4,069 matches
-
compromisul era un fapt foarte grav. Dar tot ce am facut, nu am făcut pentru a epata și nici pentru a da lecții. A fost un amestec de curaj și aventură, fiind perfect conștienți că am putea fi prinși în timpul evadării. - După eliberare, ați trăit momentul, ^68 - invadarea Cehoslovaciei de către ruși și riposta dată de Ceaușescu. Ați fost contaminat de valul de entuziasm - general - față de "deschiderea" ceaușista? - N-am simțit nuanță de "deschidere" de-atunci, pentru că nu aveam la ce raporta
Ion IOANID: "în închisoare libertatea era mai mare decât afară" by Sanda Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/17833_a_19158]
-
revoltați sau a revoltaților învinși. Și, surprinzător, chiar în acest univers al declasării, limită de jos a prăbușirii nu e niciodată epuizata, existînd, și aici, gradații și totdeauna trepte încă disponibile de coborît. Dar toți visează la drumul înălțării, al evadării spre "dincolo", se amăgesc în plăceri ușoare, croiesc planuri și le povestesc, încearcă să le realizeze, întorcîndu-se apoi încă o dată înfrînți. O înfrîngere care nu e niciodată ultima. Această "lume de la fund", adesea magistral surprinsă, a născut caracterizarea lui Istrati
Cum a devenit Istrati scriitor by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17876_a_19201]
-
Alătur acestei confesiuni un fragment din textul meu, publicat în volumul Maeștri ai teatrului românesc în a doua jumătate a secolului XX: Radu Penciulescu. Și încă ceva. De ce am spus că această decernare a fost ca o plimbare, ca o evadare în țară minunilor? Toată povară organizatorică a fost dusă de Valeriu Moisescu, coleg de promoție cu Radu Penciulescu. La generațiile de astăzi nu mai întîlnești prețuirea, dragostea și generozitatea unui artist față de celălalt. Fiecare are senzația că el este cel
Eu sînt Gaev! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17895_a_19220]
-
la New York, Vlad, prizonier al unei existente zilnice previzibile. Dimineață, după ce se desparte de soția lui, Sofia, el se duce fără excepție la Universitate, unde își câștigă existența ca profesor. Pe acest traseu, singurul spațiu care îi oferă șansa unei evadări este Washington Square, un mic parc din New York, cu arbori bătrâni și veverițe. Parcul - după cum amintește Dumitru Radu Popa însuși, spre sfârșitul cărții, într-una din numeroasele și seducătoarele sale digresiuni - l-a mai inspirat și pe Henry James, care
UN EXEGET AL FANTASMELOR by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17872_a_19197]
-
urmînd o tradiție venerabila condusă întîi de oricine de Venturi și Baudrillard, de Las Vegas: tărîmul prin excelență al intoxicării estetice prin imensele billboarduri care te conduc în oraș și astfel în inima unui paradis artificial unde ți se promite evadarea din plictiseală cotidianului, exotism oniric și o supraexcitabilitatea senzorială. Las Vegasul e totuși un loc aparte, nu un oraș în sensul tipic. El e mai degrabă oază care alină rănile blazării, pe care, după Simmel, le produce spațiul urban insului
Estetica îndrăgostitului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17882_a_19207]
-
pentru un zeu sălbatic, un trup/ coborît dintre lianele cerului". Prestidigitației profeților îi sînt dedicate versuri dintre cele mai reușite: "Mă intorc la uneltele mele și văd/ niște surdomuți vorbindu-și cu mîini fosforescente la căderea nopții". Apar și cîteva evadări din registrul grav în lumea nouă a postmodernității: "dublu click pe inimă/ spune treizecișitrei/ spune modem/ mădulare legate între ele/ ani care ascund ani/ acum am/ tristețe on line ". Titlul celei de-a doua părți este "Douăsprezece teorii feniciene asupra
"Dublu click pe inimă" by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17195_a_18520]
-
înspăimîntă". Extincția se înstăpînește încet, perturbînd viețuirea prin introducerea unui ritm transcendent, siglă a inutilității: " Lucruri cu un ritm mai lent decît viața. Lucruri care sosesc atunci cînd nu mai e nevoie de ele". Experiența onirică e și ea o evadare sui generis, o euforie a unei transparențe mirifice: "Mă trezesc din somn cu o transparență anume. Poate că am avut un vis în care m-am simțit fericit, și chiar de l-am uitat mi-a rămas în pliurile ființei
Formele inadaptării by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17174_a_18499]
-
de pe strada Basarabiei, din Constanța și, desigur, ale subsemnatului, care visam în copilărie, trecînd, mai în fiecare duminică, prin fața vapoarelor ancorate în port, să devin navigator și să cunosc, în primul rînd, deșerturile și pădurile africane. Imaginația fierbinte, elanurile de evadare "mărturisite și altora ca o convingere de neclintit", cred că mi se puteau atribui. Interiorul bazarului lui Hwaja-al-Wasiti l-am descris după atelierul unui bijutier din Constanța. Braia a fost o vînzătoare de "garizi" în localurile de noapte constănțene, Marcu
Pavel Chihaia - Dacă aș fi ascultat de comuniști, nu mai eram eu, eram un altul" by Ileana Corbea () [Corola-journal/Journalistic/17164_a_18489]
-
au apărut primele șase capitole, care corespund proiectelor mele - dar și descrierile unor personaje, modul de prezentare și de relatare a relațiilor dintre ele. Într-adevăr, în capitolele apărute este vorba de propriile-mi întîmplări, de o încercare ratată de evadare din lumea supusă sovietelor, de ceea ce mă preocupa, de ceea ce gîndeam în zilele acelea, de solidaritatea cu cei care se opuneau puterilor răului. În capitolele următoare am încercat însă să înfățișez, în mod realist, persoane, în primul rînd prieteni, care
Pavel Chihaia - Dacă aș fi ascultat de comuniști, nu mai eram eu, eram un altul" by Ileana Corbea () [Corola-journal/Journalistic/17164_a_18489]
-
Polanski, cu Rosemary's Baby și Chinatown, la Peter Weir cu Truman Show - filme despre America făcute de străini. American Beauty nu vorbește decît indirect despre America. E un film despre două familii, despre fantasmele oamenilor maturi, despre izolare și evadare... Am putut păstra o distanta, pe care n-aș fi putut-o avea dacă aș fi făcut un film despre cartierele englezești pe care le cunosc prea bine"... Regizorul invocă "distanță", benefică în ordine artistică; e vorba de acea distanță
American Beauty by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17286_a_18611]
-
Dumnezeu s-ar uita, o clipă, la tine")... American Beauty e un film provocator și melancolic, care poate fi citit și că o modernă "comedie" cehoviana: traseul "omului care moare stupid, după o existență stupida", plictisul răzbunat în vorbe, nostalgia evadării; o comedie a "urîtului vieții", care nu vrea să demonstreze altceva decît că "Viața e frumoasă! (unchiule Șam!)"... Și iată cum i-a fost dat unui regizor britanic să facă cel mai cehovian film american produs vreodată! Șam Mendes - care
American Beauty by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17286_a_18611]
-
pune accentul pe latura intelectuală a creației, degajînd posibilitățile sale meditate, combinatoria sa evaluată "la rece", însă nu în direcția unui livresc uscat, ci în sensul fanteziei și al ironiei. Cele două aspecte se coroborează reciproc. Dacă fantezia e o evadare din real, mai curînd spontană, umorală, ironia e o irealizare "tendențioasă", elaborată cu bună știință, dispunînd de ținte de atac precizabile. Ambele procedee își propun a combate locul comun, a aerisi limbajul, a reforma viziunea poetică. Sînt mijloace de "ardere
Ironie și patetism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17368_a_18693]
-
plicticoasa companie a gorilelor din acest film-bananier în care, cînd ți-e lumea mai dragă, poți aluneca ba pe o coajă de Zbor deasupra unui cuib de cuci, ba pe una de Equus. Dacă nu-ți frîngi gîtul pînă atunci, evadarea din final - inspirată, ca de altfel, o bună bucată de film, și de Închisoarea îngerilor - îți oferă un posibil echivalent cinematografic al trîmbițatei retrageri a lui Hopkins. Alături de compania lui Cuba Gooding jr., această "ieșire" din scenă e și cel
Ce vă place? by Mihai Chirilov () [Corola-journal/Journalistic/17396_a_18721]
-
în episodul evocat aici) în restaurante cîte 24 ore într-o zi, cu aceeași mască melancolica și dezabuzata, pentru că altădată să nu părăsească atelierul cu săptămînile, ducînd un trai de călugăr. "După atari perioade de muncă, urma însă cîte o evadare de acest fel și cel puțin o zi și o noapte, la rînd, el vizită vadurile unde cunoscătorii găseau totdeauna un vin pe cinste". E, apoi, prezența aici, cu tot misterul personalității lui, Ion Vinea, bărbat frumos, cu mare succes
Memorialistică savuroasă si instructivă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18037_a_19362]
-
par o expozitie Chagall în continuă mișcare și transformare. Verva inventiva a lui Chagall se întîlnește cu cea a lui Hausvater în tablouri vii și vivante, ciudate și provocatoare, în același timp. Ce este acest spectacol? Tot o formă de evadare din șablon, de eliberare, bazată (și poate tocmai de aceea aleasă) pe povestea în sine a piesei. O succesiune de metamorfoze, de dedublări, de haine împrumutate și abandonate, de incursiuni în legi, datini, în folclor, în Cabala cea mistica. Alchonon
Nopti cu demoni si Chagalli by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18055_a_19380]
-
felul acesta se șterge trecutul, dar numai în mințile celor care nu-l au încă. Noi, ceilalți, vom rămâne până la capăt nu chiar robii lui, dar, oricum, legați cu fire mătăsoase, catifelate, de el. De proletcultism, de realism socialist, de evadarea în cultură, de tot ce am fost și, vai, nici nu mai suntem.
Legături periculoase by Nicolae Prelipceanu () [Corola-journal/Journalistic/18064_a_19389]
-
Acum pot să le public, ceea ce am și început să fac. Cartea de la Gură Zlata este una dintre ele: jurnalul unei singurătăți voite, cronică a unei pătimi, vânătoarea și pescuitul, care m-au ajutat să suport - fie și prin scurte evadări din contingent - mizeria morală care era aerul cotidian al scriitorului (de tipul meu, adaug cu grăbire, să nu mâhnesc pe cineva prin generalizări abuzive) atunci când avea crudă tărie de-a fi sincer cu el însuși. " Cartierul Primăverii, Cap sau pajura
Cronica unei "iepoci" by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/18101_a_19426]
-
trupului: mîinile mamei ating piatra, praful, obiectele inanimate ale casei, ele numără pastilele unei boli de neînvins, dar nu se roagă, nu ating, nu brodează (caietul vechi al mamei - ca ucenică într-un atelier de brodat - devine obiectul jocului, visului, evadării copilului), nu creează nimic. Mîinile ei împietresc pîinea cinei. Tot astfel cum ochii ei nu văd copilul, cum vocea ei îi refuză acestuia dreptul de a fi. Scriitura lui Pasquali, capabilă de suflul amplu al confesiunii-flux de conștiință, nu tremură
Cuvintele interzise by Ioana Bot () [Corola-journal/Journalistic/17400_a_18725]
-
zece puncte ale viitoarei desfășurări: 1) Grevă forestierilor. Andreica - 2. Pericolul. Arestarea. Anchetă - 3. Tatăl. Confruntarea (?) - 4. Andreica. -5. Văcărești -6. an tren - 7. Pușcărie; Bătaie. Demoralizare - 8. Sosirea lui X. "Nu bate!" - 9. ănvătătură. Transmiterea Scânteii. Bocancii - 10. Atelier. Evadarea . Imediat, dedesubt, o serie de nume proprii: Gârlaru, Borș, Mierloi, Cotighera, Zimnicaru, Socol, Trandafir. Nici nu se uscase bine cerneală, si Petru Dumitriu relua scenariul, ușor ămbogătit: 1. Podul - 2. Un om bătrân (? - semn de ăntrebare al autorului) - 3. Primejdia
Cu documentele pe masă by Geo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/17469_a_18794]
-
-Butonii. Copii) - 8. Văcărești - 9. an tren - 10. Pușcărie. Bătaie - 11. Venirea lui V.P. (și altora?) - 12. Nu bate! Ne omoară asasinii! - 13. Transmiterea Scânteii - 14. Atelierul. Bocancii - 15. ănvătătură. Plecare. an tren: vietasii - 16. At. Anghel. Fac mobilă. Andreica. Evadarea. Sosirea ăntr-o curte de țigani (1. Trăsura; 1. Mașină. Soldatul jandarm; 3. Opriți: ia-mă și pe mine; 4. Opriți: placă cu numarul; 5. București). an ambele versiuni, este pomenit un personaj, al cărui destin urma să reprezinte figură centrală
Cu documentele pe masă by Geo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/17469_a_18794]
-
sugerează titlul ei final: Viața și moartea lui Constantin Andreica sau "Ca un ostaș, ca un muncitor cu ziua". Din formulare răzbat rezonante biblice. Povestirea a luat amploare excepțională. N-a fost tipărită niciodată (un mic fragment doar, putin ănainte "evadării" autorului). Manuscrisul, pe care al păstrez, cumulează 201 pagini. Aproape un roman de sine stătător. Că și Proprietatea și posesiunea. E de reținut dată ănscrisă de Petru Dumitriu, chiar alături de titlu, ăn colțul din stânga paginii: 23.6.58 (an vreme
Cu documentele pe masă by Geo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/17469_a_18794]
-
că "evazionist", "decadent" și "burghez" de dogmaticii deceniului șase, gardieni ai ănchisorilor ideologiei comuniste. O jumatate de secol poezia românească s-a scris pe zidurile ănchisorilor. an loc de ferestre. O poezie de sorginte concentraționara, deci a negarii realului, a evadării din timp, a refugiului an imaginar și vis. De la Radu Gyr și Vasile Voiculescu la Virgil Mazilescu și Cristian Popescu, poeții români și-au scris versurile pe pereții celulelor, ai subsolurilor și mansardelor, pe tencuielile apartamentelor din prefabricate, pe zugrăveala
Utopia literaturii by Alexandru Con () [Corola-journal/Journalistic/17486_a_18811]
-
o poezie pură ăncepea să echivaleze tot mai mult cu o rezistență reală, lupta pierdută an afară mutându-se an interiorul fiecăruia. Universul imaginar al artei rămânând singurul "spațiu" mental liber, actul comunicării artistice se transformă an unică șansă de "evadare" ficționala din ănchisoarea totalitara. an imanenta vidului dictaturii istorice, poezia este locul mistic al revelației (inspirației) transcendentale. Artă devine sub comunism o nouă religie unde ficțiunea este divinitatea supremă și poetul profetul ei. Nichita Stănescu și-a construit cu luciditate
Utopia literaturii by Alexandru Con () [Corola-journal/Journalistic/17486_a_18811]
-
moment de cădere, ăn care a declarat că n-ar mai vrea să facă, niciodată, cinema! Blak cât... a venit ca o eliberare de gustul amar, ca o recuperare după un efort colosal, ca un respiro an genul "minor": o evadare an comedie, ăn muzică, ăn uitare, ăn lumea țiganilor, atemporala lume tulburător transfigurata an cinema, ăn ^89, tot de Kusturica, ăn Vremea țiganilor. Vremea țiganilor și Pisica neagră, pisica albă (despărțite de aproape un deceniu) șanț că două fețe ale
Kusturica cel Liber by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17503_a_18828]
-
alt polonez, din timpul nostru, Andrej Wajda, căruia nu-i putem reproșa vreo țară romantică, chiar atunci când scrie scenariul sau la filmul "Nuntă" în spiritul poetului pictor Stanislas Wyspianski. La urmă, Călărețul mitic aleargă pe calul sau alb căutând o evadare: libertatea. Dar granițele Germaniei și Rusiei sufocă, din vechime pământul polonez. Omul piere și calul lui de nea, prăbușit cu o rană mortală se chinuie, zvârcolindu-se pe pământul gol. Clipă îngheață (superb "rallenti"!) în sunetele celei mai grave, celei
Moartea calului alb by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/17559_a_18884]