152 matches
-
de educație vizuală fac acele nefericite doamne copiilor pe care-i pregătesc pentru un destin european. Echipate ca pentru sfârșitul lumii, cu șuvițele de păr nespălate prelingându-se neglijent de sub odioasele căciuli, ele pot să sugereze orice, numai ideea de europenitate nu. Bineînțeles că au fost aduse în acest hal de mizeria și de frustrările îndelung acumulate. Nicăieri ca-n învățământ ideologia comunistă n-a lovit cu asemenea forță. Instilându-li-se ideea că au o mare misiune de împlinit, dascălii
Teoria formelor fără fonduri by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17366_a_18691]
-
constituie matricea multora din realizatorii programelor de la televiziuni. Însăși denumirea trădează o mentalitate provincială, o competiție închisă între valori omologate în strâmtul nostru spațiu de șmenuri și pactizări. Într-un moment în care ne străduim din răsputeri să ne dovedim europenitatea - adică talentul și capacitatea de a face concurență la nivel continental - o astfel de idee arată cât de puțin dispuși suntem să ne asumăm un risc dincolo de măruntele talente de aranjori și distribuitori de lauri ofiliți. N-are nici un rost
Laurii ofiliți by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10007_a_11332]
-
tulburi țes, încet, dar sigur, o nouă ideologie. Incapabili să facă față concurenței la nivel național, își oblojesc rănile în festivisme locale prin aprecieri care exclud din start două valori: democrația și rațiunea. Oricine trăiește în afara celor „zece hectare de europenitate” din centrul Capitalei știe despre ce vorbesc. Destinele culturale ale provinciei au încăput pe mâna vechilor propagandiști comuniști, reciclați în „experți” și „manageri” - de fapt, simpli manevranți ai fondurilor publice întru susținerea unor grupuscule amorfe, penibile, revanșarde, plicticoase - dar clientelare
Mai slăbiți-mă cu „dorul” vostru... by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/2934_a_4259]
-
figurează chiar pe coperta volumului la menționarea editorului: "Centrul de istorie și civilizație europeană". Faptul că respectivul centru e condus de către peremistul Gheorghe Buzatu (imaginați-vă, vicepreședinte al Senatului!) arată cu limpezime ce înțelege România de azi prin "civilizație" și "europenitate". Presa a intrat în alertă numai și numai pentru că în murdara afacere era implicată Academia Română. "Fără voie", susține președintele acesteia, Eugen Simion. Oare chiar fără voie? Să nu fi știut colegul ex-academicianului Bârlădeanu în ce ape se scaldă Gheorghe Buzatu
Un "Mein Kampf" românesc? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15897_a_17222]
-
contrariază deopotrivă. Actualitatea românească și universală a lui Cioran nu este una facilă, întâmplătoare, ci profundă și revelatoare pentru nihilismul faustic al umanității contemporane. Percepând gratuitatea pur estetică a figurii lui Euphorion, ca sinteză utopică a elenității contemplative și a europenității pragmatice, Ion Vartic punctează corect: Pentru că, de fapt, singura Europă reală, vie, e aceea faustică" (p. 46). Dimensiunea "evreiască" a ființării sale în lume, intuită de Cioran, este confirmată și întărită de comentator, atât generic, prin dezrădăcinarea ontică, precum și particular
Identitatea fluidă a lui Cioran by Gabriel Onțeluș () [Corola-journal/Journalistic/16232_a_17557]
-
stat și strateg, gânditor și învățat, artist și poet, judecător și administrator, poate avea drept model, în diferitele etape ale vieții, câte una din aceste fațete. Armonia acestora a rămas, nu doar prin Renaștere, idealul educației apusene, principala distincție a europenității. Spiritul prometeic, subliniat de Goethe, cel extatic-dionisiac, ieșit la suprafață mai ales după romantism (datorită lui Nietzsche), liberul arbitru și curajul de a-și lua soarta în propriile mâini ne caracterizează și astăzi, deși valurile nu mai sunt aceleași și
Omul grec by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15483_a_16808]
-
prezențe la prefigurarea lor. Aș introduce o comparație: ca în căutarea în Vechiul Testament a esenței Noului Testament). Am testat fiecare cu propriul său spirit "hipnoza (tot iluzia, n.n.) verbului călinescian" (206), excerptând și nu exceptând "amnezii și exaltări păguboase" (225) Europenitatea deplină rămâne iluzia noastră stabilă. E. Negrici se uită și în grădina vecinului literar/literat bulgar și vede tot "poleire prin denaturare" (210). Fenomenul nu devine etnic, național, dar, în mod vădit, expresia unui statut insuficient. Protocronismul merge departe, înapoi
Lanțul slăbiciunilor literare by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/7846_a_9171]
-
1867, Biblioteca „V.A. Urechia” din Galați 1871, Biblioteca Publică „G.T. Kirileanu” din Vatra Dornei 1901, Biblioteca „Gheorghe Șincai” Oradea 1911, Biblioteca „I.G. Sbiera” din Suceava 1923. În aceste câteva secole de atestare documentară, și în oicumena românească biblioteca definește europenitatea culturii noastre, funcționând ca școală de inițiere în cultura modernă a umanității („labirint al minții”, cum s-ar exprima Umberto Eco), ca formă de propagare a ideilor, alături de biserică, școală, muzeu, tipografie, editură, librărie), „un adevărat plămân, respirând aerul culturii
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Vasile I. Schipor () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93273]
-
ni se aruncă de undeva de sus momeala, temele la care să ne gândim, despre ce să scriem sau să facem spectacole. Negriciosul a pus punctul pe i : numai anumite teme câștigă finanțări. Toate conceptele astea care sună a nou - europenitate, identitate, democrație, egalitate - sunt praf în ochi ca să stăm cu botul pe labe și să nu gândim cu capul nostru. Până la urmă, în noaptea aceea am dormit la Catinca. Am pus țara la cale până spre dimineață, când în sfârșit
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
de diverși funcționari de stat. Statele care au creat Uniunea Europeană, vechile membre ale U.E., își au fiecare propriul specific și sunt destul de diferite, ajungând chiar în situații conflictuale legate de acțiunile și obligațiile lor. Totuși nimeni nu se îndoiește de europenitatea acestora. Așadar, pentru o țară complexată și nesigură de identitatea ei europeană, cum e România, ar fi, parcă, mai ușor să-și aleagă un model concret pe care să-l imite și să-l adapteze constructiv. Cu alte cuvinte, decât
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2184_a_3509]
-
calzi, prietenoși, băgăreți și petrecăreți. Până și limba pe care o vorbesc e foarte apropiată de limba română. Iar Italia e una din țările fondatoare ale Comunității Europene, ba chiar a civilizației europene. Cine s-ar îndoi vreo clipă de europenitatea lor? Bun, am găsit modelul. Acum să vedem cum sunt și ce fac ei, italienii, frații noștri romani, ca să ne dăm seama ce am avea de învățat de la ei. Primul lucru care îmi vine în minte e problema corupției. Și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2184_a_3509]
-
retragerea în turnul de fildeș, echidistanța etc. Alți confrați de-ai noștri au argumente solide pentru implicarea scriitorului, motivând că României i-a fost bine atunci când intelectualii, scriitorii în special, s-au implicat în politică, în forțarea sorții societății, în favoarea europenității. Unde te situezi față de politica românească? Eu nu fac politică. De ce? Iarăși ajungem la obsesivul adevăr personal, iarăși subliniez: nu mă închipui existând altfel decât în literatură. Politica ar trebui s-o facă nu amatorii, ci profesioniștii, oameni care să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
de la natură la cultură, de la inspirație la artificiu, construcție, idee. Dar, să trecem... Anul trecut au apărut câteva cărți bune de poezie, semnate de Șerban Foarță, Angela Marinescu, Emilian Galaicu-Păun și nu sunt singurele. Eu vin și îmi pun problema europenității acestor volume, a cărților autorilor mari cât de mult se înscriu ele în tendințele momentului din lume? Nu mă neliniștește poezia mimeticilor care se văd, pe care îi recunoaștem sau nu dintr-o ochire, ci situarea poeziei românești pe care
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
singuri în proiectele lor. Iar pentru cititori este o asigurare că literatura care se face, adesea, chiar sub ochii lor, trăiește de pe urma unor experiențe destul de asemănătoare în țări foarte diferite. O astfel de manifestare poate genera un puternic sentiment de europenitate: pentru că, nu-i așa, Europa e chiar aici. Festivalul Internațional de Literatură „European Borderlands“ începe pe 7 iunie, la București. Din 9 iunie, scriitorii din Elveția, Ungaria, Serbia, Ucraina, Germania, Bulgaria, Republica Moldova și România se vor afla, pentru două zile
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2165_a_3490]
-
pentru europenizarea rapidă a României. Nici spiritul de justiție al italienilor, nici serviciile publice, nici comportamentul la volan nu diferă de cel al românilor decât, eventual, pe partea negativă, ne-europeană. Și-atunci cum de Italia rămâne un reper al europenității, iar România e un fel de rudă săracă și prost crescută a Uniunii Europene? Să fie vorba de respectul datorat istoricei civilizații romane? Îmi vine greu să cred că poți evalua o societate contemporană pe baza reușitelor strămoșilor. E ca și cum
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2186_a_3511]
-
disperare de cauzăă. Mă întreb dacă nu cumva Italia ne poate da o lecție despre valorile mari ale umanității - și, implicit, ale Europei -, cum ar fi respectul și toleranța reciprocă, umanismul și egalitatea socială. Da, aici trebuie să fie cheia europenității Italiei de azi, demnă continuatoare a Romei de ieri! Doar ei sunt urmașii Romei! Deși, deși... În septembrie 2007 primarul Romei, Walter Veltroni, se plânge de emigrația română din Italia și declară că „75,5% din totalul arestaților din perioada
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2186_a_3511]
-
Oană aproape de Dunăre sunt episoade imaginare, fără nici o pretenție de veridicitate istorică. Veridicitatea este, Însă, În altă parte. Anume În caracterul european al politicii Moldovei și În relațiile strânse cu Veneția, fapte ce trebuie reamintite Într-un moment În care „europenitatea” românilor este chestionată de foruri internaționale. Nici o emoție În această privință. Europenitatea țărilor române are același certificat de naștere cu europenitatea statelor europene. Mai mult, lumea medievală pare a fi mult mai deschisă și mai informată (chiar și fără mijloacele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
Veridicitatea este, Însă, În altă parte. Anume În caracterul european al politicii Moldovei și În relațiile strânse cu Veneția, fapte ce trebuie reamintite Într-un moment În care „europenitatea” românilor este chestionată de foruri internaționale. Nici o emoție În această privință. Europenitatea țărilor române are același certificat de naștere cu europenitatea statelor europene. Mai mult, lumea medievală pare a fi mult mai deschisă și mai informată (chiar și fără mijloacele mass-media de azi) decât cea a anilor noștri. Comerțul, pelerinajele, chiar războialele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
european al politicii Moldovei și În relațiile strânse cu Veneția, fapte ce trebuie reamintite Într-un moment În care „europenitatea” românilor este chestionată de foruri internaționale. Nici o emoție În această privință. Europenitatea țărilor române are același certificat de naștere cu europenitatea statelor europene. Mai mult, lumea medievală pare a fi mult mai deschisă și mai informată (chiar și fără mijloacele mass-media de azi) decât cea a anilor noștri. Comerțul, pelerinajele, chiar războialele au Însemnat o deplasare permanentă dintr-un capăt al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
apropiere, Pratt și Blixen sunt obsedați, până la capăt, de această Africă pe care o descoperă și pe care o părăsesc, sub acțiunea unui destin implacabil. Și totuși, oriunde s-ar afla, sufletul acestui pământ se strecoară în textele lor, iar europenitatea lor nu va mai fi niciodată pură și neproblematică. Africa de Est ascunde în pântecele ei promisiunile vechimii care, odată cunoscută, te va schimba pentru totdeauna. Ca și Blixen, Pratt acordă ciclului său african nota melancolică ce înseamnă conștiința sfârșitului
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
priorității istorice: "Prin strămoșii lor, geto-dacii, românii sunt unul dintre cele mai vechi popoare din Europa" (Scurtu et al., 2001, p. 5). Avatarurile naționalismului fanatic răbufnesc în aceste expresii ale centralității spațiale și primordialității temporale ale românității. Românii, a căror europenitate este incontestabilă ("Românii au aparținut dintotdeauna Europei. Întreaga lor cultură și civilizație este europeană"), au absorbit în ființa lor națională influențe europene, însă nu au rămas deloc datori, "punându-și propria pecete pe evoluția Europei" (p. 6). Prin personalitățile lor
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Lungu, Arcadie Suceveanu, Dumitru Crudu, Mihai Fusu, Augustin Nacu, Mihai Vakulovski. C., „revistă a tinerilor scriitori din Republica Moldova”, are un program literar (promovarea tinerilor creatori, afirmarea spiritului critic în cultura română din Basarabia) și unul ideologic (civism, conștiință națională, pluralism, europenitate). Cronica literară e semnată de Grigore Chiper, cronica de arte vizuale, „Simeze” - de Vladimir Bulat, cronica dramatică - de Sorin Crișan. Rubrici variate, „Raft”, „Fragmente critice”, „Interpretări”, „Vitralii”, „Cartea tradusă”, „Cartea străină”, „Cartea de istorie”, „Carnete”, „Disocieri”, „Script-tease”, se referă la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286395_a_287724]
-
Ed. Al. Zub (București, Ed. științifică, 1991), pp. 397-442. 24. Adrian Marino, Cum se manipulează informația în presă. Imaginea României în presa occidentală, in: Cotidianul, II, 104, 1 iunie 1992. 25. Liga pro Europa Scurtă prezentare, 1993. 26. Victor Durnea, Europenitate și europeism în revista «Ideea europeană», in: Echidistanțe, nr. 3-4, martie 1993, pp. 8-11. 27. Ion Negoițescu, Românii între Europa și Occident. Convorbire cu Ion Solacolu înregistrată pe bandă, 17 iulie 1991, in: Scriitori contemporani (Cluj, Dacia, 1994), pp. 515-534
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
care, prea absorbită de verticala contemplativă și liturgică, rămăsese inertă față de istorie, prea obedientă față de puterea politică, lipsită de dinamică temporală. Această specializare, devenită clișeu distincție atotjustificativă pentru tradiționaliștii autohtoni, carență infantilizantă pentru occidentali , făcea din Europa de Est un teritoriu de europenitate incertă, problematică. De atunci încoace, studiile religioase asupra Răsăritului, ca și dialogul dintre cele două ramuri creștine au căpătat un caracter mult mai comprehensiv, mai aplicat, mai obiectiv. Dar, pentru publicul larg din Occident, inclusiv pentru intelectuali, Estul european rămîne
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
dar și simbolic, al unui simplu subcapitol în cărțile de istorie. Atunci când demersul este unul de antropogeografie sau de geografie politică per se, ca în lucrările lui Simion Mehedinți, de obicei va fi abordată din punct de vedere identitar problema „europenității” României sau, cea asemănătoare, a poziției frontierei orientale a României și a aproximativei suprapuneri a acesteia din urmă cu frontiera răsăriteană a Europei. Problema e mai mult una a obținerii de legitimitate ca fost, actual și viitor stat antemurale christianitatis
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]