555 matches
-
a marelui motor care urma să pună statul În mișcare. Acțiunile fiecărui individ urmau să fie evaluate În funcție de interesele biologice ale națiunii și de potențialul său eugenic. Aceeași infracțiune - de exemplu, avortul - urma să fie judecată În acord cu potențialul eugenic al femeii care alesese Întreruperea sarcinii; cu cât era mai sănătos capitalul său genetic, cu atât pedeapsa urma să fie mai mare. O astfel de concepție Încerca să redefinească Însăși fundamentul sistemului de justiție, care până atunci judecase infracțiuni, și
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Cu toate acestea, cetățenii „superiori” nu beneficiau În noul sistem de mai puțină supraveghere decât populația considerată „inferioară”. De fapt, Moldovan avea În vedere un sistem juridic care urma să controleze existența și acțiunile populației superioare din punct de vedere eugenic, În aceeași măsură ca și pe cele ale populației „disgenice”39. Concepția eugenistă despre justiție transforma indivizii În obiecte ale restricțiilor legale și oferea statului și reprezentanților săi puteri disproporționate În raport cu cetățenii săi, Într-o manieră totalitară. Medicina și ordinea
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
fi avut nevoie de tratament prelungit și costisitor pentru o boală de tipul cancerului, decizia de a prescrie un astfel de tratament trebuia cântărită nu doar În raport cu șansele individuale de supraviețuire sau cu posibilitățile financiare, ci și În funcție de potențialul său eugenic sau de nevoile statului. Era foarte posibil ca, luând În considerare aceste criterii, să se ia decizia neprescrierii tratamentului, pentru că efortul curativ ar aduce dezavantaje bunăstării generale. Pe de altă parte, orice individ În aparență normal putea deveni subiect al
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
a națiunii. Viziunea lui Moldovan despre certificarea educației și practicii medicale lua În considerare această atribuție. Autorul subliniază necesitatea de a selecta foarte riguros viitorii ocupanți ai unor poziții atât de puternice, pe baza sentimentului lor de responsabilitate față de prioritățile eugenice ale națiunii. Programe publice: factori de mediu și progres biologictc "Programe publice \: factori de mediu și progres biologic" Dacă Ministerul Sănătății urma să fie piesa centrală În reforma biopolitică, În toate celelalte domenii ale vieții publice Moldovan a pus accentul
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
de mediu puteau avea o influență dezabilitantă, În special asupra indivizilor cu patologii ereditare latente. În consecință, asigurarea unui mediu sănătos și a unui standard de igienă publică ce ar putea permite eredității să Își urmeze cursul, facilitând astfel progresul eugenic, constituiau tot atâtea imperative. Ministerul Lucrărilor Publice urma să Își canalizeze eforturile În direcția asigurării alimentării sectorului public cu apă, electricitate, lumină și căldură și a Întreținerii unui sistem modern de evacuare a deșeurilor din toate spațiile publice, civice și
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
insistând asupra importanței acestora pentru sănătatea comunității viitoare. Ca o ironie, regimul comunist a fost cel care a realizat, În cele din urmă, acest obiectiv. Economie, dezvoltare și relații de muncătc "Economie, dezvoltare și relații de muncă" Pe baza priorităților eugenice stabilite de specialiști din Ministerul Sănătății, urmau să fie elaborate, pentru fiecare domeniu al vieții publice, direcții generale de organizare și de adoptare a unor modificări specifice, oferite apoi ca recomandări. Spre exemplu, Ministerul Muncii urma să reglementeze organizarea muncii și
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
față de țărani 45. În evaluarea lui Moldovan, reforma agrară din 1921 ignorase cu desăvârșire acest aspect, prin faptul că nu urmase principiul favorizării „elementelor cu Însușiri biologice superioare sau intacte” cu scopul de a crea baza de dezvoltare a familiilor eugenice 46. Distribuția egalitară a pământului pe baza unor simple calcule cantitative era, În opinia lui Moldovan, „iresponsabilă din punct de vedere biologic” pentru că nu acorda suficientă atenție aspectelor calitative ale redistribuirii pământului, mai precis diferențelor de potențial eugenic dintre beneficiari
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
a familiilor eugenice 46. Distribuția egalitară a pământului pe baza unor simple calcule cantitative era, În opinia lui Moldovan, „iresponsabilă din punct de vedere biologic” pentru că nu acorda suficientă atenție aspectelor calitative ale redistribuirii pământului, mai precis diferențelor de potențial eugenic dintre beneficiari 47. El spera că reforma agrară va fi revizuită, astfel Încât să reflecte prerogativele eugenice. Biopolitica nu oferă Însă nici un indiciu ce ar putea să arate care erau, În opinia autorului, beneficiarii disgenici ai reformei agrare și, implicit, cine
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
opinia lui Moldovan, „iresponsabilă din punct de vedere biologic” pentru că nu acorda suficientă atenție aspectelor calitative ale redistribuirii pământului, mai precis diferențelor de potențial eugenic dintre beneficiari 47. El spera că reforma agrară va fi revizuită, astfel Încât să reflecte prerogativele eugenice. Biopolitica nu oferă Însă nici un indiciu ce ar putea să arate care erau, În opinia autorului, beneficiarii disgenici ai reformei agrare și, implicit, cine vor fi cei ce Își vor pierde o parte din pământ, În condițiile unui regim eugenic
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
eugenice. Biopolitica nu oferă Însă nici un indiciu ce ar putea să arate care erau, În opinia autorului, beneficiarii disgenici ai reformei agrare și, implicit, cine vor fi cei ce Își vor pierde o parte din pământ, În condițiile unui regim eugenic. Unele studii ulterioare ale lui Moldovan și o scrisoare deschisă către Ion Mihalache, președintele Partidului Național-Țărănesc, semnată de unul din adepții ideilor lui Moldovan, Francisc Rainer, cunoscutul antropolog și profesor de anatomie al Facultății de Medicină din București, dezvăluie Întrucâtva
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
a pământului. În particular, romii trebuiau identificați și deposedați, pentru că, În opinia autorului, erau o entitate parazitică ce amenința resursele limitate ale organismului național sănătos. De asemenea, nici femeile nu trebuiau considerate indivizi autonomi, ci persoane dependente, pentru că rolul lor eugenic se limita la reproducerea umană și nu influența În nici un fel producția economică. Argumente similare care susțineau nevoia de a proteja bunăstarea națiunii și a statului s-au dezvoltat ulterior Într-o manieră mult mai agresivă. În august 1940, sub
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
a comportamentelor disgenice. De exemplu, persoanele necăsătorite sau cuplurile fără copii urmau să plătească taxe suplimentare În comparație cu familiile cu copii 49. Pentru un cititor contemporan, o astfel de abordare a criteriilor de impozitare nu pare nici extrem de inovatoare, nici specific eugenică. Moldovan Își articula Însă propunerea pentru un nou sistem de impozitare pe baza argumentului că acesta ar aduce beneficii nu doar indivizilor sau economiei, ci și națiunii În ansamblu sau statului ca protector al „capitalului biologic”. Noul sistem de impozitare
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
doar indivizilor sau economiei, ci și națiunii În ansamblu sau statului ca protector al „capitalului biologic”. Noul sistem de impozitare reprezenta și o modalitate de redistribuire a bunăstării În societate, astfel Încât statul să Îi poată ajuta pe cei cu potențial eugenic, fără să fie nevoit să reducă din bugetul alocat altor programe necesare. Cititorul contemporan poate fi surprins de caracterul extrem de neliberal sau chiar reacționar al unei astfel de concepții despre impozitare, Însă În contextul românesc abordarea lui Moldovan reprezenta o
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
angajații trebuiau să fie bărbați de etnie română. După ce reușea să creeze o astfel de bază „sănătoasă”, statul trebuia să se asigure că salariile angajaților săi le permit acestora să Își păstreze standardele de viață și să Își conserve potențialul eugenic. Moldovan considera că statul trebuia să le permită indivizilor educați, dedicați muncii În folosul bunăstării generale, să Își exercite responsabilitățile publice (adică eugenice) asumate, fără să fie nevoiți să Își pună problema hranei pentru propria familie 52. De asemenea, el
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
salariile angajaților săi le permit acestora să Își păstreze standardele de viață și să Își conserve potențialul eugenic. Moldovan considera că statul trebuia să le permită indivizilor educați, dedicați muncii În folosul bunăstării generale, să Își exercite responsabilitățile publice (adică eugenice) asumate, fără să fie nevoiți să Își pună problema hranei pentru propria familie 52. De asemenea, el spera ca salariile mari și alte beneficii suplimentare, cum ar fi alocații lunare pentru familie și alte persoane aflate În Îngrijire sau reducerea
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
liberali sau conservatori. Cu toate acestea, obiectivele pentru atingerea cărora urmau să crească fondurile alocate de stat pentru asistență socială se apropiau foarte mult de idealurile teoriilor fasciste din acea perioadă. Educație, cultură și progres eugenictc "Educație, cultură și progres eugenic" În ceea ce privește educația, Moldovan era interesat de redefinirea conceptului general de pedagogie, astfel Încât să nu mai Însemne studii teoretice egale pentru toți elevii, ci oferirea unor programe educaționale diferite pe baza talentelor și limitărilor individuale Înnăscute. Noul Minister al Educației urma
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
indivizilor o serie de alternative potențiale, din care aceștia puteau să aleagă În funcție de obiective personale. Ministerul Artelor și Culturii urma să Își reformuleze și el scopurile În acord cu evanghelia eugenistă, realocându-și resursele preponderent pentru mobilizarea indivizilor și grupurilor superioare eugenic și pentru educarea tuturor românilor referitor la această ideologie. Moldovan a pus În particular accentul pe necesitatea ca Biserica să adopte În retorica sa spiritul epocii și să promoveze Întâietatea unor valori spirituale și morale precum altruismul și responsabilitatea față de
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
o șansă mai bună de a administra cu mai mult succes aplicarea legilor și de a convinge populația să coopereze de bunăvoie. Cei mai mulți adepți ai ideilor eugeniste nu păreau să fie Înclinați către folosirea coerciției pentru a impune noua ordine eugenică. Încrederea În puterea persuasiunii și a educației este cea care ordonează viziunea despre reorganizarea Ministerului Afacerilor Interne. O posibilă sursă a poziției lui Moldovan față de problema descentralizării ar putea fi dezamăgirea sa În legătură cu felul În care autoritățile din București coordonaseră
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Războiului era o altă instituție care trebuia să reconceptualizeze noțiunea de apărare națională și modul În care ea Însăși folosea capitalul uman. Plecând de la tragedia primului război mondial, care redusese drastic numărul indivizilor cei mai capabili din punct de vedere eugenic, În toate țările participante, Moldovan concluzionase că războiul era un mijloc În ansamblu disgenic de rezolvare a conflictelor. Sarcina unui astfel de minister ar fi fost să cultive nu doar vigoarea fizică și pregătirea tinerilor români pentru luptă, ci și
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
cu cei mai mulți intelectuali și politicieni români transilvăneni. Ca un corolar al argumentului său În favoarea rezoluției pe cale pașnică a conflictelor, Moldovan prezintă propunerea sa de reformare a Ministerului Afacerilor Externe, care urma să se ghideze În desfășurarea negocierilor după principiul prerogativelor eugenice. Una dintre măsurile specifice pe care le menționează Biopolitica este „asigurarea din timp a spațiului necesar pentru dezvoltarea și Împlinirea biologică a neamului”59. Moldovan nu oferă detalii despre modalitățile de realizare a acestui obiectiv, care era similar cu ideologiile
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
un think tank pentru elaborarea unor programe biopolitice. Acest minister urma să reunească expertiza specialiștilor În biologie, medicină, demografie, antropologie, sociologie, drept și alte profesii care aveau un domeniu de practică relevant pentru cercetarea situației curente a țării din perspectivă eugenică. Acești specialiști urmau să organizeze un recensământ eugenic o dată la câțiva ani și să analizeze datele obținute astfel. De asemenea, această instituție urma să reglementeze măsurile specifice implementate de alte instituții ale statului pentru a verifica dacă au fost respectate
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Acest minister urma să reunească expertiza specialiștilor În biologie, medicină, demografie, antropologie, sociologie, drept și alte profesii care aveau un domeniu de practică relevant pentru cercetarea situației curente a țării din perspectivă eugenică. Acești specialiști urmau să organizeze un recensământ eugenic o dată la câțiva ani și să analizeze datele obținute astfel. De asemenea, această instituție urma să reglementeze măsurile specifice implementate de alte instituții ale statului pentru a verifica dacă au fost respectate principiile generale are biopoliticii și dacă au fost
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
câțiva ani și să analizeze datele obținute astfel. De asemenea, această instituție urma să reglementeze măsurile specifice implementate de alte instituții ale statului pentru a verifica dacă au fost respectate principiile generale are biopoliticii și dacă au fost atinse obiectivele eugenice 60. Ministerul de Vigoarea Națiunii ar fi avut autoritatea de a lua decizii și de a iniția acțiuni Într-o varietate de domenii, de la educație fizică și alimentație până la probleme legate de imigrare și de evoluția natalității. Statul biopolitic ca
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
obiective, cu un fundament științific, ar fi transformat astfel de dezbateri În eforturi inutile sau chiar imposibile. Progresul urma să rezulte din discuțiile Între specialiști despre semnificația diferențelor În ereditate și a meritelor unor măsuri coercitive specifice, aplicate după criterii eugenice. Nici chiar În aceste condiții competiția nu urma să dispară total din societate, dar ar fi Însemnat, În primul rând, competiția pentru resursele alocate de stat, mai degrabă decât existența unei piețe libere. Mai mult, această competiție urma să fie
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
să dispară total din societate, dar ar fi Însemnat, În primul rând, competiția pentru resursele alocate de stat, mai degrabă decât existența unei piețe libere. Mai mult, această competiție urma să fie structurată de stat, conform unei ierarhii a meritelor eugenice. O astfel de viziune paternalistă, autoritară a statului era destul de familiară publicului român, a cărui educație civică În privința practicilor parlamentare era foarte limitată. Cu toate acestea, eugeniștii propuneau o nouă modalitate de organizare a comunității politice bazată pe prerogative biologice
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]