KorAP: Find »[drukola/base=eugenist & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...5 6 7 ...38 >

947 matches

Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292

responsabilitățile statului În domeniul sănătății publice și al asigurării bunăstării generale nu au avut succes În aceste țări24. Mișcarea eugenistă și dezbaterile istoriografice despre România interbelicătc " Mișcarea eugenistă și dezbaterile istoriografice despre România interbelică" Analiza mea folosește discuția despre mișcarea eugenistă și ca modalitate de a reexamina antagonismul dintre forțele tradiționaliste și cele moderniste din România interbelică. Istoriografia despre Europa de Est a acordat o importanță deosebită dezbaterilor polarizate care au avut loc În această regiune În legătură cu Încercarea de a găsi cea mai

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
contribuit la afirmarea acestei dihotomii, chiar și atunci când au Încercat să o critice, având În centrul analizei fie scriitori, fie economiști, fie politicieni. Analizele unor astfel de cercetători sunt infuzate de presupoziții privind modernizarea și dezvoltarea, modernismul și tradiționalismul. Poziția eugeniștilor nu poate fi Încadrată cu ușurință În modelele actuale de analiză a dezvoltării și modernizării Europei de Est În perioada interbelică. De exemplu, sociologul Daniel Chirot a stabilit recent că opoziția dintre valorile „seculare, vestice” și cele „native, antiseculare” constituie

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
opoziția dintre valorile „seculare, vestice” și cele „native, antiseculare” constituie o axă importantă pentru Înțelegerea dezvoltării. Un astfel de model indentifică Însă Occidentul exclusiv cu raționalismul postiluminist și poziția autohtonă, Îndreptată Împotriva Occidentului, ca fiind În totalitate antiseculară. Însă mișcarea eugenistă din România sfidează astfel de categorizări și expune totodată limitele unor atare modele. Cum putem explica, de exemplu, afilierea lui Gusti la ideile eugeniste folosind delimitările ideologice identificate de Chirot atâta timp cât Chirot Însuși afirmă că Gusti „s-a concentrat asupra

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
cu raționalismul postiluminist și poziția autohtonă, Îndreptată Împotriva Occidentului, ca fiind În totalitate antiseculară. Însă mișcarea eugenistă din România sfidează astfel de categorizări și expune totodată limitele unor atare modele. Cum putem explica, de exemplu, afilierea lui Gusti la ideile eugeniste folosind delimitările ideologice identificate de Chirot atâta timp cât Chirot Însuși afirmă că Gusti „s-a concentrat asupra studiilor empirice și a refuzat să se afunde În iraționalitatea mistică a vremurilor sale”27? Tocmai pentru că ideile eugeniste par să sfideze etichetarea fie

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
afilierea lui Gusti la ideile eugeniste folosind delimitările ideologice identificate de Chirot atâta timp cât Chirot Însuși afirmă că Gusti „s-a concentrat asupra studiilor empirice și a refuzat să se afunde În iraționalitatea mistică a vremurilor sale”27? Tocmai pentru că ideile eugeniste par să sfideze etichetarea fie ca tradiționaliste (adică antioccidentale și antiseculare), fie ca modernizatoare (adică raționaliste și democratice), ele par să ofere și o cale de a depăși această dihotomie. Pentru a poziționa mai clar propriul argument, am să Încep

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
de partide politice; secularizarea autorității sociale și politice; industrializare; expansiunea orașelor și proliferarea ocupațiilor adaptate noilor instituții de stat. Definesc „modernismul” ca fiind Încercarea de a răspunde provocărilor condiției moderne, generate În mare parte de schimbările instituționale meționate mai sus29. Eugeniștii Înșiși nu foloseau acest termen, pe care Îl utilizau În schimb pentru a se referi critic la literatura de avangardă care avea În centrul preocupărilor sale sinele și angoasa existențială. Aceasta nu Înseamnă că eugeniștii refuzau să se confrunte cu

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
schimbările instituționale meționate mai sus29. Eugeniștii Înșiși nu foloseau acest termen, pe care Îl utilizau În schimb pentru a se referi critic la literatura de avangardă care avea În centrul preocupărilor sale sinele și angoasa existențială. Aceasta nu Înseamnă că eugeniștii refuzau să se confrunte cu problemele industrializării și ale dezvoltării sistemului modern de partide. Trăsătura distinctivă a abordării eugeniste era Însă respingerea fermă a liberalismului ca posibilă soluție la provocările modernizării instituționale, În mare parte datorită faptului că liberalismul accentuează

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
se referi critic la literatura de avangardă care avea În centrul preocupărilor sale sinele și angoasa existențială. Aceasta nu Înseamnă că eugeniștii refuzau să se confrunte cu problemele industrializării și ale dezvoltării sistemului modern de partide. Trăsătura distinctivă a abordării eugeniste era Însă respingerea fermă a liberalismului ca posibilă soluție la provocările modernizării instituționale, În mare parte datorită faptului că liberalismul accentuează importanța oportunităților egale pentru indivizi. Eugeniștii considerau că atitudinea liberală era nerealistă În raport cu problemele modernizării. În acest context, definesc

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
problemele industrializării și ale dezvoltării sistemului modern de partide. Trăsătura distinctivă a abordării eugeniste era Însă respingerea fermă a liberalismului ca posibilă soluție la provocările modernizării instituționale, În mare parte datorită faptului că liberalismul accentuează importanța oportunităților egale pentru indivizi. Eugeniștii considerau că atitudinea liberală era nerealistă În raport cu problemele modernizării. În acest context, definesc „tradiționalismul” ca fiind poziția care respinge modernizarea și provocările sale - ca dorință de recuperare a trecutului, ca o formă de nostalgie culturală. Eugeniștii nu se Încadrează foarte

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
oportunităților egale pentru indivizi. Eugeniștii considerau că atitudinea liberală era nerealistă În raport cu problemele modernizării. În acest context, definesc „tradiționalismul” ca fiind poziția care respinge modernizarea și provocările sale - ca dorință de recuperare a trecutului, ca o formă de nostalgie culturală. Eugeniștii nu se Încadrează foarte fidel În acest curent, deoarece ei susțin necesitatea de a mobiliza tradițiile și nu de a le conserva. Distanța ireconciliabilă dintre moderniștii proeuropeni și tradiționaliștii antioccidentali nu este atât de vizibilă pe cât au Încercat să o

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
de a le conserva. Distanța ireconciliabilă dintre moderniștii proeuropeni și tradiționaliștii antioccidentali nu este atât de vizibilă pe cât au Încercat să o prezinte participanții la dezbaterea despre modernizare din anii 1920 și 1930. Pe parcursul cărții, subliniez faptul că În discursul eugenist coexistă paradoxal noul și vechiul, argumentele raționaliste și cele subiective, ideile comunitariste și cele individualiste, cu scopul de a pune În evidență natura complexă și deseori ambiguă a discursului despre modernizare În România dintre cele două războaie mondiale. Modernismul nu

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
că retorica progresului, a modernizării și a obiectivității științifice poate ascunde cu toate acestea atitudini antiliberale și de sprijin pentru extinderea prerogativelor statului În detrimentul drepturilor cetățenilor. Este necesar În acest punct să precizez unele aspecte legate de legătura dintre mișcarea eugenistă și extrema dreaptă Între 1918 și 1940. Există, cu siguranță, unele afinități Între unele idei ale lui Nichifor Crainic despre statul etnocratic și tipul de stat biopolitic imaginat de Iuliu Moldovan 32. Există, de asemenea, paralelisme Între rasismul exclusivist și

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
Există, de asemenea, paralelisme Între rasismul exclusivist și antisemitismul din lucrările lui A.C. Cuza și unele dintre scrierile lui Iordache Făcăoaru și ale câtorva alți eugeniști de orientare extremistă - chiar și Sabin Manuilă (dar numai În 1940). Totuși, membrii mișcării eugeniste nu au Încercat să stabilească legături explicite cu intelectualii de extremă dreaptă și mișcarea lor, iar aceștia din urmă (Cuza, Crainic, Octavian Goga sau Corneliu Zelea Codreanu) nu au folosit nici ei ideile eugeniste În propriile lucrări, cu câteva excepții

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
numai În 1940). Totuși, membrii mișcării eugeniste nu au Încercat să stabilească legături explicite cu intelectualii de extremă dreaptă și mișcarea lor, iar aceștia din urmă (Cuza, Crainic, Octavian Goga sau Corneliu Zelea Codreanu) nu au folosit nici ei ideile eugeniste În propriile lucrări, cu câteva excepții. De aceea, nu se poate stabili o legătură directă și inechivocă Între extrema dreaptă din România și mișcarea eugenistă, ceea ce nu Înseamnă Însă că nu au existat legături indirecte Între cele două. Tocmai pentru că

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
urmă (Cuza, Crainic, Octavian Goga sau Corneliu Zelea Codreanu) nu au folosit nici ei ideile eugeniste În propriile lucrări, cu câteva excepții. De aceea, nu se poate stabili o legătură directă și inechivocă Între extrema dreaptă din România și mișcarea eugenistă, ceea ce nu Înseamnă Însă că nu au existat legături indirecte Între cele două. Tocmai pentru că eugeniștii au fost permanent preocupați de folosirea limbajului științei și al obiectivității În prezentarea propriilor idei ca fiind raționale și moderate, ei au reușit să

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
În propriile lucrări, cu câteva excepții. De aceea, nu se poate stabili o legătură directă și inechivocă Între extrema dreaptă din România și mișcarea eugenistă, ceea ce nu Înseamnă Însă că nu au existat legături indirecte Între cele două. Tocmai pentru că eugeniștii au fost permanent preocupați de folosirea limbajului științei și al obiectivității În prezentarea propriilor idei ca fiind raționale și moderate, ei au reușit să ofere elitelor intelectuale românești o viziune atractivă asupra progresului dirijat fără a lega această viziune de

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
limbajului științei și al obiectivității În prezentarea propriilor idei ca fiind raționale și moderate, ei au reușit să ofere elitelor intelectuale românești o viziune atractivă asupra progresului dirijat fără a lega această viziune de extrema dreaptă. În același timp, critica eugenistă a democrației liberale nu avea o legătură certă nici cu ideologia antisemită. Fenomenul descris mai sus explică de ce numeroși intelectuali practicanți de profesii din România erau gata să sprijine dezvoltarea grupurilor de extremă dreaptă, tot mai numeroase, și creșterea puterii

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
de rădăcini adânci În liberalism sau cultură civică democratică. Rezultatul unui astfel de proces s-a dovedit a fi Însă tragic pentru evreii români În timpul războiului. Teorie și metodologietc "Teorie și metodologie" Abordarea pe care o propun pentru studiul mișcării eugeniste În România s-a conturat mai ales pe baza interesului meu pentru analiza de discurs și pentru gen și clasă drept categorii analitice. Munca mea de cercetare a fost influențată de lucrările altor cercetători care au folosit În analiză teoriile

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
context teoretic și metodologic. Cartea de față este, de aceea, mai degrabă o invitație la dialog intelectual adresată altor istorici ai Europei de Est, ai științei și ai genului, decât o Încercare de a oferi o interpretare categorică a mișcării eugeniste În România interbelică. Abordarea metodologică motivează și alcătuirea cărții. Deși am urmărit felul În care s-au modificat opiniile eugeniștilor, precum și efectele ideilor și acțiunilor acestora, intenția mea nu este să realizez o narațiune continuă, liniară, a acestor fenomene. Cred

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
ai Europei de Est, ai științei și ai genului, decât o Încercare de a oferi o interpretare categorică a mișcării eugeniste În România interbelică. Abordarea metodologică motivează și alcătuirea cărții. Deși am urmărit felul În care s-au modificat opiniile eugeniștilor, precum și efectele ideilor și acțiunilor acestora, intenția mea nu este să realizez o narațiune continuă, liniară, a acestor fenomene. Cred că o astfel de prezentare ar fi limitat expunerea cititorilor la semnificațiile conflictuale pe care le conțin, În paralel, textele

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
actorii istoriei au aceeași importanță În construirea semnificațiilor și În instrumentarea schimbărilor. Dimpotrivă, discuția pe care o realizez, de exemplu, În ceea ce privește relația dintre elita intelectuală română și populația de țărani problematizează pretenția de raționalism obiectiv și altruism patriotic a reformatorilor eugeniști. Analiza mea subliniază poziția privilegiată și interesele pe care eugeniștii le aveau atunci când Încercau să mobilizeze „energiile biologice” ale populației țărănești; În același timp, nu exclude Însă vocile locuitorilor din mediul rural ca agenți activi În realizarea și implementarea politicilor

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
instrumentarea schimbărilor. Dimpotrivă, discuția pe care o realizez, de exemplu, În ceea ce privește relația dintre elita intelectuală română și populația de țărani problematizează pretenția de raționalism obiectiv și altruism patriotic a reformatorilor eugeniști. Analiza mea subliniază poziția privilegiată și interesele pe care eugeniștii le aveau atunci când Încercau să mobilizeze „energiile biologice” ale populației țărănești; În același timp, nu exclude Însă vocile locuitorilor din mediul rural ca agenți activi În realizarea și implementarea politicilor reformatoare. O viziune similară despre asimetria relațiilor de putere reiese

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
publice Încă de la jumătatea secolului al XIX-lea. În România, reprezentarea marginală a problemelor femeilor În discursul politic și intelectual al perioadei interbelice reprezintă contextul, extrem de diferit, În care trebuie interpretate motivațiile și semnificațiile participării femeilor În proiectele și organizațiile eugeniste. Am ales să folosesc trei metode specifice În demersul de a oferi ideilor eugeniste o nouă lectură și noi semnificații. Mai Întâi, folosesc tehnica criticii literare, elaborată În istoria intelectuală de cercetători precum Dominique LaCapra, pentru a expune influența pe

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
femeilor În discursul politic și intelectual al perioadei interbelice reprezintă contextul, extrem de diferit, În care trebuie interpretate motivațiile și semnificațiile participării femeilor În proiectele și organizațiile eugeniste. Am ales să folosesc trei metode specifice În demersul de a oferi ideilor eugeniste o nouă lectură și noi semnificații. Mai Întâi, folosesc tehnica criticii literare, elaborată În istoria intelectuală de cercetători precum Dominique LaCapra, pentru a expune influența pe care specificul cultural al limbii a avut-o În construirea ideilor eugeniste, cu referire

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
oferi ideilor eugeniste o nouă lectură și noi semnificații. Mai Întâi, folosesc tehnica criticii literare, elaborată În istoria intelectuală de cercetători precum Dominique LaCapra, pentru a expune influența pe care specificul cultural al limbii a avut-o În construirea ideilor eugeniste, cu referire la metaforele, comparațiile și la logica analitică folosită, toate purtând amprenta culturii, În ciuda pretențiilor eugeniștilor de a-și fi fundamentat ideile pe baze obiective, universale 35. Am urmărit frecvența cu care astfel de tropi culturali erau folosiți În

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]