853 matches
-
care fac parte: narațiunea, descrierea, explicația, demonstrația teoretică, prelegerea școlară, prelegerea universitară (cursul magistral), conferința, expunerea cu oponent, prelegerea-discuție, conferința-dezbatere, informarea, micro-simpozionul, instructajul, instruirea prin Înregistrări sonore, prin radio etc.; b) metode interactive (interogative, conversative, dialogate) de diverse tipuri: conversația euristică, discuțiile sau dezbaterile, discuția-dialog, consultația În grup, preseminarul, seminarul, discuția În masă, dezbaterea de tipul „mesei-rotunde”, seminarul-dezbatere, dezbaterea de tip Phillips-66, asaltul de idei (brainstorming), dezbaterea pe baza jocului de asociație de cunoștințe, discuția dirijată (prin tematica enunțată), dezbaterea bazată
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
metoda conversației, bine condusă, angajează un sistem determinat de interacțiuni verbale profesor-elevi. În raport cu obiectivele instructiv-educative urmărite, ea Își asumă o multitudine de funcții, ceea ce Îi conferă valoarea unui prețios instrument didactic În mâna profesorului. Ca esențiale se disting: a) funcția euristică, de redescoperire a unor adevăruri și formativă În același timp (conversația de tip euristic); b) funcția de clarificare, de sintetizare și aprofundare a cunoștințelor, cu care elevii au avut un anumit contact cognitiv În prealabil (conversația de aprofundare); c) funcția
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
instructiv-educative urmărite, ea Își asumă o multitudine de funcții, ceea ce Îi conferă valoarea unui prețios instrument didactic În mâna profesorului. Ca esențiale se disting: a) funcția euristică, de redescoperire a unor adevăruri și formativă În același timp (conversația de tip euristic); b) funcția de clarificare, de sintetizare și aprofundare a cunoștințelor, cu care elevii au avut un anumit contact cognitiv În prealabil (conversația de aprofundare); c) funcția de consolidare și sistematizare a cunoștințelor, de Întărire a convingerilor științifice etc. (conversația de
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
prealabil (conversația de aprofundare); c) funcția de consolidare și sistematizare a cunoștințelor, de Întărire a convingerilor științifice etc. (conversația de consolidare); d) funcția de verificare sau de control (de examinare și evaluare) a performanțelor Învățării (conversația de verificare). 2. Conversația euristică (socratică)tc "2. Conversația euristică (socratică)" Cea mai importantă și cea mai des Întrebuințată, rămâne conversația euristică. Ea reprezintă o modalitate aparte de Învățare prin descoperire. Specificul ei rezultă din faptul că atunci când recurge la această tehnică interogativă, profesorul instruiește
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
funcția de consolidare și sistematizare a cunoștințelor, de Întărire a convingerilor științifice etc. (conversația de consolidare); d) funcția de verificare sau de control (de examinare și evaluare) a performanțelor Învățării (conversația de verificare). 2. Conversația euristică (socratică)tc "2. Conversația euristică (socratică)" Cea mai importantă și cea mai des Întrebuințată, rămâne conversația euristică. Ea reprezintă o modalitate aparte de Învățare prin descoperire. Specificul ei rezultă din faptul că atunci când recurge la această tehnică interogativă, profesorul instruiește nu prin „a transmite” sau
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
etc. (conversația de consolidare); d) funcția de verificare sau de control (de examinare și evaluare) a performanțelor Învățării (conversația de verificare). 2. Conversația euristică (socratică)tc "2. Conversația euristică (socratică)" Cea mai importantă și cea mai des Întrebuințată, rămâne conversația euristică. Ea reprezintă o modalitate aparte de Învățare prin descoperire. Specificul ei rezultă din faptul că atunci când recurge la această tehnică interogativă, profesorul instruiește nu prin „a transmite” sau „a prezenta” noi cunoștințe, ci efectuând o activitate comună de gândire cu
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
un efort personal de căutare, de investigație Întreprinsă În sfera informaților existente deja În mintea lor și de descoperire, pe baza valorificării propriei experiențe de cunoaștere, a unor noi adevăruri, a unor noi generalizări. De aici și denumirea de „conversație euristică”, metodă care face parte din așa-zisele metode incitative. De altfel Însăși etimologia cuvântului conversație (lat. conversatio - compus din con, cum = cu și din versus = Întoarcere) vrea să arate că este vorba de o acțiune de Întoarcere și reîntoarcere (după
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
unui material absolut nou pentru elevi, cum ar fi, de exemplu, anumite date, nume, denumiri, fapte, Întâmplări, fenomene, procese etc. (specifice diferitelor discipline) despre care nu posedă Însă nici un fel de informație anterioară. Înțeleasă și aplicată În acest spirit, conversația euristică tinde să se apropie de semnificația inițială pe care Socrate (469-399 Î.Hr.) o atribuia dialogului folosit la timpul lui pentru a-și conduce discipolii și adepții la descoperirea unor lucruri de mare adâncime și Înțelepciune. (De aici și numele
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
de a face să iasă la lumină adevărul, ideile (Înnăscute, după opinia sa) printr-un efort de adâncă meditație. În cursul timpului, de la Socrate și până În prezent, conversația a străbătut și momente În care a fost denaturată adevărata ei semnificație euristică. A Îmbrăcat fie forma catehetică (În Evul Mediu), redusă la o toceală mecanică, bazată pe memorizarea și reproducerea pe de rost a unei succesiuni rigide de Întrebări și răspunsuri pe teme cu caracter mistic, religios, rupte de viața reală, fie
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
cunoscutul „tip de Învățare Întrebare-răspuns”, În fond o crasă dădăceală, un simulacru de activitate proprie a elevilor, pe care B.F. Skinner, pe bună dreptate o etichetează ca fiind „cea mai mare impostură a secolului XX”. a) Cum se construiește conversația euristică?tc "a) Cum se construiește conversația euristică?" Firește, nu poți Întreba orice sau oricum. Dacă vom Înregistra cu atenție filmul desfășurării unor astfel de lecții, vom putea număra Între 30-50 de Întrebări și răspunsuri care se succed Într-o ordine
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
o crasă dădăceală, un simulacru de activitate proprie a elevilor, pe care B.F. Skinner, pe bună dreptate o etichetează ca fiind „cea mai mare impostură a secolului XX”. a) Cum se construiește conversația euristică?tc "a) Cum se construiește conversația euristică?" Firește, nu poți Întreba orice sau oricum. Dacă vom Înregistra cu atenție filmul desfășurării unor astfel de lecții, vom putea număra Între 30-50 de Întrebări și răspunsuri care se succed Într-o ordine logică strictă și care nu fac apel
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
curiozitatea elevilor, suscită interesul și participarea lor activă În timpul desfășurării lecțiilor, dezvoltă capacitatea de a formula (pune) Întrebări, de a explora, de a examina cu atenție realitatea, dorința de a afla. b) Natura Întrebărilor - perspectiva euristicătc "b) Natura Întrebărilor - perspectiva euristică" Problema cardinală a perfecționării dialogului didactic rezidă În formularea Întrebărilor și În structurarea acestora, cât și a răspunsurilor. Întrebarea reprezintă un moment indispensabil al activității mintale. Ca formă deosebită În care se exprimă gândirea, ea se situează la granița dintre
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
spre sesizarea a ceea ce este nou și esențial, să Îndemne la deducții și inducții, să dea un impuls constituirii noilor generalizări, să devină deci o formă productivă de gândire. Cercetările din ultima vreme atestă faptul că utilizarea conversației ca exercițiu euristic, În adevăratul sens al cuvântului, este condiționată de caracterul Întrebărilor la care se face apel. De natura și succesiunea lor depinde, În primul rând, caracterul și amploarea, intensitatea și cursivitatea activităților mintale la care sunt supuși elevii (cercetările lui Witzlack
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
mod operatoriu (Aebli, 1973, p. 77). Stimularea conversației, intercomunicarea În timpul lecției, se cuvine să fie privită Întotdeauna ca o școală a vorbirii, ca un exercițiu de cultivare a elocinței, a aptitudinii de a comunica inteligent. Privite În perspectiva accentuării funcțiilor euristice și formative ale conversației, multe dintre arhicunoscutele date (reguli, condiții, indicații etc.) despre tehnica Întrebărilor și a răspunsurilor urmează să fie reconsiderate. Unele aspecte au fost deja evidențiate În paginile anterioare. La acestea vom mai adăuga aici doar câteva observații
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
familiar, iar obișnuitul să apară ca ceva straniu, ciudat (străin). În acest sens este centrată pe dezvoltarea fanteziilor elevilor, considerată ca fiind hotărâtoare În afirmarea creativității. Practic, se poate utiliza În anumite segmente ale parcurgerii curriculumului, luând Înfățișarea unei proceduri euristice, destinată descoperirii noului sub forma jocului. De unde etichetarea ei ca fiind o metodă de tip ludic, făcând abstracție (cel puțin provizoriu) de respectarea cu rigurozitate a unor legi, reguli sau norme. Aplicarea ei În activitatea didactică reclamă respectarea unor cerințe
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
de Însușire a problemei puse În discuție. Se creează astfel un bun prilej de valorizare a activităților și operațiilor de gândire implicate În studierea unui conținut. În concluzie, se poate spune că ceea ce este comun tuturor acestor metode, În esență euristice, bazate pe descoperire, este faptul că acestea transformă elevii din simpli receptori ai științei „gata făcute” sau din simpli „consumatori de cunoștințe” În „producători” ai propriilor cunoștințe. Este o metamorfoză alcărei sens Își găsește o sugestivă exprimare În cuvintele lui
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
abstracte; În aceeași manieră, există și Învățare prin cugetare proprie, prin meditație adâncă. Înțeleasă ca modalitate de Învățare, reflecția interioară și abstractă - arată J. Piaget - se distinge ca una dintre cele mai active și mai fructuoase metode, de mare valoare euristică (1972, p. 65)1. Operând În plan interior cu obiecte și fapte imaginate, reflecția este generatoare de noi structuri operatorii și cognitive. Construcțiile deliberate ale gândirii și imaginației sunt de neconceput fără meditație personală. Fără reflecție, nu există cunoaștere, elaborare
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
a copilului sau a tânărului - aceea de explorare a realității -, constituind pentru el „o știință din experiență” și nu una primită de-a gata. Adeverindu-se ca o tehnică de muncă intelectuală cu un atât de pronunțat caracter participativ și euristic, este explicabil de ce suntem tot atât de datori să-i Învățăm pe elevi să observe, să depună singuri o activitate voluntară și independentă de observare, adică să știe: - să intuiască (să perceapă) În mod sistematic și activ diferitele fragmente ale realității luate
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
raționamentul inductiv, suscită curiozitatea științifică și stimulează imaginația creatoare, cultivă interesul pentru intuiție și experiență personală, pasiunea pentru o activitate experimentală independentă, capacitatea de explorare etc. Încurajarea activităților experimentale ține, În esență, de stimularea activității creatoare, căci procesul gândirii creatoare, euristice este un proces de acțiuni de gândire, bazate pe experiment, pe eforturi (inclusiv fizice) de muncă. Învățarea prin experimentare stimulează dezvoltarea gândirii specifice diferitelor domenii ale științelor naturii, sugerează procedee de explorare proprii activității științifice, reconstituie cu ușurință climatul travaliului
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
sau mai puțin abstracte, ci ca adevărate izvoare de noi cunoștințe, ca punct de plecare pentru o susținută activitate de căutare și de aflare a adevărului istoric cu forțe proprii. Din acest punct de vedere ele Îndeplinesc o importantă funcție euristică, de revelare a adevărului. Contactul direct cu documentele sau cu vestigiile istorice, investigarea acestora cu atenție, Îi ajută pe elevi să reconstituie sau să recreeze fapte și momente importante din trecutul istoric, să observe În detaliu și să analizeze, să
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
formeze abstracțiuni, copilul se eliberează treptat de aspectele de suprafață ale lucrurilor, el continuă, totuși, să se sprijine pe depozitul de imagini acumulate În timp. Datorită acestei rezerve de imagini el Își permite să se ridice la nivelul unei activități euristice, prin mijloace potrivite și neriguroase de explorare a problemelor și de raportare a lor la alte probleme anterior Însușite (Bruner, 1970, p. 85), deci să Întreprindă noi investigații și descoperiri. Demonstrația tradițională este criticată tocmai pentru faptul că nu a
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
de raportare a lor la alte probleme anterior Însușite (Bruner, 1970, p. 85), deci să Întreprindă noi investigații și descoperiri. Demonstrația tradițională este criticată tocmai pentru faptul că nu a reușit să favorizeze Întrebuințarea datelor concrete, intuitive, Într-o perspectivă euristică. b) Variantele demonstrației intuitivetc "b) Variantele demonstrației intuitive" Efectiv, metoda demonstrației poate să Îmbrace forme dintre cele mai variate și mai nuanțate, datorită unei diversități extraordinare a materialului intuitiv și demonstrativ care stă la dispoziția școlii și care de-a
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
indispensabilă, să devină purtătoare ale operațiunilor. Asumându-și o asemenea funcție, demonstrația ar putea crea condiții optime pentru unirea funcțională a simțurilor și a inteligenței; ar sprijini efectiv activitatea gândirii și nu numai a simțurilor, ar dobândi un caracter mai euristic. De exemplu, unele materiale demonstrative ar putea foarte bine să renunțe la Înfățișarea strict naturalistă a obiectelor și a fenomenelor (tip fotografie), despovărându-se de multe elemente descriptive În favoarea esențializării, a cuprinderii Într-o formă mai generalizată a unei realități
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
pe baza imaginației, au o factură de simulacru, de reconstrucție artificială a realului, de ficțiune. c) Funcțiile modelului și valoarea formativă a modelăriitc "c) Funcțiile modelului și valoarea formativă a modelării" Dincolo de valoarea lui demonstrativă, un model Îndeplinește o funcție euristică (explorativ-explicativă) Întrucât invită elevii la un efort de căutare, de investigație teoretică, de experimentare pe plan mintal, ceea ce duce la descoperirea unor noi adevăruri. Construirea, mânuirea și interpretarea unui model aruncă o rază de lumină explicativă asupra originalului, deschide o
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
și controlabile, aplicate asupra modelelor, structurile (operațiile) mintale care conduc la constituirea unor noi achiziții (concepte, legi, principii, teorii etc.). Operând o „reducție” de ordin metodologic și pedagogic - modelarea tinde să se afirme, așadar, ca o metodă de autentică ținută euristică, deoarece modelele nu rămân numai o simplă imagine a aspectelor relevante ale unor realități, ci vehiculează un principiu constructiv, cu posibilități de reactualizare și de transfer În condiții actuale, pentru noi situații de Învățare. „Ecuațiile chimice (ca și ecuațiile exprimate
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]