239 matches
-
amestec între acest produs și așternutul de la animale; i) aplicare pe teren - administrarea pe teren a îngrășămintelor prin împrăștiere la suprafață terenului, prin incorporare în sol fie prin îngropare, fie prin amestecare cu solul și prin injectare în sol; ... j) eutrofizare - îmbogățirea apelor de suprafață cu compuși ai azotului și fosforului, cauzând o dezvoltare accelerată și masivă a algelor și a vegetației subacvatice, asociată cu deteriorarea echilibrului biologic și a calității apei; ... k) poluare cu nitrați - descărcarea, directă sau indirectă, în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/220442_a_221771]
-
o dată pe lună sau mai des în timpul perioadelor ploioase și de inundații, în secțiunile de control pentru apele de suprafață, si la intervale regulate, în secțiunile de control reprezentative pentru acvifere; ... b) verificare, o dată la 4 ani, a stării de eutrofizare a apelor dulci și a apelor din zona costiera. ... (2) În secțiunile de control în care concentrația de nitrați din toate probele anterioare s-a situat sub 25 mg/l și nici un factor nou de creștere probabilă a conținutului de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/220442_a_221771]
-
la poluarea locală a atmosferei în orașele și zonele costiere din România, iar efectele negative ale poluării atmosferei pentru sănătatea oamenilor și pentru mediu sunt semnificative asupra: mortalității precoce, bolilor cardio-vasculare, cancerului de plămâni, afecțiunilor respiratorii cronice, acidificării atmosferei și eutrofizării apei mării. ... (4) Decizia de a solicita desemnarea unei zone de control al emisiilor se va putea adopta de către Guvern dacă, printr-un studiu aprofundat, se face dovada că emisiile de NOx, SOx și de particule materiale, separat sau laolaltă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235545_a_236874]
-
sunt stabilite pentru dioxid de sulf [ȘO(2)], oxizi de azot [NO(x)], compuși organici volatili (COV) și amoniac [NH(3)]. Emisiile acestor poluanți atmosferici pot produce efecte dăunătoare asupra sănătății umane, ecosistemelor naturale, materialelor și culturilor agricole datorită acidifierii, eutrofizării sau formării ozonului troposferic. Respectarea plafoanelor naționale de emisie stabilite pentru anul 2010 contribuie la îndeplinirea obiectivelor prevăzute la nivel comunitar, pe termen mediu (pentru anul 2010) și lung (pentru anul 2020), de limitare a emisiilor de poluanți cu efect
EUR-Lex () [Corola-website/Law/184360_a_185689]
-
ozonului troposferic. Respectarea plafoanelor naționale de emisie stabilite pentru anul 2010 contribuie la îndeplinirea obiectivelor prevăzute la nivel comunitar, pe termen mediu (pentru anul 2010) și lung (pentru anul 2020), de limitare a emisiilor de poluanți cu efect de acidifiere, eutrofizare și de precursori ai ozonului de la nivelul solului, de respectare a încărcărilor și nivelurilor critice și de asigurare a protecției efective a populației împotriva riscurilor cunoscute pentru sănătate, provocate de poluarea atmosferică. PNRPE are ca obiectiv principal respectarea plafoanelor naționale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/184360_a_185689]
-
România, plafoanele naționale de emisie pentru dioxid de sulf, oxizi de azot, compuși organici volatili și amoniac, stabilite pentru anul 2010, sunt cele prevăzute în Protocolul Convenției din 1979 asupra poluării atmosferice transfrontiere pe distanțe lungi, referitor la reducerea acidifierii, eutrofizării și nivelului de ozon troposferic, adoptat la Gothenburg la 1 decembrie 1999, ratificat prin Legea nr. 271/2003 . Nivelurile de emisie stabilite pentru anul 2010 implică o reducere a emisiilor de dioxid de sulf cu 30%, de oxizi de azot
EUR-Lex () [Corola-website/Law/184360_a_185689]
-
prevenirea, reducerea și controlul emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot, compuși organici volatili și amoniac Legislația relevanță adoptată la nivel național pentru prevenirea, reducerea și controlul emisiilor de poluanți, care includ și poluanți atmosferici cu efect de acidifiere, eutrofizare și de precursori ai ozonului este reprezentată de următoarele acte normative: 1. Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 265/2006 ; 2. Legea nr. 271/2003 pentru ratificarea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/184360_a_185689]
-
cum sunt lagunele, având un schimb de apă redus, ceea ce poate favoriza fenomenul de acumulare. În aceste zone trebuie inclusă îndepărtarea fosforului, dar numai în cazul în care se demonstrează că aceasta ar avea efect de reducere a nivelului de eutrofizare; acolo unde se fac descărcări din localități mari se poate lua în considerare și eliminarea azotului; a)2. apele costiere care au un schimb de apă redus sau care primesc cantități mari de nutrienți; evacuările din localități mici au de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/170276_a_171605]
-
de nutrienți; evacuările din localități mici au de obicei o importanță mică în aceste zone, dar pentru localitățile mari trebuie prevăzută îndepărtarea fosforului și/sau azotului dacă se poate demonstra că aceasta va avea efect de reducere a nivelului de eutrofizare; b) apele de suprafață destinate captării apei pentru potabilizare și care pot conține concentrații de azot mai mari decât cea stabilită în normele referitoare la calitatea apei cerută pentru apele de suprafață destinate captării apei pentru potabilizare; ... c) zonele în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/170276_a_171605]
-
pct. 3 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 352 din 21 aprilie 2005 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 398 din 11 mai 2005. 13. nămol - nămol rezidual, tratat sau netratat, care provine din stația de epurare a apelor uzate; 14. eutrofizare - îmbogățirea apei în nutrienți, în special în compuși cu azot și/sau fosfor, determinând o creștere accelerată a algelor și a altor forme vegetale superioare, care conduce la o perturbare nedorită a echilibrului organismelor prezente în apă și asupra calității
EUR-Lex () [Corola-website/Law/170275_a_171604]
-
fost modificat de pct. 5 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 352 din 21 aprilie 2005 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 398 din 11 mai 2005. (2) Evacuările din stațiile de epurare a apelor uzate urbane în zonele sensibile supuse eutrofizării trebuie să respecte suplimentar prescripțiile din tabelul nr. 2. ... -------- Alin. (2) al art. 5 a fost modificat de pct. 6 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 352 din 21 aprilie 2005 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 398 din 11 mai
EUR-Lex () [Corola-website/Law/170275_a_171604]
-
al art. I din HOTĂRÂREA nr. 352 din 21 aprilie 2005 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 398 din 11 mai 2005. Tabelul nr. 2 Prescripții referitoare la evacuările din stațiile de epurare a apelor uzate urbane în zonele sensibile supuse eutrofizării În funcție de condițiile locale se vor aplica unul sau ambii indicatori. Se aplică valorile de concentrație sau procente de reducere. Indicatori/Parametri Concentrație Procentul de calitate minim de Metodă de determinare reducere*1) de referință ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 2 mg/l (10.000-100.000
EUR-Lex () [Corola-website/Law/170275_a_171604]
-
acvatic 5. Hidrocarburi persistente și substanțe organice toxice bioacumulabile și persistente 6. Cianuri 7. Metalele și compușii acestora 8. Arsenul și compușii acestuia 9. Biocide și produse de uz fitosanitar 10. Materii în suspensie 11. Substanțe implicate în procesul de eutrofizare (în special, azotați și fosfați) 12. Substanțe care au o influență nefavorabilă asupra balanței de oxigen (și care pot fi măsurate utilizând parametri ca CBO, CCO etc). Anexa 3 CONSIDERAȚII AVUTE ÎN VEDERE LA DETERMINAREA CELOR MAI BUNE TEHNICI DISPONIBILE
EUR-Lex () [Corola-website/Law/176928_a_178257]
-
acvatic 5. Hidrocarburi persistente și substanțe organice toxice persistente și bioacumulabile 6. Cianuri 7. Metale și compuși ai metalelor 8. Arsen și compuși ai arsenului 9. Substanțe biocide și produse fitosanitare 10. Materiale în suspensie 11. Substanțe care contribuie la eutrofizare (în special nitrați și fosfați) 12. Substanțe cu o influență nefavorabilă asupra echilibrului de oxigen (și care pot fi determinate prin utilizarea parametrilor BOD, COD etc.) ANEXA IV Considerații care trebuie avute în vedere în general sau în cazuri specifice
jrc3024as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88180_a_88967]
-
lacuri și râuri. Acestea se combină cu fosfații și nitrații din apa menajeră și măresc viteza de dezvoltare a algelor. Apa poate să ajungă „sufocantă” din cauza algelor care sunt în descompunere și care epuizează oxigenul din ea. Acest proces, numit "eutrofizare", poate cauza moartea peștilor și a altor forme de viață acvatice. La sfârșitul anilor '90 în apele dintre Golful Delaware și Golful Mexic au murit mii de pești din cauza dezvoltării unei forme toxice de alge numită "Pfisteria piscicida". Se crede
Poluare () [Corola-website/Science/310466_a_311795]
-
amestec între acest produs și așternutul de la animale; i) aplicare pe teren - administrarea pe teren a îngrășămintelor prin împrăștiere la suprafață terenului, prin incorporare în sol fie prin îngropare, fie prin amestecare cu solul și prin injectare în sol; ... j) eutrofizare - îmbogățirea apelor de suprafață cu compuși ai azotului și fosforului, cauzând o dezvoltare accelerată și masivă a algelor și a vegetației subacvatice, asociată cu deteriorarea echilibrului biologic și a calității apei; ... k) poluare cu nitrați - descărcarea, directă sau indirectă, în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/220441_a_221770]
-
o dată pe lună sau mai des în timpul perioadelor ploioase și de inundații, în secțiunile de control pentru apele de suprafață, si la intervale regulate, în secțiunile de control reprezentative pentru acvifere; ... b) verificare, o dată la 4 ani, a stării de eutrofizare a apelor dulci și a apelor din zona costiera. ... (2) În secțiunile de control în care concentrația de nitrați din toate probele anterioare s-a situat sub 25 mg/l și nici un factor nou de creștere probabilă a conținutului de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/220441_a_221770]
-
mlaștini, din pricina agriculturii extensive. În prezent, aici, toate activitățile agricole și industriale sunt interzise, autoritățile străduindu-se să găsească o soluție care să ducă la stoparea deșeurilor industriale și a fertilizanților aruncați în amonte. Fenomenele negative au dus recent la eutrofizarea apelor salmastre de la vărsarea în Caspică. Din delta 1919 se află sub protecția statului că Rezervatia naturală Astrahan.
Delta Volgăi () [Corola-website/Science/326084_a_327413]
-
viața marină, din moment ce oceanele polare suportă o densitate de viață mult mai mare datorită conținutului lor superior de oxigen. Apele poluate cu nutrienți proveniți de la plante, cum ar fi nitrații sau fosfații, pot stimula creșterea algelor printr-un proces numit eutrofizare, și descompunerea acestor organisme și a altor biomateriale poate reduce cantitățile de oxigen din apele eutrofe. Oamenii de știință evaluează acest aspect al calității apelor prin măsurarea cererii biochimice de oxigen, sau cantitatea de care este necesară pentru a se
Oxigen () [Corola-website/Science/297158_a_298487]
-
înlocuit cu sistematizarea desecărilor, a îndiguirilor și a canalizărilor. Politica ecologică de optimizare a fenomenelor naturale, numită de Grigore Antipa "geonomie" a fost înlocuită cu una de contrariere a lor, care a dus logic la accelerarea curentelor pe canale, la eutrofizarea zonelor stagnante, și la prăbușirea productivității peștelui (parțial compensată astăzi prin piscicultură). A fost director al Muzeului Național de Istorie Naturală (1892 - 1944). Principiile și inovațiile sale muzeologice, privind organizarea acestui muzeu, modul de expunere, aranjamentul și explicarea colecțiilor, au
Grigore Antipa () [Corola-website/Science/303580_a_304909]
-
0,46 mg/dm3), au încadrat apa lacului în categoria eutrofă; evidențiat valori ale densității fitoplanctonului cuprinse între 1024320 - 3020667 ex/dm3 iar cele ale biomaselor cuprinse între 10,2 - 11,2 mg/dm3. Analizele efectuate scot în evidență o eutrofizare avansată a lacului. Această eutrofizare este datorată atât apelor uzate deversate în râul Sitna în zona orașului Botoșani precum și din poluarea difuză de pe terenurile agricole din bazin. Eutrofizarea este agravată de faptul că lacul are goliri de fund mici, care
Barajul Sulița () [Corola-website/Science/306118_a_307447]
-
încadrat apa lacului în categoria eutrofă; evidențiat valori ale densității fitoplanctonului cuprinse între 1024320 - 3020667 ex/dm3 iar cele ale biomaselor cuprinse între 10,2 - 11,2 mg/dm3. Analizele efectuate scot în evidență o eutrofizare avansată a lacului. Această eutrofizare este datorată atât apelor uzate deversate în râul Sitna în zona orașului Botoșani precum și din poluarea difuză de pe terenurile agricole din bazin. Eutrofizarea este agravată de faptul că lacul are goliri de fund mici, care împiedică evacuarea apelor de pe fundul
Barajul Sulița () [Corola-website/Science/306118_a_307447]
-
10,2 - 11,2 mg/dm3. Analizele efectuate scot în evidență o eutrofizare avansată a lacului. Această eutrofizare este datorată atât apelor uzate deversate în râul Sitna în zona orașului Botoșani precum și din poluarea difuză de pe terenurile agricole din bazin. Eutrofizarea este agravată de faptul că lacul are goliri de fund mici, care împiedică evacuarea apelor de pe fundul lacului. După 1989, urmașii foștilor obșteni au constituit o nouă obște pe care au înscris-o la tribunal și au cerut restituirea iazului
Barajul Sulița () [Corola-website/Science/306118_a_307447]
-
se deterioreze începând cu anul 1970. Înflorirea extremă a algelor în verile târzii, acoperă aproape toată suprafața lacului. Poluarea cu nutrienți provine în mare parte din turism, agricultură și industrie. Au fost demarate o serie de proiecte pentru a împiedica eutrofizarea apelor lacului bazate pe cercetări științifice intensive. Majoritatea apelor menajere municipale au fost deviate din zonele de agrement. Înlăturarea fosforului a fost introdusă la majoritatea stațiilor de tratare a apelor uzate. A fost construit un rezervor care să rețină nutrienții
Lacul Balaton () [Corola-website/Science/303221_a_304550]
-
tot limanul Covurlui stabilind astfel legătura între Ialpug și Dunăre. Peste digul care separă cele două limane trece șoseaua Reni-Ismail. După construirea barajului dintre Ialpug și Covurlui, schimbul de apă a scăzut cu aproape o treime, ceea ce a dus la eutrofizarea Ialpugului. De asemenea, Covurluiul comunică și cu Dunărea prin mai multe gîrle mici de legătură. Limanul Covurlui este înscris pe lista zonelor umede de importanță internațională a Convenției de la Ramsar (1971), cu o suprafață protejată de 65 km². Bazinul limanului
Limanul Cugurlui () [Corola-website/Science/317995_a_319324]