303 matches
-
această categorie, din care doar unul a putut fi reconstituit. Este vorba de vasul borcan, lucrat la mână, din pastă grosieră, cu ingrediente în compoziție - nisip cu bobul mare, pietricele sau bucățele de ceramică, cu corpul aproape drept, buza ușor evazată și rotunjită, fundul drept, fără decor, descoperit în mormântul de înhumație nr. 58 (Pl. 139/2). Alte câteva fragmente din același tip de vas au fost descoperite în mormintele de înhumație nr. 28 și 64 (Pl. 180//5; 140/6
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
care nu au torți, iar în cea de castroane doar cele care au două, trei sau patru torți, fără a mai folosi diminutivele - castronaș, castronel, străchinuță etc.. Toate exemplarele descoperite la Săbăoani au forma semiovală, tronconică, cu buza dreaptă sau evazată, îngroșată sau rotunjită, cu fundul inelar, lucrate dintr-o pastă fină, de obicei cenușie și mai rar cărămizie sau roșie. Încercând să ne aliniem tipologiei formulate de către autorii celor mai importante monografii privind necropolele din sec. IV d. Chr., respectiv
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
Astfel, în timp ce la Bârlad-Valea Seacă denumirea de strachină este folosită în clasificarea întocmită, la Mihălășeni, denumirea de strachină nu mai apare, străchinile fiind incluse în categoria castroane. Tipul 1. Strachini cu corpul ușor bitronconic, mijlocul bine marcat, umărul scurt, buza evazată. Au fost descoperite trei exemplare în două morminte - M. 7 și 11 (Pl. 112/3; 114/2,4). Exemplare asemănătoare au fost descoperite la Mihălășeni, încadrate în tipul 3f și 4, precum și în necropola de la Bârlad-Valea Seacă, incluse în tipul
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
11 (Pl. 112/3; 114/2,4). Exemplare asemănătoare au fost descoperite la Mihălășeni, încadrate în tipul 3f și 4, precum și în necropola de la Bârlad-Valea Seacă, incluse în tipul 1. Tipul 2. Străchini bitronconice, cu mijlocul carenat, gâtul scurt, buza evazată, fundul drept și ușor bombat spre interior (umbo?). Partea inferioară este mai înaltă. A fost descoperit doar un singur exemplar în mormântul nr. 17 (Pl. 116/6). La Mihălășeni acest tip de strachină este inclus în tipul 5c de castroane
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
116/6). La Mihălășeni acest tip de strachină este inclus în tipul 5c de castroane, iar la Bârlad-Valea Seacă, în același tip 1. Tipul 3. Străchini cu corpul rotunjit, bitronconice, gâtul scurt, marcat de o linie în relief, buza ușor evazată și îngroșată la exterior, fundul inelar, partea inferioară mai înaltă. Au fost descoperite două exemplare în mormântul de înhumație nr. 24 (Pl. 119/3) și în mormântul nr. 28, de înhumație (Pl. 122/2). Analogii la Bârlad-Valea Seacă, incluse în
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
înhumație (Pl. 122/2). Analogii la Bârlad-Valea Seacă, incluse în tipul 1 și la Mihălășeni în categoria castroanelor de tip 5b. Tipul 4. Străchini cu corpul bitronconic, rotunjit, pe umăr un decor în zig zag, fundul inelar, buza rotunjită și evazată. Au fost descoperite trei exemplare la mormintele de înhumație nr. 28 și 64 (Pl. 121/4; 140/5) și în mormântul de incinerație nr. 46 (Pl. 131/4). În necropola de la Mihălășeni, acest tip de recipient a fost încadrat în
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
nr. 46 (Pl. 131/4). În necropola de la Mihălășeni, acest tip de recipient a fost încadrat în tipul 6a de castroane, iar la Bârlad-Valea Seacă, în tipul 2 de străchini. Tipul 5. Străchini tronconice, fundul inelar, gâtul cilindric, buza ușor evazată și rotunjită. La Săbăoani a fost descoperit un singur exemplar în mormântul de înhumație nr. 44 (Pl. 130/1). Exemplarele asemănătoare descoperite în necropola de la Bârlad-Valea Seacă au fost incluse în tipul 1 de strachină, iar la necropola de la Mihălășeni
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
necropola de la Bârlad-Valea Seacă au fost incluse în tipul 1 de strachină, iar la necropola de la Mihălășeni, în tipul 1b. Tipul 6. Străchină tronconică, fundul inelar, umărul carenat, gâtul cilindric, marcat de o nervură în relief, buza ușor îngroșată și evazată. A fost descoperită în mormântul de înhumație nr. 44 (Pl. 130/4). În necropola de la Mihălășeni, străchini asemănătoare au fost incluse în categoria 2a, iar în necropola de la Bârlad-Valea Seacă, în tipul 1 de strachină. Tipul 7. Străchini tronconice, fundul
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
de înhumație nr. 44 (Pl. 130/4). În necropola de la Mihălășeni, străchini asemănătoare au fost incluse în categoria 2a, iar în necropola de la Bârlad-Valea Seacă, în tipul 1 de strachină. Tipul 7. Străchini tronconice, fundul inelar, gâtul scurt-cilindric, buza puternic evazată. În necropola de la Săbăoani au putut fi identificate trei asemenea exemplare, descoperite în mormântul de incinerație în urnă nr. 50 (Pl. 134/4). și în două morminte de înhumație nr. 64 și 68 (Pl. 140/9; 142/4). Analogii - la
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
două morminte de înhumație nr. 64 și 68 (Pl. 140/9; 142/4). Analogii - la necropola de la Bârlad-Valea Seacă, incluse în tipul 1 și la necropola de la Mihălășeni, incluse în tipul 1c. Tipul 8. Străchini bitronconice, fundul inelar marcat, buza evazată, gâtul marcat de o canelură. A fost descoperit un singur exemplar în mormântul nr. 64 de înhumație (Pl. 140/2). La Mihălășeni, acest tip de vas a fost inclus în categoria f de castroane, iar la Bârlad-Valea Seacă, în tipul
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
7, 11, 14, 43, 44, 53, 58 și 90). Din punct de vedere al formei, am deosebit șapte tipuri de căni, pe care le prezentăm în continuare: Tipul 1. Căni cu corpul bombat, gât cilindric scurt, buza rotunjită și ușor evazată trompetiformă, toarta în bandă, pornește de sub buză până pe umăr, fundul inelar. Au fost descoperite patru asemenea căni în mormintele 7, 11 și 58 (Pl. 112/1; 114/1,5; 139/ 1). Piese asemănătoare au fost descoperite în necropola de la Bârlad-Valea
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
mormântul nr.14 are corpul bitronconic, gâtul cilindric, marcat de două nervuri în relief la bază și o nervură în zona în care se prinde, sub buză, toarta în bandă, care cade, în unghi aproape drept pe umărul vasului. Buza evazată și rotunjită (Pl. 115/4). Cealaltă cană, mai înaltă, are corpul bombat, gâtul lung, cilindric și buza puternic evazată - trompetiformă. Gâtul cilindric este marcat de o nervură în relief deasupra corpului și o nervură, tot în relief, la partea superioară
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
în zona în care se prinde, sub buză, toarta în bandă, care cade, în unghi aproape drept pe umărul vasului. Buza evazată și rotunjită (Pl. 115/4). Cealaltă cană, mai înaltă, are corpul bombat, gâtul lung, cilindric și buza puternic evazată - trompetiformă. Gâtul cilindric este marcat de o nervură în relief deasupra corpului și o nervură, tot în relief, la partea superioară, în zona în care este prinsă și toarta în bandă, care cade, în coardă, pe umărul vasului. Fundul este
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
probabil sub influența vaselor ciment lucrate la roată din această perioadă. Exemplare asemănătoare au fost descoperite și la Bârlad-Valea Seacă, precum și la Mihălășeni, unde sunt încadrate în tipul 7a de căni. Tipul 6. Căni cu corpul bombat, gâtul tronconic, buza evazată ușor, toarta din buză până pe umăr. Ca formă este apropiată de cele din sec. II-I î. Chr și II-III d. Chr.. Este poate, printre puținele elemente ale dacilor liberi, alături de vasele-borcan lucrate la mână, fructierele și alte fragmente ceramice
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
ca formă au fost descoperite mai ales în necropola de la Bârlad-Valea Seacă, nelipsind nici din marea necropolă de la Mihălășeni, unde acest tip de cană a fost încadrat în seria 1b și 2b. Tipul 7. Căni cu corpul ușor bombat, buza evazată, având un decor pe gât, mai multe cercuri concentrice și romburi, înscrise în triunghiuri, realizate cu rotița dințată (Pl. 129/2). Un singur exemplar, fragmentar, a fost descoperit în mormântul de înhumație nr. 43. Ca formă, poate fi și un
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
tipologică cu exemplarul de la mormântul nr. 47. În fine, un al treilea exemplar s-a descoperit în mormântul de înhumație nr. 64 (Pl. 140/4; 210/1). Acest bol are altă formă, este cu corpul emisferic, buza ușor subțiată și evazată oblic, delimitată de o ușoară șănțuire, fundul bombat. Nu are decor. În necropola de la Bârlad-Valea Seacă este înseriat în tipul 1 de bol, iar la Mihălășeni, încadrate, de asemenea, în tipul 1. Vase asemănătoare au mai fost descoperite în necropola
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
făcut parte din inventarul a două morminte de înhumație:M. 24 și 31. Primul dintre ele (Pl. 118/4-176/4 ) este lucrat la roată, de culoare cărămizie, corpul piriform, mai bombat în partea superioară, fundul drept, gâtul strâmt și buza evazată trompetiform. Pe gât, în zona din care pornește toarta în bandă se află o nervură în relief. Toarta se sprijină pe umărul vasului. Se afla în zona picioarelor. Deși nu sunt identice, exemplarul de la Săbăoani poate face parte din seria
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
încadra și exemplarul nostru. Cel de al doilea ulcior descoperit în mormântul de înhumație nr. 31 (Pl. 123/5, 182/5) este din categoria celor fără toartă, din pastă fină cenușie, lucrat la roată, cu gâtul lung, cilindric, buza ușor evazată, corpul bombat, aproape sferic, fundul inelar, pe umăr, o ușoară nervură în relief-orizontală. A fost găsit pe bazinul drept. Un exemplar de ulcior fără toartă a fost descoperit și în necropola de la Bârlad-Valea Seacă, care provine din mormântul nr. 104
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
în necropola din sec. IV d. Chr. s-a descoperit un singur pahar, în mormântul de incinerație nr. 38, reprezentând chiar urna în care au fost depuse rămășițele cinerare. Este lucrat la roată, din pastă cenușie, fină, cu buza ușor evazată, având sub buză o nervură în relief, orizontală, fundul ușor inelat, cu o înălțime de 10 cm. Gura paharului, fiind puțin mai largă decât diametrul fundului, putem spune că aparține tipului de pahar tronconic, inclus la Mihălășeni, în tipul 2
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
roată din pastă fină cenușie, iar din perioada prefeudală (sec. V-X) cîteva resturi de borcane. Perioada feudalismului timpuriu (sec. XI -XII) este reprezentată prin resturi de cazane din lut ca și prin resturi de vase cu marginile subțiate și evazate, lucrate la roată; La Tufari. Pe partea stîngă a văii pîrîului Fundăturii, la cca. 700 m. nord de sat, pe proprietatea lui N. Didilescu în marginea pădurii, a fost descoperită o necropolă din sec. III-V e.n. în unul din
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
a făcut peste o așezare geto-dacică. De asemenea așezările rurale romane oferă mult mai mult material ceramic de tradiție dacică decît orașele sau așezările civile ale castrelor. Ceramica locală romană cuprinde recipiente de mari dimensiuni cu pereții groși avînd margini evazate. Tot la Cătunele s-au descoperit tuburi de lut, care se foloseau la transportul căldurii din ,, lupocaustum ” , la rețeaua de tuburi de sub tencuiala compartimentelor ce se Încălzeau. Obiectele de metal descoperite constau În chei de fier, balamale, vîrfuri de lance
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
cezei se manifestă, în esență, în două direcții divergente, două struc turi ale imaginarului opuse, anume ceea ce am numit limba "îngustă", "gîtul" pîlniei, cea care e percepută ca fiind castratoare și domina toare de către cei care o suportă, respectiv limba "evazată", cea care, dimpotrivă, permite unui prea-plin sufocat din varii motive să evadeze și să guste libertatea. Fluidul lingvistic e același, însă contururile și visele pe care le generează sunt variabile infinite, cu conotații multiple, însă asimilabile, în mare, celor doi
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
dreptul s-o atingă, s-o miroase, s-o chinuiască, s-o iubească, s-o urască. A fost învățat să o respecte, să vegheze la eternitatea ei, să o contemple pe un soclu, la fel ca francofonul "îngust". În vreme ce francofonul "evazat" își permite toate îndrăznelile pe care propria-i limbă i le interzice adesea și descoperă, cu minunare, un spațiu fără legături fixe, o rădăcină zburătoare. Există cei care își plimbă lumea de origine prin interiorul limbii franceze, există cei care
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
de un cult al Legii enunțate de Derrida, de "un gust hiperbolic pentru puritatea limbii". Ceea ce apare la capătul celălalt reprezintă o chintesență de limbă aproape ideală, în care nativii se recunosc cu un sentiment de stranietate. 2.2. Limba "evazată" Unul din elementele identitare constitutive cele mai puter nice ale unei ființe umane este, fără îndoială, limba sa de expresie, dar aceasta nu se mai trăiește astăzi exclusiv la nivelul cuvîntului ; în dimensiunile sale plurale, atît sociale, economice, politice, cît
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
oprit pe străzile din Paris pentru a i se cere lămuriri privitoare la sfîrșitul acestui roman, ceea ce îl distrează copios, dar îl face și să reflecteze asupra diferențelor majore dintre civilizații, precum și asupra formidabilei libertăți pe care navigarea spre partea "evazată" a pîlniei lingvistice, cea care comunică cu și face să se amestece toate limbile celorlalți, o oferă creatorului bilingv (sau plurilingv). Limba mea maternă își impune limitele, o anume pudoare. Există acolo multe tabuuri. Limba mea adoptivă reflectă libertatea pe
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]