254 matches
-
raion monetar propriu"96. Dincolo de această caracteristică, autorul citat întreprinde o clasificare a semnelor monetare arătând că acestea pot fi împărțite în trei grupe omogene, după modul în care aceste monede erau tratate de orașele timpului. Acestea sunt monedele orașelor etrusce și umbriene, situate la nord de Pădurea Ciminiană, monedele Romei și Lațiului, și monedele litoralului de est97. În epocă relațiile comerciale cu vecinii au căpătat un avânt deosebit, această dezvoltare fiind una din caracteristicile epocii despre care discutăm. Roma s-
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
specificului național, puțini irlandezi mai vorbind astăzi limba străbună (Irish language), și mai puțini fiind în măsură să furnizeze detalii despre datinile și obiceiurile folclorice. De cealaltă parte, grija constantă pentru conservarea produselor artistice tradiționale, fie ele de sorginte feniciană, etruscă, romană, arabă ori creștină. Irlanda - unde populare au devenit limba engleză, McDonalds-urile, stilul american de viață, unde vocabularul s-a diminuat drastic și unde metaforele, parabolele, proverbele aproape că au dispărut. Sardinia - ai cărei locuitori se încăpățânează să vorbească
Doua insule by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/12567_a_13892]
-
Mamelele ei multiple atîrnîdu-i de la gît în jos pînă la mijloc, cu generații opulente de tăuri și berbeci cîte trei așezați rînduri-rînduri spre poale. Tot ce poate oferi existența mai robust și mai durabil și mai agresiv, - taurul, berbecele... * Obiectele etrusce de la muzeul etrusc de lîngă Vale Giulia. Pluralitatea că a unei societăți de consum. Pămînt ars și bronz. Robinetele de bronz, și ele, cu figurine la băi... Cutii cu trupuri goale de femei îndoindu-se în chip de mîner de
Seara cu smee... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17631_a_18956]
-
ARHITECTURII 1. Civilizația Greciei Antice. Condiții geo-istorice și culturale ale evoluției artistice, domenii de manifestare: arhitectură, sculptură, ceramică, epoci artistice, personalități și opere reprezentative 2. Civilizația Romei Antice. Condiții geo-istorice și culturale ale evoluției artistice; premise și influențe din arta etruscă; domenii de manifestare: arhitectură, sculptură, pictură și mozaic; arta romană provincială. 3. Renașterea în Italia Dezvoltarea artelor plastice în Quattrocento - domenii de manifestare: arhitectură (caracteristici generale; programe, personalități și opere reprezentative); sculptură (genuri, personalități și opere reprezentative); pictură (genuri), prezentare
ANEXE din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]
-
ARHITECTURII 1. Civilizația Greciei Antice. Condiții geo-istorice și culturale ale evoluției artistice, domenii de manifestare: arhitectură, sculptură, ceramică, epoci artistice, personalități și opere reprezentative 2. Civilizația Romei Antice. Condiții geo-istorice și culturale ale evoluției artistice; premise și influențe din artă etrusca; domenii de manifestare: arhitectură, sculptură, pictură și mozaic; artă română provinciala. 3. Renașterea în Italia. Dezvoltarea artelor plastice în Quattrocento - domenii de manifestare: arhitectură (caracteristici generale; programe, personalități și opere reprezentative); sculptură (genuri, personalități și opere reprezentative); pictură (genuri), prezentare
ANEXE din 31 august 2004 cu privire la lista disciplinelor la care se sustine examenul naţional de bacalaureat pentru probele d), e) şi f) şi programele pentru disciplinele examenului naţional de bacalaureat din sesiunile anului 2005*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/165281_a_166610]
-
ARHITECTURII 1. Civilizația Greciei Antice. Condiții geo-istorice și culturale ale evoluției artistice, domenii de manifestare: arhitectură, sculptură, ceramică, epoci artistice, personalități și opere reprezentative 2. Civilizația Romei Antice. Condiții geo-istorice și culturale ale evoluției artistice; premise și influențe din arta etruscă; domenii de manifestare: arhitectură, sculptură, pictură și mozaic; arta romană provincială. 3. Renașterea în Italia Dezvoltarea artelor plastice în Quattrocento - domenii de manifestare: arhitectură (caracteristici generale; programe, personalități și opere reprezentative); sculptură (genuri, personalități și opere reprezentative); pictură (genuri), prezentare
ORDIN nr. 4.786 din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156685_a_158014]
-
ARHITECTURII 1. Civilizația Greciei Antice. Condiții geo-istorice și culturale ale evoluției artistice, domenii de manifestare: arhitectură, sculptură, ceramică, epoci artistice, personalități și opere reprezentative. 2. Civilizația Romei Antice. Condiții geo-istorice și culturale ale evoluției artistice; premise și influențe din artă etrusca; domenii de manifestare: arhitectură, sculptură, pictură și mozaic; artă română provinciala. 3. Renașterea în Italia Dezvoltarea artelor plastice în Quattrocento - domenii de manifestare: arhitectură (caracteristici generale; programe, personalități și opere reprezentative); sculptură (genuri, personalități și opere reprezentative); pictură (genuri), prezentare
ORDIN nr. 5.003 din 31 august 2006 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat - 2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/180464_a_181793]
-
ARHITECTURII 1. Civilizația Greciei Antice. Condiții geo-istorice și culturale ale evoluției artistice, domenii de manifestare: arhitectură, sculptură, ceramică, epoci artistice, personalități și opere reprezentative. 2. Civilizația Romei Antice. Condiții geo-istorice și culturale ale evoluției artistice; premise și influențe din artă etrusca; domenii de manifestare: arhitectură, sculptură, pictură și mozaic; artă română provinciala. 3. Renașterea în Italia Dezvoltarea artelor plastice în Quattrocento - domenii de manifestare: arhitectură (caracteristici generale; programe, personalități și opere reprezentative); sculptură (genuri, personalități și opere reprezentative); pictură (genuri), prezentare
ANEXE din 31 august 2006 cuprinzand anexele nr. 1 şi 2 la Ordinul ministrului educatiei şi cercetării nr. 5.003/2006 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat - 2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/181621_a_182950]
-
cura de Ouro, Espadon de invierno, Bella de Berry, Lombardia de Rioja, Batall de Campana FM D'Anjou FM Dita FM D. Joaquina Doyenné de juillet PV Doyenné d'hiver Winterdechant FM Doyenné du comice Comice, Vereinsdechant FM Erika FM Etrusca PV Flamingo FM Forelle FM Général Leclerc Amber Grace(r) FM Gentile PV Golden Ruset Bosc FM Grand champion FM Harrow Delight FM Jeanne d'Arc FM Josephine FM Kieffer FM Leonardeta Mosqueruela, Margallon, Colorada de Alcanadre, Leonarda de Magallon
32004R0086-ro () [Corola-website/Law/292767_a_294096]
-
035 M.P. Morettini 036 Ercolini 037 Rocha 038 Kontoula 039 Général Leclerc 040 Romă 041 Concorde 042 Castell 043 Max red Bartlett 044 Flor de invierno 045 Devoe 046 Highland 047 Groupe Nashi 048 Double Philippe 049 St Remy 050 Etrusca 01 Țoșca 052 Harrow Sweet 053 Precoce di Fiorano 054 Rosada 055 Boscs Flaschenhirne 056 Alte varietăți (specificate de statele membre) 900-998 Varietăți nespecificate în altă parte 999 Peri care produc pere destinate exclusiv altui uz decât cel al perelor
jrc5474as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90644_a_91431]
-
mai conține trei pagini din "Shahnameh", o carte de poeme epice persane ale lui Ferdowsi și o lucrare metalică din Siria numită "Vaza Barberini". Departamentul de sculptură este compus din lucrări dinainte de 1850, care nu aparțin de departamentele de artă etruscă, greacă sau romană. Luvrul a găzduit sculpturi încă din vremea când era utilizat ca palat regal, însă până în 1824 nu fuseseră expuse decât lucrări antice și două statui de Michelangelo. Inițial colecția însuma numai 100 de piese, restul colecției regale
Muzeul Luvru () [Corola-website/Science/296810_a_298139]
-
populație din Toscana și din regiuni relevante din Grecia și vestul Turciei), ipoteza lui Herodot este cea plauzibilă. Speculațiile privind originea etruscilor au dus la efectuarea a numeroase studii, incepand cu secolele XV și XVI și continuând în prezent. Limba etrusca încă nu este cunoscută bine. Majoritatea informațiilor despre etrusci provin din surse române. Centrul etruscilor a fost Toscana, unde etruscii s-au dezvoltat că agricultori, viticultori și că artizani ai unei ceramici deosebite. Etruscii au fost considerați mai avansați tehnologic
Etrusci () [Corola-website/Science/298568_a_299897]
-
Pupluna" (Populonia), Veii, "Tarchna" (Tarquinii; Tarquinia-Corneto, cu celebrele morminte pictate), "Vetluna" (Vetulonia), "Felathri" (Volaterrae; Volterra), "Velzna" (Volsinii; Bolsena) și "Velch" (Volcii; Vulci), precum și orașele actuale Mantua și Bologna sau pierdutele "Atria" și "Spina". Însăși Romă are la origine o așezare etrusca. Potrivit unora dintre cercetători, toponimul capitalei italiene (inițial Ruma) ar putea fi derivare din numele unei stirpe etrusce, Rumina. Cea mai mare colecție de artefacte etrusce se gaseste la Museo Nazionale di Villa Giulia din Romă, înființat de Papă Iulius
Etrusci () [Corola-website/Science/298568_a_299897]
-
și "Velch" (Volcii; Vulci), precum și orașele actuale Mantua și Bologna sau pierdutele "Atria" și "Spina". Însăși Romă are la origine o așezare etrusca. Potrivit unora dintre cercetători, toponimul capitalei italiene (inițial Ruma) ar putea fi derivare din numele unei stirpe etrusce, Rumina. Cea mai mare colecție de artefacte etrusce se gaseste la Museo Nazionale di Villa Giulia din Romă, înființat de Papă Iulius al III-lea. Există numeroase vestigii arheologice în orașele fondate de etrusci și care rezistă până astăzi. Descoperiri
Etrusci () [Corola-website/Science/298568_a_299897]
-
și Bologna sau pierdutele "Atria" și "Spina". Însăși Romă are la origine o așezare etrusca. Potrivit unora dintre cercetători, toponimul capitalei italiene (inițial Ruma) ar putea fi derivare din numele unei stirpe etrusce, Rumina. Cea mai mare colecție de artefacte etrusce se gaseste la Museo Nazionale di Villa Giulia din Romă, înființat de Papă Iulius al III-lea. Există numeroase vestigii arheologice în orașele fondate de etrusci și care rezistă până astăzi. Descoperiri importante, care au atras atenția lumii asupra acestei
Etrusci () [Corola-website/Science/298568_a_299897]
-
etrusci și care rezistă până astăzi. Descoperiri importante, care au atras atenția lumii asupra acestei civilizații, au fost mormintele pictate din Tarquinia. În secolul al XIX-lea se declanșase chiar o mânie cu privire la etrusci, orice muzeu mândrindu-se cu obiecte etrusce, în defavoarea siturilor arheologice. Limba etrusca nu făcea parte din limbile indoeuropene, si nu s-a putut identifica o înrudire clară cu o altă limbă. În afară de scurtele texte epigrafice de pe diverse obiecte, ceramică, oglinzi, inscripțiile murale în necropole și pe sicrie
Etrusci () [Corola-website/Science/298568_a_299897]
-
astăzi. Descoperiri importante, care au atras atenția lumii asupra acestei civilizații, au fost mormintele pictate din Tarquinia. În secolul al XIX-lea se declanșase chiar o mânie cu privire la etrusci, orice muzeu mândrindu-se cu obiecte etrusce, în defavoarea siturilor arheologice. Limba etrusca nu făcea parte din limbile indoeuropene, si nu s-a putut identifica o înrudire clară cu o altă limbă. În afară de scurtele texte epigrafice de pe diverse obiecte, ceramică, oglinzi, inscripțiile murale în necropole și pe sicrie, principalele texte cunoscute până în prezent
Etrusci () [Corola-website/Science/298568_a_299897]
-
s-a putut identifica o înrudire clară cu o altă limbă. În afară de scurtele texte epigrafice de pe diverse obiecte, ceramică, oglinzi, inscripțiile murale în necropole și pe sicrie, principalele texte cunoscute până în prezent sunt: Din punctul de vedere al clasificării limbii etrusce, în baza cercetărilor făcute până în prezent, etrusca nu face parte din familia limbilor indo-europene. Posibilele legături cu anumite familii lingvistice sunt incerte. Se pare ca etrusca se înrudea cu limba de pe insulă Lemnos de dinainte de colonizarea greacă antică și cu
Etrusci () [Corola-website/Science/298568_a_299897]
-
cu o altă limbă. În afară de scurtele texte epigrafice de pe diverse obiecte, ceramică, oglinzi, inscripțiile murale în necropole și pe sicrie, principalele texte cunoscute până în prezent sunt: Din punctul de vedere al clasificării limbii etrusce, în baza cercetărilor făcute până în prezent, etrusca nu face parte din familia limbilor indo-europene. Posibilele legături cu anumite familii lingvistice sunt incerte. Se pare ca etrusca se înrudea cu limba de pe insulă Lemnos de dinainte de colonizarea greacă antică și cu limba retica, ipoteza fiind că etrusca făcea
Etrusci () [Corola-website/Science/298568_a_299897]
-
sicrie, principalele texte cunoscute până în prezent sunt: Din punctul de vedere al clasificării limbii etrusce, în baza cercetărilor făcute până în prezent, etrusca nu face parte din familia limbilor indo-europene. Posibilele legături cu anumite familii lingvistice sunt incerte. Se pare ca etrusca se înrudea cu limba de pe insulă Lemnos de dinainte de colonizarea greacă antică și cu limba retica, ipoteza fiind că etrusca făcea parte din grupul limbilor tyrsenice vorbite în antichitate pe insule din Marea Egee și în vestul Anatoliei. Câteva cuvinte etrusce
Etrusci () [Corola-website/Science/298568_a_299897]
-
prezent, etrusca nu face parte din familia limbilor indo-europene. Posibilele legături cu anumite familii lingvistice sunt incerte. Se pare ca etrusca se înrudea cu limba de pe insulă Lemnos de dinainte de colonizarea greacă antică și cu limba retica, ipoteza fiind că etrusca făcea parte din grupul limbilor tyrsenice vorbite în antichitate pe insule din Marea Egee și în vestul Anatoliei. Câteva cuvinte etrusce cu sensul elucidat definitiv: "apă" „tata”, "ați" „mama”, "clan" „fiu”, "seh" „fiica”, "ruva" „frate”, "papă" „bunic”, "teta" „bunica”, "puia" „soție
Etrusci () [Corola-website/Science/298568_a_299897]
-
etrusca se înrudea cu limba de pe insulă Lemnos de dinainte de colonizarea greacă antică și cu limba retica, ipoteza fiind că etrusca făcea parte din grupul limbilor tyrsenice vorbite în antichitate pe insule din Marea Egee și în vestul Anatoliei. Câteva cuvinte etrusce cu sensul elucidat definitiv: "apă" „tata”, "ați" „mama”, "clan" „fiu”, "seh" „fiica”, "ruva" „frate”, "papă" „bunic”, "teta" „bunica”, "puia" „soție”, "neftș" „nepot”, "usil" „soare”, "tiur" „luna” (incl. cea calendaristica)", "pulum" „stea”, "avil" „an”. numeralele cardinale: "thun" „unu“,"zal/esal" „doi
Etrusci () [Corola-website/Science/298568_a_299897]
-
și consul de Caligula, fiind scos din obscuritate. Mama să îl caracteriza că fiind un monstru de om și nu-l iubea. Claudius se consola cu băutură, jocurile de noroc și femeile. Studia istoria și a scris cărți despre istoria etruscă și cartagineză, cât și o autobiografie. S-a ocupat de asasinii lui Caligula, răzbunând-se pe Cassius Chaerea, instigatorul, și pe Iulius Lupus, ucigașul lui Caesonia. Sabinus a fost eliberat, dar s-a sinucis imediat, din loialitate față de tovarășii săi
Claudius () [Corola-website/Science/299856_a_301185]
-
Austria, până în Boemia. Suebii, un popor germanic care s-au stabilit mai ulterior pe malul stâng al Dunării, se aflau încă în partea centrală a Germaniei și nu reprezentau o amenințare pentru celți. În Italia, boii au ocupat așezarea veche etruscă de la Felsina. Mai târziu, când au stabilit o colonie acolo, romanii au numit-o Bononia (astăzi Bologna), nume romano-celtic similar cu Vindobona (Viena), toponim aflat de asemenea pe teritoriul boilor. Foarte probabil Bononia vine de la un cuvânt celtic cu sensul
Boi (trib) () [Corola-website/Science/299850_a_301179]
-
ci că pur și simplu au colonizat regiunea și au devenit parte a populației prin amestec. Necropolele din acea epocă din Bologna conțin arme din perioada La Tène și alte obiecte care leagă boii de La Tène, și, de asemenea, artefacte etrusce (de exemplu oglinzi de bronz). La Monte Bibele, aproape de Bolgna, într-un mormânt au fost găsite arme La Tène și o oală inscripționată cu un nume feminin etrusc. Punctele de vedere ale autorilor romani cu privire la modul de viață celtic, indiferent
Boi (trib) () [Corola-website/Science/299850_a_301179]