159 matches
-
nostru de toate zilele, extins acolo unde n-ar avea chiar deloc ce căuta: în lumea culturală. Aceste lucruri deja se-ntîmplă și se vor întîmpla mai departe, nu-mi fac nici o iluzie, în această "țară tristă, plină de umor". Puțină etologie Nu cunosc vreun studiu sociologic care să aibă ca obiect relațiile din interiorul unei lumi literare, dar un model pentru așa ceva ar putea fi (să mi se ierte comparația, care nu intenționează vreo ofensă) studiile de etologie efectuate în anii
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
de umor". Puțină etologie Nu cunosc vreun studiu sociologic care să aibă ca obiect relațiile din interiorul unei lumi literare, dar un model pentru așa ceva ar putea fi (să mi se ierte comparația, care nu intenționează vreo ofensă) studiile de etologie efectuate în anii '80 asupra uimitor de complexelor politici de grup ale primatelor, mai cu seamă ale celor mai asemănătoare omului, cimpanzeii și bonobii. în urma acestor studii se știe azi că o maimuță superioară, pentru a putea supraviețui, trebuie să
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
150 RON 199,9 RON 25 200 RON 30 Au mai apărut: Hans-Christian, Andersen, 14 povești nemuritoare antologie critică Sorin Baciu, Nicolae Tomescu, Acolo unde se sfîrșesc munții Himalaya Mihai-Iosif Mihai, Aproape de sufletul animalelor o sinteză de psihologie animală și etologie Gheorghe Drăgan, Așa se scrie istoria! Christina Hole, Bucuria Crăciunului Gabriela Adameșteanu, Cele două Românii George Pruteanu, Cronica unei mari dezamăgiri Jean de la Fontaine, Fabule Livia Letca, Iași istorie sau poveste Mihai-Iosif Mihai, Istoria psihologiei. Altar al cunoașterii psihologice Dan
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
factori de mediu declanșatori, iar pe de altă parte, ereditatea pare a influența mediul pe care individul îl alege pentru a trăi. 3.5. Teoria atașamentului Teoria atașamentului își are originile în lucrările lui John Bowlby și integrează concepte din etologie, teoria psihanalitică, psihologia dezvoltării și teoria controlului social. Principala asumpție a acestei teorii este aceea potrivit căreia, ființa umană, încă de la naștere, simte nevoia apropierii de persoana care-l îngrijește, apropiere care-i conferă securitate și reprezintă o bază pentru
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
dreapta). De fapt, etichetarea de „stîngist” era mai mult o înjurătură. Dar ce înseamnă de fapt înjurătura și la ce slujește ea ? Rădăcinile - ca și funcțiile ei sociale - se întind de la maimuță la Dumnezeu, trecînd (cum altfel ?) prin limbă. Astfel, etologia umană ne atrage atenția că, la primate, masculii urinau și defecau în fața rivalilor pentru a-și arăta disprețul și superioritatea în lupta lor pentru dominație. Tot repertoriul general uman de înjurături scatologice n-ar fi tocmai departe de aceste origini
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
de mituri, pot da naștere unor teorii proprii universului maselor. Să nu ne lăsăm prea tare impresionați de imaginea vulgară și oficială a științei (adesea este vorba de una și aceeași). În numeroase ramuri ale sale originea vieții, preistorie, paleontologie, etologie, economie etc. ipotezele acceptate nu se deosebesc deloc, din punct de vedere logic, de cele utilizate de mine de-a lungul demersului meu. De altfel, nu prea avem de ales: între obscuritatea fără idei generale, adică ignoranța și cea cu
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
datele problemei. Alți autori consideră însă că patternurile comportamentale incrustate genetic s-au transmis și la ființele umane și ele funcționează mai mult sau mai puțin voalat, mascate și transformate de parametrii sociali. Este de reținut însă că și pentru etologia animală se aduc date noi care le infirmă pe unele ce păreau certe. Astfel, se admitea că stabilitatea cuplului de împerechere la animale (în particular, la păsări și mamifere) este dată de dependența prelungită a nou-născutului de mamă (părinți), care
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
firesc, natural și nu comportă întrebarea „de ce?”. Discutarea acestui subiect este oarecum un tabu pentru bunul-simț. Dar întrucât spiritul științific nu cunoaște nici o interdicție tematică, nici tabuul incestului nu constituie un tabu investigațional. Antropologi, sociologi, psihologi și alți analiști ai etologiei umane s-au întrebat care sunt cauzele tabuului incestului. Ei au pornit de la constatarea simplă că dacă neînclinația înspre raporturile sexuale (și mariaj) între rude apropiate ar fi ceva natural, nu ar mai fi nevoie de tabu. O explicație mai
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
totală) a prezentei cărți, fără acordul Editurii, constituie infracțiune și se pedepsește în conformitate cu Legea nr. 8/1996. Printed in ROMANIA EMIL STAN Lecția uitată a educației Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea INSTITUTUL EUROPEAN 2014 Cuvinte cheie: criza educației, autoritate educațională, etologie, agresivitate, spațiu virtual Cuprins Cuvânt-înainte / 9 Capitolul 1. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea sau despre ambiguitățile paradigmei educaționale postmoderne / 15 1.1. Educația ca îmblânzire / 16 1.2. Educația și relația de alteritate / 18 1.3. Recuzita postmodernă a educației
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
a modelului / 51 3.2. Prezentul și forța educativă a modelelor / 60 Capitolul 4. Școala între ceva și nimic / 71 4.1. Educația ca narațiune / 71 4.2. Mcdonaldizarea școlii / 76 4.3. Școala ca "loc minunat" / 85 Capitolul 5. Etologia intră în scenă / 91 5.1. Oportunismul uman / 91 5.2. De ce ne plictisim la școală? / 97 5.3. Nevoia de stres și educația / 105 5.4. Educație formală versus educație informală / 111 5.5. Educație prin delegație / 114 5
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
Copilul este apt să i se transmită liniile directoare. Dacă acest lucru nu se întâmplă, el devine nesigur și, așa cum s-a constatat între timp, de-a dreptul agresiv ca mijloc de explorare socială". (Eibl-Eibesfeldt, 1995, p. 277) Capitolul 5 Etologia intră în scenă 5.1. Oportunismul uman Omul face parte din categoria animalelor oportuniste, iar școala oferă un mediu specific animalelor înalt specializate. Animalele oportuniste sunt tot timpul angajate în explorarea mediului pentru a descoperi noi avantaje și facilități. Creierul
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
nu mai este doar o figură de stil, dar îi blochează profesorului calea de acces la volumul de stimuli absolut necesari pentru a-și menține entuziasmul și creativitatea. În al treilea rând, un mediu educațional saturat ignoră caracteristicile pe care etologia le atribuie animalelor oportuniste, pentru a răspunde pe deplin cum aminteam nevoilor animalelor specializate. Mai mult, elaborarea acestui mediu educațional saturat a fost considerată o performanță de vârf a specialiștilor în educație, pentru că ar permite o accelerare a procesului educațional
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
favorizat sau inhibat de mediul în care copilul se naște și trăiește, iar pe de altă parte, agresivitatea este privită ca un comportament înnăscut, ceea ce nu exclude "îmblânzirea" sau favorizarea manifestării sale de către mediul de viață al copilului. Din perspectiva etologiei, agresivitatea are un caracter spontan, ceea ce presupune o motivație independentă de factorii de mediu: "Tocmai recunoașterea faptului că instinctul agresiv este un instinct autentic, primar, de menținere a speciei, ne permite să ne dăm seama de întregul pericol pe care
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
formele de manifestare ale acestui tip de agresivitate. O bună explicație a funcțiilor pe care le îndeplinește agresivitatea înnăscută la om (agresivitatea și funcțiile sale au fost validate de evoluție) o găsim la Irenäus Eibl-Eibesfeldt, unul dintre reprezentanții remarcabili ai etologiei; având în vedere dezvoltările sale din Agresivitatea umană, dar și subiectul care ne interesează pe noi, am reținut: • agresivitatea teritorială; despre comportamentul teritorial al animalelor, dar și despre motivele acestuia, gânditorul austriac notează: "În general, în lumea animală cel mai
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
mai ataca". (Lorenz, 1998, p. 48) Reiese că delimitările teritoriale sunt aproximative, doar spațiale (nu implică o componentă temporală), iar agresivitatea presează distribuirea echilibrată a indivizilor unei specii pe întreg teritoriul aflat la dispoziție; aceste considerații despre comportamentul animalelor, susțin etologii, sunt aplicabile și comportamentului uman, inclusiv afirmațiile referitoare la caracterul înnăscut și spontan al agresivității umane. În aceste condiții, rolul agresivității în inițierea și manifestările specifice comportamentului teritorial este similar: "Oamenii își formează rapid habitudini spațiale. Faptul poate fi constatat
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
deci încă o modalitate de manifestare a agresivității, mai ales în contextul în care ne evaluăm în ceea ce privește capacitatea de a fi "la zi" cu străinii de lângă noi (așa se explică măcar parțial agresivitatea din trafic). Dar îndepărtarea de natură, avertizează etologii, fac ineficiente echipamentele biologice de control, direcționare, redirecționare, disipare ale agresivității. Este și motivul pentru care arhitectura comunităților umane include un sistem sofisticat de reguli (morale și juridice) care să permită traiul în comun (un fel de "dreptate și rușine
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
2 1 LECȚIA UITATĂ A EDUCAȚIEI LECȚIA UITATĂ A EDUCAȚIEI: ÎNTÂLNIREA MICULUI PRINȚ CU VULPEA 262 293 Cuvânt-înainte Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea... Postmodernismul și problema idealului educațional Despre modele și rolul lor în educație Școala între ceva și nimic Etologia intră în scenă Autoritatea pe care am uitat-o Recompense și pedepse: școala față în... Despre agresivitate cu detașare Educația între nomos și physis Bibliografie Abstract Résumé
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
Naturală "Grigore Antipa" vin în întîmpinarea acestei necesități, reprezentînd o completare binevenită a informațiilor dobîndite de elevi în cadrul instruirii școlare și contribuind la o mai bună asimilare a acestor informații"9. Activitățile sînt structurate astfel: vizite pe domenii specializate; zoologie, etologie, ecologie urmate de jocuri didactice artistice plastice (modelaj, pictură, face-painting, fotografie); acțiuni practice de colectare, preparare și conservare a materialului zoologic, scopul fiind acela de formare a deprinderilor de lucru individual; excursii ecologice; organizarea de lecții recapitulative și sesiuni de
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
române etc.). Totuși, În cazul folosirii unor titluri metaforice, criptice, subtitlul va oferi informații În privința conținutului cărții (Aurora Liiceanu, Valurile, smintelile, păcatele. Psihologiile românilor de azi). Septimiu Chelcea amintește lucrarea lui Desmond Morris, Maimuța goală (1967), un studiu științific de etologie umană. - după finalizarea lucrării, e bine să verificăm În ce măsură titlul mai corespunde cu rezultatele cercetării noastre. De multe ori, cercetarea a cunoscut direcții noi, nebănuite la Început. De exemplu, i-am propus unei studente să scrie o lucrare despre literatura
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
Notre semblable mérite le même intérêt que nous accordons à nous-mêmes, à tout moment, n'importe où. Mots-clés: relations interpersonnelles, institution, individu, états émotionnels, éducation În seria Psihologie au apărut (selectiv): • Aproape de ,,sufletul" animalelor. O sinteză de psihologie animală și etologie, Mihai-Iosif Mihai • Humorul ca sentiment vital Harald Hoffding • Istoria Psihologiei, Mihai-Iosif Mihai • Lexic de psihanaliză, Frédéric de Scitivaux • Memoria autobiografică, Ticu Constantin • Negocierea și medierea perspective psihologice, Ștefan Boncu • O psihologie a educației, Gabriel Albu • Procese interpersonale, Ștefan Boncu • Psihologia
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
intéressés à la problématisation complexe de la psychologie clinique et de la psychopathologie. Mots clés: malade mentale, troubles mentales, développement mental, la crise, anxiété, dépression, suicide În seria Psihologie au mai apărut (selectiv): • Aproape de ,,sufletul" animalelor. O sinteză de psihologie animală și etologie, Mihai-Iosif Mihai • Comportamentul agresiv, Pahlavan Farzaneh • Humorul ca sentiment vital, Harald Hoffding • Istoria Psihologiei, Mihai-Iosif Mihai • Lexic de psihanaliză, Frédéric de Scitivaux • Memoria autobiografică, Ticu Constantin • Negocierea și medierea perspective psihologice, Ștefan Boncu • O psihologie a educației, Gabriel Albu • Orașul
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
estimarea relativă a indivizilor. Metoda estimării păsărilor nocturne se bazează pe notarea glasurilor de chemare a răpitoarelor de noapte în perioada reproducerii, din care se apreciază numărul relativ al indivizilor. E. Metode etologice. Cea mai importantă metodă de cercetare în etologie rămâne observația în natură cu binoclul, efectuând schițe, fotografiind și filmând. O etapă superioară este cea experimentală, prin introducerea unor schimbări în mediul imediat înconjurător și observarea reacțiilor păsărilor față de acestea. Metode personale: observarea păsărilor cu ochiul liber observarea păsărilor
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
ucis, locurile unde vânătul produce pagube, vizuina, locurile de pasaj, locurile de înnoptat, locurile de rut; ... a1) pentru speciile de vânat admise de lege, vânătoarea prin metoda "la pândă" se poate exercita în sezonul de vânătoare prevăzut de lege, în funcție de etologia fiecărei specii de vânat; a2) pentru specia urs, vânătoarea prin metoda "la pândă" se poate exercita la trecători, în perioada 15 septembrie - 31 decembrie, și tot timpul anului la cadavrul animalului ucis de urs sau în alte locuri unde ursul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/165045_a_166374]
-
sălbatică, vânătoarea prin metoda "la pândă" se poate exercita în perioada 15 septembrie - 31 martie; b2) pentru celelalte specii de vânat admise de lege, vânătoarea prin metoda "la vizuina" se poate exercita în sezonul de vânătoare prevăzut de lege, în funcție de etologia fiecărei specii de vânat; c) vânătoarea "cu chemători și/sau atrape" constă în atragerea vânatului către vânător prin utilizarea unor chemători și/sau atrape, permise de lege; ... c1) pentru speciile lup și pisica sălbatică, vânătoarea prin metoda "cu chemători" se
EUR-Lex () [Corola-website/Law/165045_a_166374]
-
metoda "cu chemători" se poate exercita în perioada 15 septembrie - 31 martie; c2) pentru celelalte specii de vânat admise de lege, vânătoarea prin metoda "cu chemători și/sau atrape" se poate exercita în sezonul de vânătoare prevăzut de lege, în funcție de etologia fiecărei specii de vânat; d) vânătoarea "la nada" constă în administrarea de hrană pentru ademenirea vânatului în vederea recoltării sau capturării în scop didactic, de cercetare științifică, pentru populari, repopulări, precum și pentru prevenirea producerii de pagube sectorului cinegetic sau șeptelului, în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/165045_a_166374]