977 matches
-
și evenimentele care sînt (descrise ca fiind) extraordinare, minunate, bizare (în opoziție cu ordinare, terne, obișnuite) sînt narabile. Se poate spune că o aserțiune narabilă are forța uneia exclamatorii, iar naratorii își subliniază, îndeobște, narabilitatea (DISPONIBILITATEA NARATIVĂ) aserțiunilor prin procedee evaluative. Pratt 1977. Vezi și EVALUARE, NARABIL. narare [narrating]. 1. Povestirea sau relatarea unui eveniment sau a mai multor evenimente. 2. DISCURSUL (în opoziție cu ISTORIA). 3. Semnele dintr-o narațiune care reprezintă activitatea de narare, originea sa, destinația sa și
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
bibliografia pedagogică punct de plecare pentru proiectul de cercetare propriu-zis, modernizează abordarea tradițională. Accentul se mută, în acest context, de pe înregistrarea pasivă a cunoștințelor pe implicarea directă în descoperirea și asimilarea lor. Aplicarea învățării prin descoperire diversifică și nuanțează procesul evaluativ, determinând trecerea de la cuantificarea răspunsurilor care reproduc materia predată la o măsurare care valorifică spiritul inventiv și creativitatea. Aplicarea metodei implică parcurgerea următoarelor etape: 1) alegerea temei de studiat; 2) îndrumarea elevilor; 3) identificarea și selecția informațiilor; 4) dezbaterea; 5
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
în pagină; * raportul dintre ideile principale și cele secundare în structurarea alineatelor; * analiza tuturor ideilor indicate în formularea subiecului; * claritatea argumentelor și a exemplificărilor; * cunoașterea subiecului tratat. Doar o parte a disciplinelor didcatice se pretează la acest tip de exercițiu evaluativ. Ca modalitate de stimulare a creativității individuale, eseul este mai potrivit pentru materiile din ariile curiculare Limbă și comunicare, Om și societate și Arte. Având în vedere absența unei forme prestabilite a eseului, accentul evaluativ nu va cădea, în special
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
la acest tip de exercițiu evaluativ. Ca modalitate de stimulare a creativității individuale, eseul este mai potrivit pentru materiile din ariile curiculare Limbă și comunicare, Om și societate și Arte. Având în vedere absența unei forme prestabilite a eseului, accentul evaluativ nu va cădea, în special, pe structură, ci pe caracteristicile discursulu. Profesorii trebuie să alcătuiască o matrice de evaluare cu descriptori de performanță care vor reflecta: * abilitatea de a construi un text; * utilizarea adecvată a conceptelor specifice disciplinei; * acuratețea raționamentelor
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
fazele anterioare, simplifică abordarea problemei, o sintetizează și o reduce la esență. Evaluarea activității elevilor se poate face ținându-se seama de aportul fiecăruia la conceperea concluziilor finale. Pentru a ușura sarcina profesorului și pentru a implica elevii în actul evaluativ se poate distribui un chestionar de bilanț al rolurilor în cadrul echipelor. Chestionarul cuprinde un set de enunțuri adaptate specificului sarcinii de rezolvat. Folosind o scală de la unu la zece, elevii acordă puncte pentru propria activitate răspunzând, în acest mod, enunțurilor
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
convingeri generale larg împărtășite. G. E. Moore susține că binele "nu este definibil" în sensul că este "nonanalizabil", adică binele nu este identic cu nicio proprietate naturală sau metafizică 13. David Ross înțelege prin proprietăți non-naturale acele proprietăți morale sau evaluative sui-generis, inaccesibile prin simțuri. El susține că judecățile morale precum "X este bun" sau "X este corect" sunt adevărate sau false la fel ca judecățile despre culori. Ceea ce face ca propoziția "X este corect" să fie adevărată este faptul moral
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
morale constă în faptul că ele induc atitudini tocmai datorită înțelesului lor emoțional 16. Emotivismul, apărut ca o reacție la criticile aduse meta-eticilor naturaliste și inuiționiste, a demonstrat că judecățile morale nu sunt pur descriptive, ci au și o componentă evaluativă. Neajunsul major al emotivismului a constat însă în iraționalismul său, el susținând teza că dimensiunea emoțională a limbajului nu se subordonează regulilor logicii. Ca o reacție la derapajele iraționaliste ale emotivismului s-a născut o nouă teorie meta-etică, prescriptivismul universal
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
dimensiunea sa emoțională. Influențat de teoria actelor de vorbire a lui J. Austin, Hare arată că propozițiile morale performează actul ilocuționar de a prescrie o acțiune. El susține că propozițiile morale au atât un înțeles descriptiv, cât și unul prescriptiv, evaluativ. În meta-etica lui Hare propozițiile morale au trei proprietăți logice: prescriptivitatea, universalizabilitatea și dominanța. Prescriptivitatea, proprietatea imperativelor, e componenta evaluativă a înțelesului și constă în forța lor ilocuționară de tipul prescripției. Universalizabilitatea e proprietatea logico-semantică pe care o împărtășesc cu
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
ilocuționar de a prescrie o acțiune. El susține că propozițiile morale au atât un înțeles descriptiv, cât și unul prescriptiv, evaluativ. În meta-etica lui Hare propozițiile morale au trei proprietăți logice: prescriptivitatea, universalizabilitatea și dominanța. Prescriptivitatea, proprietatea imperativelor, e componenta evaluativă a înțelesului și constă în forța lor ilocuționară de tipul prescripției. Universalizabilitatea e proprietatea logico-semantică pe care o împărtășesc cu propozițiile descriptive și care le distinge de imperativele propriu-zise. Înțelesul descriptiv al unui cuvânt presupune reguli semantice de utilizare a
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
este lumea, ci prescriu cum trebuie să fie, adică sunt asemănătoare ordinelor. John R. Searle arată în Speech Acts că "înclinația de a accepta o separare rigidă între este și trebuie și, în mod similar, între propozițiile descriptive și cele evaluative este sprijinită de o anumită imagine pe care o avem despre modul în care cuvintele sunt legate de lumea exterioară"28. El arată, pe scurt, cum este construită, de obicei, demonstrația: mai întâi sunt prezentate câteva exemple de așa-numite
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
arată, pe scurt, cum este construită, de obicei, demonstrația: mai întâi sunt prezentate câteva exemple de așa-numite propoziții descriptive, de genul: "mașina mea merge cu 100 km/h" sau "Smith are părul brunet" în opoziție cu așa-zise propoziții evaluative, de genul: "mașina mea este bună" sau "Smith nu este o persoană plăcută". Evident că aceste propoziții sunt diferite. Diferența este accentuată de faptul că în cazul propozițiilor descriptive se poate stabili în mod obiectiv dacă sunt adevărate sau false
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
este bună" sau "Smith nu este o persoană plăcută". Evident că aceste propoziții sunt diferite. Diferența este accentuată de faptul că în cazul propozițiilor descriptive se poate stabili în mod obiectiv dacă sunt adevărate sau false, în timp ce în cazul celor evaluative acest lucru nu este posibil. În realitate, diferența dintre cele două categorii de propoziții rezidă în faptul că ele îndeplinesc funcții total diferite. Rolul propozițiilor evaluative nu este de a descrie trăsăturile lumii exterioare, ci să exprime emoțiile și atitudinile
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
poate stabili în mod obiectiv dacă sunt adevărate sau false, în timp ce în cazul celor evaluative acest lucru nu este posibil. În realitate, diferența dintre cele două categorii de propoziții rezidă în faptul că ele îndeplinesc funcții total diferite. Rolul propozițiilor evaluative nu este de a descrie trăsăturile lumii exterioare, ci să exprime emoțiile și atitudinile vorbitorului, să laude sau să acuze, să comande, recomande, sfătuiască și așa mai departe. Din momentul în care am înțeles că între cele două tipuri de
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
starea naturală, 45 dreptul uman și dreptul divin, 61 E egoism, 104; condiția umană, 40; la Hobbes, 40 emotivism, 14, 21, 22 etica: analitică sau critică v. meta-etica, 19; aplicată, 19; definiție, 18; domenii ale, 19; etimologie, 17; normativă, 19 evaluativ, 22 F fapte interne și externe, 71 filosofia: dreptului, 8, 12, 32; morală, 27, 83, 103, 187 I imperativ: categoric, 23, 24, 25, 102, 155; ipotetic, 66, 102 injust, 38, 86, 87 intuiționism, 14, 20, 21 iresponsabilitate, 176 iusnaturalism, 33
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
stabilite între acestea. Anumite conținuturi, de exemplu, pot fi abordate, în anumite contexte, prin valorificarea anumitor strategii, anumite ipostaze în care sunt plasați subiecții educației au o mai mare sau mai mică forță acțională, persuasivă etc. decât altele, interpretarea componentei evaluative poate genera/generează modificări/adaptări ale activității proiectate sau în derulare etc. (e) Norma ca perspectivă posibilă asupra procesului comunicării didactice poate fi asociată, pe de o parte, elementelor având caracter normativ (vezi documentele elaborate pentru fiecare nivel de școlaritate
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
disponibilitățile de ordin spațial); mijloacele de învățământ de care se dispune facilitează în măsură diferită folosirea anumitor metode și procedee didactice (de exemplu, jocul didactic, jocul de rol, demonstrația etc. presupun, în principiu, utilizarea anumitor materiale); feed-back-ul primit prin secvențele evaluative coordonează demersul cadrului didactic în alegerea acelor metode și procedee care să optimizeze derularea procesului instructiv-educativ etc. ,,Cale de urmat" și premisă prin alegerea făcută a reperelor pozitive care fixează coordonatele situației de comunicare didactică, metoda se constituie astfel într-
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
etc.; funcție motivațională pe de o parte, ca formă de încurajare a manifestării copilului prin desen (de exemplu, în condițiile în care limbajul verbal nu este preferat, dar nu numai) și, pe de altă parte, ca factor destresant 181; funcție evaluativă prin prisma faptului că activitatea în sine și produsul acesteia pot furniza informații despre copil (capacitatea de concentrare, gradul de atenție, preferința pentru anumite culori, pentru anumite tipuri de linii, de forme, maniera de reprezentare a realului, raportul real fantastic
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
unei hărți a cuvântului toc (harta poate fi gândită ca un ansamblu de cadre reprezentative pentru situațiile în care este actualizată fiecare valoare a omonimelor avute în vedere) sau a unor versuri, ghicitori etc. din care lipsește cuvântul toc; exerciții evaluative de substituire de către copii, în construcții date, a unor cuvinte/expresii cu sinonimele lor (reprezentate de cuvântul toc) sau procesul invers al substituirii (când copiii trebuie să găsească alte corespondente verbale pentru valorile cuvântului toc): ,,mărunțesc pătrunjelul ca s-o
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
cui este?, Mim, Recunoaște personajul etc.; * jocuri didactice de raportare la conținuturi abordate anterior de (re)actualizare, fixare, (re)sistematizare a diferitelor informații asociate acestora: Acvariul, Harta..., De-a școala, Ghidul copiilor de grupa mijlocie/mare/pregătitoare etc.; * jocuri didactice evaluative: Întrecerea numelor, Întreabă, numește, răspunde!, Jocul micilor educatori, Bilă albă bilă neagră bilă...gri? etc.; În funcție de materialul didactic utilizat (sau nu) în realizarea jocului didactic, se diferențiază: * jocurile didactice cu material didactic/intuitive cu precizarea că materialul didactic trebuie să
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
obținute ritm de lucru nivel de antrenare a copiilor (în număr mai mare sau mai mic) în activitate (cu precizarea că se impune introducerea unor elemente noi de joc, complicarea acestuia cu sarcini mai dificile pentru copii, cu etape competitive, evaluative, cu materiale didactice diferite, utilizate în contexte similare sau diferite etc.); etapa sintetică încheierea jocului didactic printr-o activitate care să puncteze anumite elemente cheie ale jocului desfășurat (cunoștințe asimilate/fixate, participanți care s-au remarcat pe parcursul activității, câștigătorii etapei
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
conferă, în etape diferite ale demersului instructiv-educativ: în reactualizarea anumitor conținuturi asimilate anterior, în (re)sistematizarea, fixarea acestora, în recapitulare, în momentul de captare a atenției copiilor, în etapa de descoperire a unor noi cunoștințe, în dirijarea învățării, în etapa evaluativă etc. De altfel, aceste valențe ale mijloacelor de învățământ sunt reflectate sintetic în literatura de specialitate prin funcțiile acestora: funcția instrumentală (de auxiliar) vezi rolul de instrumente auxiliare îndeplinit de anumite mijloace de învățământ în cadrul activităților instructiv-educative; funcția cognitiv-informativă predominată
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
valorificarea unor planșe cu imagini a copiilor cu textul pe care-l vor memora (explicarea anumitor cuvinte/expresii, plasarea acestora în enunțuri etc.), momentul de captare a atenției în care toți copiii iau parte la jocul Mim etc., o etapă evaluativă etc.; (b) activitatea pe grupe (de dimensiuni diferite, de la un context comunicativ-educativ la altul), stabilite prin raportare la criterii indicate de cadrul didactic sau alese de copii (grupa copiilor care au creionul roșu pe măsuță, grupul copiilor care au găsit
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
un personaj similar etc., modificarea uneia dintre perspectivele textului, jocuri de rime (cu trimitere chiar la pasaje din poezie) etc. (c) Memorizarea-verificare implică: etapa introductivă anunțarea temei; prezentarea unui element declanșator: imagine, cuvânt-cheie, imagine + cuvânt, titlu, strofă, autor etc.; etapa evaluativă recitarea (selectivă, în lanț, pe roluri, alternativă) a poeziei de către copii; concurs de recitări; etapa finală alegerea, argumentată, a celui mai bun recitator, pro-puneri de învățare a altor poezii, de acordare a anumitor tipuri de stimulente (corespunzând elementelor textului) etc.
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
activități de dezvoltare individuală etc.; nuanțarea/redimensionarea unora dintre coordonatele de tip relațional, motivațional etc. ale activității, ale raportului cadru didactic copil preșcolar (eventual, în anumite cazuri, părinți/familie grădiniță comunitate etc.); anticiparea și proiectarea corespunzătoare a activităților ulterioare celei evaluative etc.; * din perspectiva copilului preșcolar: fixarea, consolidarea cunoștințelor prin repetare și întărire pozitivă; integrarea cunoștințelor asimilate în sisteme; asocierea elementelor teoretice cu aspecte practice; cultivarea încrederii în propriile forțe; descurajarea comportamentelor negative, ineficiente; trezirea și cultivarea interesului pentru cunoaștere; formarea
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
inițială realizată în primele două săptămâni ale anului școlar, când se adună informații privind stadiul psiho-fizic, intelectual/cognitiv, socio-afectiv etc. al copiilor preșcolari cu care se va lucra; * evaluarea continuă realizată prin valorificarea pe parcursul unei etape 332 a diverse metode evaluative; * evaluarea finală realizată la sfârșitul unei secvențe instructiv-educative; de exemplu, la sfârșitul ciclului preșcolar; ca elemente evaluate 333: * evaluarea parțială cu trimitere la anumite valențe ale unităților (științifi-ce/tematice) de conținut; de exemplu, formele de singular/plural, de genitiv/da-
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]