prin afirmarea răspicată a realității istorice, de la care se poate declanșa orice discuție fructuoasă. Conform acestei realități istorice, Transilvania - „prin istoria, etnologia și geografia ei” - este „parte integrantă a României”. Trebuie spus, de altfel, că ori de câte ori „chestiunea” Transilvaniei a intrat în atenția presei europene sau de pe alte meridiane, C. a intervenit în mod constant, cu întreaga sa autoritate științifică și morală în
CONSTANTINESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286372_a_287701]