213 matches
-
traseul intrărilor și retragerilor din "Europa". Rămâne metafora oceanică a fluxului și refluxului ca dispozitiv euristic de descifrare hermeneutică a sensului ascuns în destinul istoric românesc, însă apele naționalismului purtate de curenții independenței și unității naționale sunt înlocuite de mareele europenismului. Jaloanele simbolice sunt date acum de cotiturile istoriei naționale înspre și dinspre Europa. Iată, schematic, cum se prezintă această istorie sinuoasă a intrărilor și ieșirilor europene ale românilor (Bozgan et al., 2003, pp. 3-4). Prima noastră europenizare" s-a produs
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
popoarelor care au așezat un gros strat de zgură deasupra fondului nostru european. Totuși, în dedesuptul acestuia continua să palpite tremurul limbii latine, care a răzbătut până la urmă sub forma închegării limbii române. Celălalt factor care a salvat latinitatea (i.e., europenismul) pe durata acestei faze de recluziune a fost creștinismul, "a doua noastră durabilă relație cu Europa" pe durata întregului Ev mediu românesc. Sub auspicii istorice nefavorabile, potențate mai departe de Marea Schismă din 1054 care a deschis o fisură în
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ultimă, disperată încercare de a păstra țara noastră în Europa" (p. 4). Binaritatea, chiar maniheismul "înăuntrul Europei" "în afara Europei" este aplicat peste cazul României cu atâta ferocitate încât dictatura carlistă este elogiată ca tentativă (damnată totuși eșecului) de salvare a europenismului românesc. Însă în ce Europă ar fi rămas România carlistă? Ne temem că este vorba despre "Europa germană" a cărui prefigurare din ce în ce mai clară îl teroriza pe Thomas Mann care visa în schimb la o "Germanie europeană". Pe fondul acestei distincții
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
referință european pentru istoria românilor -, ediția a II-a (Scurtu et al., 2001) este îmbogățită cu o astfel introducere (fără a purta vreun titlu) în care se lămurește natura raporturilor româno-europene. Adevărat manifest al etnocentrismului românesc, prefața în cauză subordonează europenismul în cadrele superioare ale românismului. Etnocentrismul românesc este desfășurat pe dimensiunea spațială ("din punct de vedere geografic, România se află în centrul Europei") cât și pe cea verticală a timpului, unde îmbracă forma priorității istorice: "Prin strămoșii lor, geto-dacii, românii
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
6). Prin personalitățile lor de mari carate, românii s-au înscris în universalitate, contribuind la "dezvoltarea culturii europene și universale" (ibidem). Sub constrângerea imperativelor de neocolit ale programei școlare, autorii de orientare neaoșistă au fost forțați să ia seama de europenismul românilor. Printr-o ingenioasă inversare a raportului, aceștia au reușit să subvertească mesajul programat de autoritățile centrale pro-europeniste, rezultatul fiind o demonstrație istorică a românității europene. România este europeană, dar și Europa este românească. Ecourile protocronismului se aud răzbătând în
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Mondial, statul-națiune și ideologia sa legitimatoare naționalismul au pierdut teren în fața forțelor globalizării. Corelativ, identitatea națională, înainte vreme tronând suverană ca identitate supremă, este tot mai afectată de configurarea unor forme alternative de identificare socială, atât supraordonate identității naționale (i.e., europenism, cosmopolitanism, umanitarism), cât și subordonate acesteia (i.e., regionalism și chiar localism). O expresie a noilor vremuri postnaționaliste este și apariția instituțiilor trans- și supranaționale, la nivel global (Banca Mondială, Fondul Mondial Internațional etc.) sau continental (Uniunea Europeană fiind exemplul cel mai
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
în urma Revoluției din 1989 și lărgite de reformele educaționale ce au urmat, discursul mnemonic s-a sculat din somnul letargic în care s-a cufundat pentru prima decadă a tranziției, pe măsură ce manualele școlare au venit purtătoarele ideologice ale democrației și europenismului. În paralel cu centrarea discursivă pe aceste două idei forță, noua semantică a trecutului se sprijină și pe un al treilea pilon structural: anticomunismul. Vom urmări, în această secțiune finală a lucrării, articularea progresivă a discursului anticomunist ca retorică oficială
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
spre occidentalizare, democratizare și liberalizare începută cu oarecare întârziere după schimbarea de regim din 1989 s-a repercutat și asupra noii conștiințe de sine pe care elitele politice și intelighenția românească s-au străduit să o impună în mentalul colectiv. Europenism, democratism, anti- comunism acestea au devenit, în timp, axele centrale pe care se construiește noua identitate românească, iar, în perfect acord cu legea actualizării politice a memoriei colective, trecutul este, la rându-i, subiectul refasonării după noua matriță identitară promovată
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ideii naționale" îmbrățișat cu febrilitate colectivă în interbelic și-a epuizat forța de seducție. Literatura didactică, în special prin discursul emis de manualele de istorie școlară, difuzează acum o emisiune ideologică postnaționalistă, în care identitatea colectivă se condensează pe suportul europenismului civic și nu pe cel al naționalismului etnic. Punctul de coagulare a identității colective s-a mutat astfel la supra-nivelul european, apartenența la comuniunea de valori democratice occidentale primând în fața descendenței etnice românești. Alte concluzii care se degajă în urma analizei
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
doar manualul Scurtu et al. (1999) nu are introducerea specificată de Programa școlară despre "Românii în Europa". A doua ediție (Scurtu et al., 2001) inserează o prefață fără titlu în care intențiile exprimate de programa de învățământ sunt subvertite, atâta timp cât europenismul este subordonat românismului. 28 Nu este singurul manual care folosește acest termen: N. Dumitrescu et al. (1999) folosește sintagma ""inventării" lor [a românilor] ca popor" (p. 3). 29 Versiunea tipărită în 2007 la Editura Humanitas inversează capitolele 2 și 3
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Ciocnirea civilizațiilor și refacerea ordinii mondiale, Editura Antet, București, 1998. Husar, Alexandru, Ideea europeană sau Noi și Europa, Editura Institutul European, Iași, 1993. Iacob, Luminița, „Etnoimaginea - obiect de studiu interdisciplinar”, În Revista de psihologie, 1987, nr. 2. Iacob, Luminița, Modernizare - europenism, vol. II: „Percepție, trăire, identitate etnică”, Editura Universității “Al. I. Cuza”, Iași, 1995. Ionescu, Adrian-Silvan, Artă și document. Arta documentaristă În România secolului al XIX-lea, Editura Meridiane, București, 1990. Iordachi, Constantin; Trencsényi, Balázs, „A megújulás esélyei: a román történetírás
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Bălcescu. Opera. Omul. Epoca, ediția a II-a, Editura Eminescu, București, 1977. Zane, Gheorghe, Studii, Editura Eminescu, București, 1980. Zöllner, Erich, Istoria Austriei, Editura Enciclopedică, București, 1997. Zub, Alexandru, Cunoaștere de sine și integrare, Editura Junimea, Iași, 1986. Zub, Alexandru, „Europenism și francofilie”, În Dacia literară, IV (serie nouă), 1993, nr. 4 (11). Zub, Alexandru (coord.), Identitate/alteritate În spațiul cultural românesc, Editura Universității „Al.I. Cuza”, Iași, 1996. Zub, Alexandru (coord.), La Revolution français et les Roumains, Universitatea „Al.I.
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
a disciplinei, În excelenta monografie a lui Gheorghe Lascu, Imaginea Franței la românii din Transilvania până În anul 1918, Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2000, pp. 7-29. Problematica etnoimaginilor este discutată pe larg, din perspectiva psihologiei sociale, de către Luminița Iacob, Modernizare - europenism, vol. II: Percepție, trăire, identitate etnică, Editura Universității „Al. I. Cuza”, Iași, 1995, pp. 7-20, 21-86; Luminița Iacob, Imagologia În etnopsihologie și rolul ei În cercetarea psihologiei poporului român, teză de doctorat, Universitatea „Al. I. Cuza”, Iași, 1986; Luminița Iacob
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Teodor s-a orientat, prioritar, spre studiile de istorie a Bisericii și a sentimentului religios. Pompiliu Teodor, op. cit. (vezi nota 230). Pompiliu Teodor (coord.), Enlightenment and Romanian Society, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1980. Alexandru Duțu, op. cit. (vezi nota 231). Alexandru Zub, „Europenism și francofilie”, Dacia literară, IV (serie nouă), 1993, nr. 4 (11), pp. 3-5. Din bogata bibliografie a autorului, prezintă interes pentru cercetarea de față cel puțin următoarele lucrări: Coordonate ale culturii românești În secolul XVIII (1968); Cărțile de Înțelepciune În
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
plan, cel puțin pentru Început. Planul comportamental, care privește individul În relație cu lumea și chiar cu sine Însuși, de cele mai multe ori nu se are În vedere. Mai devreme sau mai tîrziu, aceștia vor ajunge să conștientizeze adevăratele valori ale europenismului, fie că le vor Împărtăși, fie că nu. Situația e mai dramatică În cazul celor derutați de schimbările pe care le Întrevăd prin contactul dintre cele două realități, românesc și european, cantonîndu-se În unul dintre cele două spații și prefigurînd
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
IIa (2014) La Logique d'Hermès. Études sur l'Imaginaire (2006); Descartes. L'Argument ontologique et sa causalité symbolique (2007); Gilbert Durand. Les Métamorphoses de l'anthropologie de l'Imaginaire (2009); Communication et communion. La philosophie de Nae Ionescu (2012); Europenism și dileme identitare în România interbelică: gruparea Criterion (2013). La Editura Institutul European a apărut volumul Biserica și elitele intelectuale interbelice, ediția I-a (2009). Constantin Mihai, Biserica și elitele intelectuale interbelice, ediția a IIa (c) 2014 Institutul European Iași
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
sale este încheiată de autobiografia terminată în ziua sinuciderii sale, Lumea de ieri. Amintirile unui european. Prieten cu Romain Rolland, Sigmund Freud, Richard Strauss și Theodor Herzl, editorul lui Neue Freie Presse, publicație în care editează articole despre internaționalism și europenism. Zweig a considerat sionismul lui Herzl un nonsens. La venirea lui Hitler la putere, părăsește Austria, pentru Anglia și Statele Unite. Creșterea intoleranței, a autoritarismului și a nazismului îl aduc la disperare și depresie. La apogeul nazismului (în februarie 1942) se
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
puțin pentru început. Planul comportamental, care privește individul în relație cu lumea și chiar cu sine însuși, de cele mai multe ori nu se are în vedere. Mai devreme sau mai tîrziu, aceștia vor ajunge să conștientizeze adevăratele valori ale europenismului, fie că le vor împărtăși, fie că nu. Situația e mai dramatică în cazul celor derutați de schimbările pe care le întrevăd prin contactul dintre cele două realități, românesc și european, cantonîndu-se în unul dintre cele două spații și prefigurînd
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
simpatia pentru o lume în decădere, peste care aruncă vălul somptuos al poeziei". (p. 219). Cezar Ivănescu este atins în viziunea criticului-de aripa geniului. Timpul va ratifica sau va infirma aserțiunea. Interesante, în context, sunt considerațiile lui Theodor Codreanu cu privire la europenism: "De vrem sau de nu vrem, europenismul aparține naționaliștilor români, iar nu celor care se declară cu surle și trâmbițe ""europeniști"! Europeni sunt și vor fi Hasdeu, Eminescu, Iorga, Blaga, Rădulescu-Motru, Liviu Rebreanu, M. Sadoveanu, Noica, Mircea Eliade, Marin Sorescu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
care aruncă vălul somptuos al poeziei". (p. 219). Cezar Ivănescu este atins în viziunea criticului-de aripa geniului. Timpul va ratifica sau va infirma aserțiunea. Interesante, în context, sunt considerațiile lui Theodor Codreanu cu privire la europenism: "De vrem sau de nu vrem, europenismul aparține naționaliștilor români, iar nu celor care se declară cu surle și trâmbițe ""europeniști"! Europeni sunt și vor fi Hasdeu, Eminescu, Iorga, Blaga, Rădulescu-Motru, Liviu Rebreanu, M. Sadoveanu, Noica, Mircea Eliade, Marin Sorescu, Nichita Stănescu, Marin Preda, Eugen Barbu, Dumitru
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Eminescu, în ultimii ani, următoarele revin cu obstinație: "feroce antidemocrat", "antisemit", "fascist", "protolegionar", "execrabil om politic", "reacționar", "conservator", "xenofob", "paseist", "antieuropean"" ș.a. Marea "vinovăție" a poetului n-ar fi alta decât dragostea lui pentru poporul român; astăzi, în contextul reverificării "europenismului", modelul Eminescu ar fi devenit anacronic și păgubitor, de aceea se impune o despărțire globală și radicală de el. Cu demolatorii lui Eminescu se războiește Theodor Codreanu, acum, într-o carte întreagă. O dublă sacrificare deslușește criticul. De fapt, două
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
mioritică". Demonstrația este de o rară abnegație. Impulsul polemic nu mai are nici un fel de opreliște. Sunt denunțate răstălmăcirile de ordin politic, care cată a dovedi anacronismul istoric al "românismului", al ființei naționale, contestând rădăcinile în numele "democrației" și al unui "europenism" umilitor. Rostul poeților e acela de "păzitori ai ființei" (Heidegger) și Cezar Ivănescu face parte dintre cei mai străluciți "păzitori ai ființei neamului". Argumentația eseistului pare de nestăvilit. Intră în ecuație forța regeneratoare a arheului românesc, profetismul eliadesc, "profetul lui
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
ființei neamului". Argumentația eseistului pare de nestăvilit. Intră în ecuație forța regeneratoare a arheului românesc, profetismul eliadesc, "profetul lui Eminescu" într-o formulare sintetică: direcția națională (nu naționalistă!), amenințată mereu ba de hoardele cotropitoare, ba de internaționalismul proletar, ba de europenismul transnațional: "Anemierea conștiinței arheale (singură în stare să ne salveze), regizată remarcabil de supraviețuitorii Kominternului, a împins o parte apreciabilă a elitelor într-o mare derută, la limita hibridului cultural, încât forțe antinaționale au profitat din plin după decembrie 1989
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
vremuri imemoriale prin dimensiunile sale orfice și zalmoxiene. E o atitudine de "hibrid cultural" pe care un Bălcescu, un Eminescu, un N. Iorga, un Mircea Eliade, un Hașdeu, un Blaga și, bineînțeles, un Cezar Ivănescu n-au avut-o niciodată. Europenismul nostru aparține naționaliștilor români. Și o spune cu riscul de a-și dubla numărul dușmanilor politici care l-au hărțuit toată viața, l-au năpăstuit de a fi făcut poliție politică ori l-au dat pe mâna minerilor care l-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
nu pot apărea idei revoluționare, doar conservatoare. Spre deosebire de puternicul crez românesc în salvgardarea statului în obediență: Grigore Vieru, Anatol Codru, Ion Vatamanu, Nicolae Dabija, Arcadie Suceveanu, Andrei Țurcanu, Leo Butnaru, Nicolae Rusu ș.a. Vieru "contrazice falsa incompatibilitate dintre românism și europenism. Prin Grigore Vieru Basarabia nu mai este "o închidere ce se deschide". Dacă am vorbit de literatura de rezistență, decadentă pentru unii, următorul val vine o dată cu postmodernismul. Dar postmodernismul românesc "a apărut doar ca paradox pur estetic, fără suportul postmodernității
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]