318 matches
-
dar și atunci bani pentru marea trecere erau introduși în gura decedatului. Care și ambarcațiuni mortuare au fost utilizate de asemeni, ca și sania în Rusia. Urnele celor incinerați erau depozitate domestic la Roma și la budiști, în cinerarii la etrusci, în catacombe la greci. Turnurile liniștii ale perșilor erau pentru ca vulturii sau alte animale să poată sfâșia trupurile aruncate acolo. Înmormântările fără sicrie din Roma și Palestina, îmbrăcate cu fibre din plante în India au fost urmate de cele în
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
Ultimele sale scrieri de istoria și filosofia culturii au apărut, parțial, ca Studii introductive, în fruntea traducerilor: „Cultura Africii” a lui Frobenius, „Introducere în arta și civilizația indiană” de H. Zimmer, „Arhitectura clasică chineză” a lui Thomas Thilo(?) și „Lumea Etruscilor” a lui G. Dennis, dar așteptăm ca acestea să fie publicate într-un volum (sau mai multe) care să cuprindă totalitatea preocupărilor, cercetărilor și contribuțiilor lui Ion Frunzetti în domeniul filosofiei culturii. Viața sa, clădită pe supremația valorilor spirituale, s-
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
metaforic: „O toamnă care întârzie / Pe-un istovit și trist izvor De-asupra-i frunzele pustie - / A mele visuri care mor.” (M. Eminescu, I, 212) Cu excepția unor categorii de structuri sintactice, fiecare din termenii apoziției este comutabil cu Ø: „Ennio, prietenul meu etrusc, a plecat la Veneția.” „Ennio... a plecat la Veneția.” „Prietenul meu etrusc a plecat la Veneția.” și fiecare poate trece, în plan sintagmatic, în locul celuilalt: „Ennio, prietenul meu etrusc, a plecat la Veneția.” „Prietenul meu etrusc, Ennio, a plecat la
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
frunzele pustie - / A mele visuri care mor.” (M. Eminescu, I, 212) Cu excepția unor categorii de structuri sintactice, fiecare din termenii apoziției este comutabil cu Ø: „Ennio, prietenul meu etrusc, a plecat la Veneția.” „Ennio... a plecat la Veneția.” „Prietenul meu etrusc a plecat la Veneția.” și fiecare poate trece, în plan sintagmatic, în locul celuilalt: „Ennio, prietenul meu etrusc, a plecat la Veneția.” „Prietenul meu etrusc, Ennio, a plecat la Veneția.” Spre deosebire de celelalte relații sintactice, esența apoziției stă în modul specific de
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
fiecare din termenii apoziției este comutabil cu Ø: „Ennio, prietenul meu etrusc, a plecat la Veneția.” „Ennio... a plecat la Veneția.” „Prietenul meu etrusc a plecat la Veneția.” și fiecare poate trece, în plan sintagmatic, în locul celuilalt: „Ennio, prietenul meu etrusc, a plecat la Veneția.” „Prietenul meu etrusc, Ennio, a plecat la Veneția.” Spre deosebire de celelalte relații sintactice, esența apoziției stă în modul specific de dezvoltare a complementarității sintaxă-semantică, în actul de comunicare lingvistică. Dintr-o altă perspectivă, echivalența poate fi totală
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Ø: „Ennio, prietenul meu etrusc, a plecat la Veneția.” „Ennio... a plecat la Veneția.” „Prietenul meu etrusc a plecat la Veneția.” și fiecare poate trece, în plan sintagmatic, în locul celuilalt: „Ennio, prietenul meu etrusc, a plecat la Veneția.” „Prietenul meu etrusc, Ennio, a plecat la Veneția.” Spre deosebire de celelalte relații sintactice, esența apoziției stă în modul specific de dezvoltare a complementarității sintaxă-semantică, în actul de comunicare lingvistică. Dintr-o altă perspectivă, echivalența poate fi totală sau parțială. Se caracterizează prin echivalență totală
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
antichității târzii s‑a transformat către mijlocul secolului al II‑lea î.Cr., într‑un dramatism aproape baroc. Sunt celebre lucrările: Gal murind, ofrandă adusă regelui Attalos I al Pergamului și mai târziu, Nike (Victoria) din Samotrace 11. Ca și grecii, etruscii (cca. 700 î.Cr.‑90 î.Cr.) și‑au construit orașe‑stat care au deținut controlul asupra peninsulei italice. Însă, spre deosebire de greci, dar într‑un mod asemănător egiptenilor, etruscii credeau într‑o viață viitoare, acest lucru având o influență puternică asupra ornamentării
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
al Pergamului și mai târziu, Nike (Victoria) din Samotrace 11. Ca și grecii, etruscii (cca. 700 î.Cr.‑90 î.Cr.) și‑au construit orașe‑stat care au deținut controlul asupra peninsulei italice. Însă, spre deosebire de greci, dar într‑un mod asemănător egiptenilor, etruscii credeau într‑o viață viitoare, acest lucru având o influență puternică asupra ornamentării bogate a mormin‑ telor nobililor. Lucrări cum ar fi Lupa Capitolină, simbolul Romei, sau Hime‑ ra din Arezzo, au fost apreciate încă din timpul antichității 12. 1
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
antichității târzii s‑a transformat către mijlocul secolului al II‑lea î.Cr., într‑un dramatism aproape baroc. Sunt celebre lucrările: Gal murind, ofrandă adusă regelui Attalos I al Pergamului și mai târziu, Nike (Victoria) din Samotrace 11. Ca și grecii, etruscii (cca. 700 î.Cr.‑90 î.Cr.) și‑au construit orașe‑stat care au deținut controlul asupra peninsulei italice. Însă, spre deosebire de greci, dar într‑un mod asemănător egiptenilor, etruscii credeau într‑o viață viitoare, acest lucru având o influență puternică asupra ornamentării
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
al Pergamului și mai târziu, Nike (Victoria) din Samotrace 11. Ca și grecii, etruscii (cca. 700 î.Cr.‑90 î.Cr.) și‑au construit orașe‑stat care au deținut controlul asupra peninsulei italice. Însă, spre deosebire de greci, dar într‑un mod asemănător egiptenilor, etruscii credeau într‑o viață viitoare, acest lucru având o influență puternică asupra ornamentării bogate a mormin‑ telor nobililor. Lucrări cum ar fi Lupa Capitolină, simbolul Romei, sau Hime‑ ra din Arezzo, au fost apreciate încă din timpul antichității 12. 1
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
alte zeități și muritoare, Zeus a avut urmași ce au întruchipat astre, componente ale pământului, însușiri și activități. Mitologia romană cuprinde zeități agrare: Mars (agricultura), Faunus (câmpurile și turmele de animale), Saturnus (recolta), Ceres (cereale), zeități ale populațiilor italice anterioare (etrusci, sabini), zeități împrumutate de la greci și de la alte popoare cucerite. În mitologia chineză, sexualitatea nu este explicit prezentă în creație. Sacrificiul este mobilul creării lumii. Starea primordială haosul este închipuit ca un împărat cu șapte orificii organice astupate. El cere
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
aristocrație militară (flaith, literal, "putere", echivalentul skr. Ksatră) și bo airig, oameni liberi (airig) posesori de vaci (bo). După Dumezil, se poate discerne o diviziune asemănătoare în tradițiile mitice, dar puternic istoricizate, ale întemeierii Romei: regele Romulus, protejat de Jupiter; etruscul Lucumon, tehnician al războiului; Tatius și sabinii care aduc femeile și bogățiile. Triada capitolină - Jupiter, Marș, Quirinus - constituie întrucâtva modelul divin, celest al societății romane, în sfârșit, o triadă analoagă domină religia și mitologia scandinavă: zeul suveran Othin, Thorr, luptătorul
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
Stenros este director al Forum Design Helsinki, fiind un nume important în designul finlandez. Este doctor în arhitectură și tehnologie și autoare a mai multor lucrări de specialitate. Tot în categoria coordonatelor finlandeze întâlnim și lansarea romanului lui Mika Waltari, Etruscul, în traducere la Editura Polirom. Se menționează că Mika Waltari este cel mai important scriitor finlandez al secolului XX. Prezentarea romanului a făcut-o ambasadorul Finlandei în România, domnul Pekka Harttila, căruia i s-a alăturat directorul Editurii Polirom, Denisa
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
În luna iulie a aceluiași an, Teatrul Nottara a avut un turneu la Helsinki cu piesa Callas. Cu ocazia zilei naționale a României, Cvartetul Transilvan a susținut un concert la Finlandia Hall din Helsinki. S-a organizat și lansarea romanului Etruscul de Mika Waltari la Cluj și la București. În anul 2000 a avut loc un seminar organizat în colaborare cu Ambasada Finlandei și Consiliul Europei, seminar care a reunit experți europeni în cadrul "Roma Issues". Apoi, Centrul Sindan din Cluj a
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
veritabilă cronică a unui Ev Mediu zdruncinat. "Mika Waltari e ceea ce se cheamă un autor de succes. Cu alte cuvinte, cărțile sale s-au tradus în zeci de limbi în toate țările lumii, printre care cele mai cunoscute fiind Egipteanul, Etruscul sau Amanții din Bizanț. (...) Mika Waltari și-a creat o manieră proprie de abordare a subiectelor cu potențial de larg succes, o formă specifică de roman istoric, pliat pe câte o perioadă a istoriei vechi"769. Cele spuse anterior apar
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
Palic, prefață de Tytti Isohookana- Asunmaa, București, Editura Univers, 1999. Waltari, Mika, Egipteanul: cincisprezece cărți care conțin memoriile medicului Sinuhe (1390-1335 î. Chr.), traducere de Teodor Palic, Iași, Polirom, 2008 (ediție precedentă în 2003 și reeditată în 2013). Waltari, Mika, Etruscul: zece cărți despre nemaipomenita viată a nemuritorului Turms, 520-450 î. Chr, traducere de Teodor Palic, Iași, Polirom, 2002 (reeditată în 2010). Waltari, Mika, Mikael Karvajalka: tinerețea lui Mikael Karvajalka și nemaipomenitele lui aventuri prin multe țări ale lumii până în anul
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
și în cazul celor trei mari divinități romane, care sunt Jupiter (funcție de conducere), Marte (funcție războinică) și Quirinus (funcție de producție). Triada romană Jupiter-Marte-Quirinus (adică Varuna și Mithra, Indra, și zeii Asvin în India vedică) este înlocuită în perioada domniei regilor etrusci Tarquin (secolele al VII-lea și al VI-lea înainte de Hristos) cu cele trei divinități Jupiter Optimus Maximus, Junona și Minerva (corespunzând lui Zeus, Herei și Atenei în Panteonul grec). Dictatorul Aulus Postumius instituie o nouă triadă pe Aventin 14
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
Iberica, sudul Franței, Malta, Sicilia) familia afro-asiatică, ramura semitica, grupul semitic central; VSO feniciana, de prin 1050 i.C.; în linie, de la dreapta la stînga; fenicienii sînt considerați inventatorii alfabetului; stă la baza tuturor alfabetelor ulterioare, semitice sau indo-europene (grec, etrusc, latin, chirilic, gotic, copt, ebraic, aramaic etc.) 109. fijiana O Fiji familia austroneziana, ramura malayo-polineziană, grupul oriental; VOS latină 110. filipino, pilipino O Filipine; varianta standard a limbii tagalog familia austroneziana, ramura malayo-polineziană, grupul occidental, subgrupul filipinez central; VSO latină
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
vorbită pînă în sec. V d.C. în Galia; înlocuită treptat de latină (sec. I - IV d.C.) care, la rîndul ei, s-a transformat în franceză și occitană familia indo-europeană, ramura celtica, grupul continental puternică tradiție orală; rar, cu alfabet grec, etrusc și român 121. galiciana (galego, gallego) CO Galicia (Spania) dialect al limbii portugheze, indo-europeană, romanica latină 122. ganda (luganda) N Uganda familia nigero-congloeză, ramura benue-congoleză, grupul bantu; aglutinanta; SVO latină 123. găgăuza N Moldova, Ucraina, România, Bulgaria, Grecia, Kazahstan; vorbită
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
254, 270, 310, 317, 327, 333 alfabet 18, 254, 260, 268, 303, 307, ~ arab 248, ~ aramaic 260, ~ armean 153, ~ bengali 300, ~ birman 274, ~ brahmi 309, ~ chirilic 164, 251, 260, 266, 298, 299, 303, ~ copt 260, 266, ~ dactilologic 280, ~ ebraic 260, ~ etrusc 260, 263, ~ fenician 239, ~ georgian 264, ~ glagolitic 164, 248, 266, ~ gotic 260, 266, 280, 281, ~ grecesc 153, 164, 253, 260, 263, 280, ~ latin 153, 251, 260, 263, 268, 271, 274, 283, 298, 300, 303, 308, 311, 313, ~ mon 192, ~ n
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
punct de întîlnire a marilor curente comerciale care converg către Mediterana și aduc aici chihlimbar, cositor, blănuri, aur etc. Ea este de asemenea o bază de expansiune către interiorul țării pentru fenicienii care tocmai au fondat Cartagina în Africa de Nord, pentru etruscii din Italia centrală și pentru greci. Etruscii încep să exporte vin și ceramică. Grecii din Insula Rodos le fac concurență. Dar prima așezare se datorează unui oraș grecesc din Asia Mică, Phoceea, care, în 600 î.I.C., creează Massalia cu
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
care converg către Mediterana și aduc aici chihlimbar, cositor, blănuri, aur etc. Ea este de asemenea o bază de expansiune către interiorul țării pentru fenicienii care tocmai au fondat Cartagina în Africa de Nord, pentru etruscii din Italia centrală și pentru greci. Etruscii încep să exporte vin și ceramică. Grecii din Insula Rodos le fac concurență. Dar prima așezare se datorează unui oraș grecesc din Asia Mică, Phoceea, care, în 600 î.I.C., creează Massalia cu portul său din Lacydon, în fundul radei actualului
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
descoperit un fragment de maxilar cu molări fixați între ei cu o sârmă de aur (3000 -2500 î.e.n.). În muzeul Luvru există un fragment de mandibulă de origine feniciana ce poartă o legatura metalică pe dinți. În secolul XVIII î.e.n. etruscii foloseau pentru imobilizare sârmă, inele, atele sau benzi confecționate din aur. Pierre Fouchard descrie în cățea să „Le chirurgien dentiste" (1746) metode de imobilizare prin ligaturi de sârmă. Problematică imobilizării dinților a fost abordată rațional doar de aproximativ jumătate de
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
în numirile pentru ele au dus la opinia originii feniciene a scrierii grecești, însă există și părerea că ambele alfabete au o origine comună, anume scrierea cretană și, din acest motiv, prezintă situații asemănătoare. Alfabetul grecesc a fost preluat de etrusci, iar de la ei a ajuns la romani, care l-au transformat în alfabetul latin, folosit astăzi în cea mai mare parte a Europei. Mai tîrziu, din îmbinarea scrierii grecești cu cea latină s-a creat scrierea runică, folosită în epoca
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
variat și în spațiul aceleiași limbi, și, de aceea, ea cunoaște dialecte cu deosebiri pronunțate. Pentru unele dintre limbile romanice, substratul este relativ unitar (pentru franceză celtic, pentru română traco-dacic), dar pentru altele este foarte variat (pentru italiană celtic, liguric, etrusc, paleovenet, umbric, osc, grecesc). În principiu, stratul (limba-bază) reprezintă elementul care favorizează și explică congruențele la nivel gramatical și lexical între limbile din cadrul aceleiași familii, în vreme ce substratul, fiind diferit de la o limbă la alta, favorizează diversificările. Uneori însă, asemenea diversificări
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]