4,693 matches
-
nerezistând în fața florilor superbe primite din partea Ambasadei, a cadourilor de tot felul, începând de la ciocolată și sticle de băuturi fine, totuși nu a reușit să-și convingă soțul să meargă în țară. - Era evidență nostalgia să pentru Țară? Într-o evocare scrieți că Mircea Eliade era numai ochi și urechi când se vorbea de România... De România lui Ceaușescu sau de România interbelică, în care a fost numit de mult „șef al Noii Generații de la 1930”? - Mircea Eliade / Maestrul nu putea
PARTEA A II A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 774 din 12 februarie 2013 by http://confluente.ro/Cum_au_trait_si_murit_sotii_el_stan_virgil_1360693010.html [Corola-blog/BlogPost/359345_a_360674]
-
nr. 2033 din 25 iulie 2016 Toate Articolele Autorului Material despre viața, petrecerea, nevoințele, faptele minunate, sfârșitul mucenicesc și descoperirea moaștelor, precum și Acatistul Sfântului Mare Mucenic Efrem cel Nou!... Despre Sfântul Mare Mucenic Efrem cel Nou - prezentare, descriere, relatare și evocare Sfântul Efrem cel Nou - Marele Mucenic, Marele Tămăduitor, Grabnicul Ajutător întru toate nevoile și Marele Făcător de minuni - s-a născut în Grecia în data de 14 septembrie 1384 (de ziua Sfintei Cruci). Sfântul Efrem cel Nou a rămas orfan
MATERIAL DESPRE VIAŢA, PETRECEREA, NEVOINŢELE, FAPTELE MINUNATE, SFÂRŞITUL MUCENICESC ŞI DESCOPERIREA MOAŞTELOR, PRECUM ŞI ACATISTUL SFÂNTULUI MARE MUCENIC EFREM CEL NOU!... de STELIAN GOMBOŞ în ediţi by http://confluente.ro/stelian_gombos_1469424990.html [Corola-blog/BlogPost/370896_a_372225]
-
activiști se dumireau, sau a „ciocănarismului” în care muncitorii împinși de activiști făceau tot ce nu făcuse burghezia, sau a eroismului dintr-o ilegalitate inexistentă, asupra eroilor cărora se lăsa apoi tăcerea, dovedindu-se agenți provocatori - broșuri cu nuvelete sau evocări scrise de George Demetru-Pan, Șerban Nedelcu, Petre Iosif, Savin Bratu, Ion Istrati, Maria Rovan, Stefan Mihăileanu, Aurel Mihale, Ștefan Gheorghiu, erau principalul exemplu de prostituare pentru noi fiindcă, adolescenți împătimiți fiind, le citiserăm celor mai importanți opera sau debuturile. Ei
CRITICA DE DIRECŢIE A LĂMURIRII ŞI DUMIRIRII (I) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 745 din 14 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Corneliu_leu_completare_trista_la_un_corneliu_leu_1358153393.html [Corola-blog/BlogPost/345172_a_346501]
-
iubire. Femeia, prin iubire, dăruiește o viață, ar fi mesajul acestei cărți. - Eu, în Apa, văd tehnică de roman și arta convingerii cititorului printr-un intertextualism rafinat, transpus la persoana I, prin folosirea rolurilor literare, iar ca metodă dramatică, prin evocarea realității unui vis din compunerea unui personaj. Mirela-Ioana Borchin îndrăznește să portretizeze femeia cultă de azi, o eliberează de prejudecăți, nu o justifică, ci o expune. - Titlul Apa, este o metaforă frumoasă, explicată, la final, de personajul interlocutorului misterios, căruia
IMPRESII DE LECTURĂ: APA DE MIRELA-IOANA BORCHIN. CU O PREFAŢĂ DE EUGEN DORCESCU de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1859 din 02 februarie 2016 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1454394714.html [Corola-blog/BlogPost/379120_a_380449]
-
care se îndreaptă zilnic 6.000-8.000 de accesări pentru Florentin Smarandache. Secțiunile cărții sunt scrise în registre diferite. Ba chiar, fragmente ale aceleiași secvențe beneficiază de formulări în variate registre. De la nuanțele poematice, lirice, vibrante, la relatările istorice, la evocări de persoane, personalități și personaje, de la note melancolice și impresii la dezbateri de idei și teorii de vădită noutate și dificultate. Scrierea păstrează ritmul vieții. Spațiul acoperit este cel al statelor americane: New Mexico, Colorado și Arizona. Formula jurnalului instantaneu
FLORENTIN SMARANDACHE: „În Vestul Nesălbatic” – fotojurnal paradoxist, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/florentin-smarandache-in-vestul-nesalbatic-fotojurnal-paradoxist-de-stefan-vladutescu/ [Corola-blog/BlogPost/339564_a_340893]
-
de cuvânt. Nu se poate scrie despre Radu Tudor ca despre un poet, nici cu indiferența ce invalidează geniul poeților. Nici nu știi cum să scrii, dar e necesar, în condițiile în care peregrinezi prin domenii și biografii, cu rostul evocării oamenilor cumsecade. Cuvintele ce vorbesc despre Radu Tudor, dacă nu sunt exacte, sunt autoanulări ale cuvântului. Nu se poate să aduci în discuție o personalitate cu o complexitate de cunoașteri fără baze de provizorat, cum este Radu Tudor, nu poți
RADU TUDOR ŞTIINŢE NEDISPROPORŢIONATE ALE SPUSELOR ŞI GÂNDIRII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1726 din 22 septembrie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1442902972.html [Corola-blog/BlogPost/381875_a_383204]
-
Nu definește istoria ca loc de pelerinaj politic, ci ca templu pentru eroi și racle pentru protagoniștii controversați. Oricum, nu prelungește discuțiile din orizontul istoriei cu oricine, iar în ceea ce o privește pe Majestatea Sa Regele Mihai, moderația afectivă subsumată evocării exacte a istoriei și sobrietății impuse de respect se face solia unei discrete și convingătoare laturi a conștiinței sale. Într-un mozaic media de excentrici, jurnalistul Radu Tudor induce un caracter etic emisiunilor, păstrează estetica jurnalistică și întărește corectitudinea în raport cu
RADU TUDOR ŞTIINŢE NEDISPROPORŢIONATE ALE SPUSELOR ŞI GÂNDIRII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1726 din 22 septembrie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1442902972.html [Corola-blog/BlogPost/381875_a_383204]
-
astăzi un punct de referință în creația enesciană. Iată cum descrie compozitorul travaliul creării acestei lucrări: «O concepusem cu atâta dragoste și naivitate! Încercasem să evoc în acastă suită simfonică unele din amintirile mele din copilărie (...) Era o foarte îndepărtată evocare ce reînvia imagini simple din țara mea natală, pe care o părăsisem de opt ani și care mă face și astăzi să-i regăsesc mireasma și priveliștile.»”. „Însemne ale statalității și identității noastre (precum drapelul, stema, imnul, moneda) și chiar
IMNUL REGAL, ÎNVEŞMÂNTAT MUZICAL ÎN „POEMA ROMÂNĂ”, DE GEORGE ENESCU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1438152927.html [Corola-blog/BlogPost/350367_a_351696]
-
individual, în logica propriei înlănțuiri de idei. Erau diferențe evidente de ritm de lucru, de coerență și bogăție în exprimare. Și mai vizibilă era răbdarea învățătorului de a scoate povestea din fiecare, de a produce lanțul de conectori logici în evocarea faptelor imaginate de ei. I-am lăsat pe colegii mei profesori să vadă filmul până la capăt și i-am rugat să spună ce e cu băiețelul din dreapta imaginii, cel mai fâțâit dintre toți - unul care intervenea insistent peste ceilalți și
Fă liniște, că deranjezi! by https://republica.ro/fa-linic-te-ca-deranjezi [Corola-blog/BlogPost/338313_a_339642]
-
liniște vie. În acest anotimp pârjolit de început de Gustar, țin în mâini un manuscris încă crud. Și parcă frământat în covată, aluatul de suflet al autoarei - o dunăreancă și ea, înnamorată până dincolo de cuvinte de fluviu și culoare. Amintiri, evocări, portrete, mărturisiri de suflet, rugăciuni, frânturi de omilii. Rezonanțe acustice-n gând și în inimă. Odă închinată lui Dumnezeu, împătimită de dragostea față de seamăn, de Cuvânt, de Frumos și Artă-plastică. Constanța, este suflet răsfrânt într-o lacrimă. Personalitate distinctă în
NATURĂ MOARTĂ CU ECOURI DE LINIŞTE de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1348 din 09 septembrie 2014 by http://confluente.ro/constanta_abalasei_donosa_1410271355.html [Corola-blog/BlogPost/365863_a_367192]
-
grâului, porumbului...cât și al altor plante. Autoarea, consideră grâul - monumentul vieții. Și pe bună dreaptate ! În toate minunățiile vieții, ea vede lucrarea și Milostirea Divină: ,, Și oamenii cu imperfecțiunile lor, tot daruri de la Dumnezeu sunt !,, Un alt fragment conține evocarea expoziției artistului-plastic Vespasian Lungu, profesorul ei de pictură de la Școala Populară de Arte, sau prilejul întâlnirilor și reîntâlnirilor cu alți oameni aleși cu prilejul expozițiilor sale sau cele ale unei lansări de carte. Artista însă, evocă admirabil clipele memorabile de la
NATURĂ MOARTĂ CU ECOURI DE LINIŞTE de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1348 din 09 septembrie 2014 by http://confluente.ro/constanta_abalasei_donosa_1410271355.html [Corola-blog/BlogPost/365863_a_367192]
-
a celui ce s-a legat de el prin naștere, ori prin îndelungă viețuire, mai exact spus cu fibra unei anume vârste a persoanei. Copilăria, frageda tinerețe dizolvate în aerul orădean nu reprezintă o pură iluzie, un pretext de nostalgică evocare, strict personală, a subsemnatului, silit a urma o altă traiectorie geografică, câtă vreme le regăsesc în stihurile, cu o sufletească determinare mai presus de toate, ale autorului cărții de față. Prin pana sa, ele se obiectivează, devin un miraj interogativ
GHEORGHE GRIGURCU, LA 80 DE ANI! de TEODOR DUME în ediţia nr. 1932 din 15 aprilie 2016 by http://confluente.ro/teodor_dume_1460736907.html [Corola-blog/BlogPost/381090_a_382419]
-
face cu alte scrieri ori descrieri ale tradițiilor și obiceiurilor evocate, una dintre ele fiind „Descriptio Moldaviae” a domnitorului cărturar Dimitrie Cantemir. Partea a III-a prezintă personalitățile satului, dintre care - preotul, învățătorul, boierii locului - ocupă un loc important, alături de evocarea altor personalități ori persoane dragi familiei. Tot în partea a III-a sunt prezentate câteva dintre scrierile care se referă la Țigănești și o parte dintre interviurile acordate de autoare unor personalități culturale ale momentului, cum ar fi George Roca
O SCRIERE NECESARĂ RESTITUIRII ISTORICE A ÎNCĂ UNUI COLŢ DE ROMÂNIE – ŢIGĂNEŞTI, TELEORMAN de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 by http://confluente.ro/Gheorghe_a_stroia_elena_buica_intoa_elena_buica_1341283470.html [Corola-blog/BlogPost/356721_a_358050]
-
ne aflăm, acum, în „Anul comemorativ Justinian Patriarhul și al apărătorilor Ortodoxiei în timpul comunismului” În altă ordine de idei, în pofida situațiilor, realităților, împrejurărilor și conjuncturilor sau dramelor prezentate în această adevărată pastorală, memorialistică, arhierească, spirituală și duhovnicească, cu amintirea și evocarea miilor de preoți și creștini care au îndurat tot războiul acesta văzut și nevăzut dar simțit, ce s-a abătut ca o mare nenorocire asupra Bisericii, totalizând mii și milioane de ani de închisoare, adunați de cei 2280 de preoți
ÎNALTPREASFINŢITUL PĂRINTE ARHIEPISCOP CALINIC AL ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI, ACUM, LA ÎMPLINIREA A 73 DE ANI DE VIAŢĂ PILDUITOARE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1496741610.html [Corola-blog/BlogPost/363102_a_364431]
-
22.00, Sala Pașilor PierduȚi Jubileul Univ. „Al. I. Cuza” - Expoziția „Flori de mină din Maramureș” Organizator: Universitatea „Al. I. Cuza” 9.30 - 13.00 Jubileul Univ. „Al. I. Cuza” - Procesiune, Ceremonia depunerii de coroane la „Trei Ierarhi”, Te Deum, Evocarea unor momente istorice, Ceremonia dezvelirii plăcii memoriale „Palatul Universitar de la Copou” Organizator: Universitatea „Al. I. Cuza” 10.00 - 18.00, World Trade Center Salonul Municipal de Artă ARTIS 2010 Organizatori: Uniunea Artiștilor Plastici și Primăria Municipiului Iași 17.00 - 19
Sarbatorile Iasului, 6 – 30 octombrie 2010 by http://blog.iasi4u.ro/sarbatorile-iasului-2010-6-30-octombrie-2010/ [Corola-blog/BlogPost/94486_a_95778]
-
certa vocație a reporterului care, în ultimul timp, pare a o întrece pe cea a criticului și a eseistului cu care ne obișnuise cu câțiva ani înainte, ȘTEFAN VIDA MARINESCU, revine în publicistică, destul de repede, cu o altă culegere de evocări, articole, secvențe „la minut”, amintiri ale unor perioade nefaste pentru poporul român, dar și momente de împliniri, de entuziasm produs de cele mai iubite personalități din toate domeniile vieții. Este vorba despre noul volum de publicistică (al doisprezecelea, conform listei
NEVOIA DE SENIN de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2150 din 19 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/nicolae_dina_1479556170.html [Corola-blog/BlogPost/369389_a_370718]
-
fiind textele selectate sau inedite reliefând acele perioade frumoase din existența umană, fie ea prozaică sau spirituală, acele aspecte frumoase ale culturii, ale literaturii sau ale artei, în general, fără a uita lumea sportului. În prima parte a volumului (I. Evocări/Reportaje/Reverențe/„Contondențe”), m-a emoționat, ca și atunci când am citit-o prima oară, evocarea acelui OM „simplu și normal în toate”, Florea P. sau nea Florică, așa cum îl numește autorul pe bătrânul de 83 de ani, a cărui viață
NEVOIA DE SENIN de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2150 din 19 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/nicolae_dina_1479556170.html [Corola-blog/BlogPost/369389_a_370718]
-
sau spirituală, acele aspecte frumoase ale culturii, ale literaturii sau ale artei, în general, fără a uita lumea sportului. În prima parte a volumului (I. Evocări/Reportaje/Reverențe/„Contondențe”), m-a emoționat, ca și atunci când am citit-o prima oară, evocarea acelui OM „simplu și normal în toate”, Florea P. sau nea Florică, așa cum îl numește autorul pe bătrânul de 83 de ani, a cărui viață a fost o adevărată odisee, surprinsă în opt episoade, ca într-un serial de aventuri
NEVOIA DE SENIN de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2150 din 19 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/nicolae_dina_1479556170.html [Corola-blog/BlogPost/369389_a_370718]
-
de seamă - Titu Maiorescu, „vertical, moral, spirit de altitudine [...] o permanență a culturii românești clasice și contemporane, înrâurind, cu pregnanță, cursul culturii noastre, cu legitime drepturi și pentru mileniul III” (Modelul Maiorescu). Dintre personalitățile românești ale secolului trecut, autorul reia evocările unora ca Emil Manu, „un spirit elevat”, ale cărui preocupări multiple au îmbrățișat, în egală măsură, poezia, istoria și critica literară, filologia, dar a cunoscut și el grozăviile închisorilor, iar „detenția rămâne o gravă mărturie a iubirii de Om, a
NEVOIA DE SENIN de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2150 din 19 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/nicolae_dina_1479556170.html [Corola-blog/BlogPost/369389_a_370718]
-
sunt „veritabile opere de artă, clare demonstrații de cult (și de cultură)”, poetul fiind „călăuzit de muzele, de splendidele, de meditațiile, de euritmiile transparenței (peniței rafinate) ale unui magician de Cuvinte” (Theodor Răpan: arta-oracol). De asemenea, o scurtă, dar caldă evocare a Marelui Dem (Rădulescu), acesta fiind un „reper al istoriei teatrale”, evidențiază faptul că extraordinarul actor rămâne „o personalitate care a marcat[...]viața culturală românească”, că a fost „un moralist de ținută intelectuală, plastic și subtil”. Reținem și Jurnalistul la
NEVOIA DE SENIN de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2150 din 19 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/nicolae_dina_1479556170.html [Corola-blog/BlogPost/369389_a_370718]
-
de citit, de conspectat[...]utilă dascălilor și elevilor, deopotrivă, prilej de cunoaștere (mai) aplicată a unui mare povestitor ca om al școlii”, un studiu documentat realizat de un „publicist și cronicar discret și merituos”, reia articole, eseuri, scurte cronici și evocări calde (și meritate) ale unor personalități de azi și de ieri din județul Teleorman. Istorici și monografiști, cronicari ai unor evenimente revolute, publiciști, cercetători, geografi, sociologi, profesori și filateliști sunt „eroii” evocărilor lui ȘVM, el evidențiind meritele și valoarea lucrărilor
NEVOIA DE SENIN de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2150 din 19 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/nicolae_dina_1479556170.html [Corola-blog/BlogPost/369389_a_370718]
-
și merituos”, reia articole, eseuri, scurte cronici și evocări calde (și meritate) ale unor personalități de azi și de ieri din județul Teleorman. Istorici și monografiști, cronicari ai unor evenimente revolute, publiciști, cercetători, geografi, sociologi, profesori și filateliști sunt „eroii” evocărilor lui ȘVM, el evidențiind meritele și valoarea lucrărilor acestora în contextul literar, artistic, cultural, geografic și religios al unui județ de la câmpie, reajuns agrar prin excelență, dar cu o viață spirituală demnă de reținut și cu personalități ale culturii, ale
NEVOIA DE SENIN de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2150 din 19 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/nicolae_dina_1479556170.html [Corola-blog/BlogPost/369389_a_370718]
-
O monografie:„Turnu-Măgurele”), de economistul Paul C. Șchiopu („Nanov”-ul într-o carte) sau de profesorul de matematică Gheorghe P. Boja (Adaos monografic: „Suhaia”), lăudând eforturile autorilor pentru documentare și redactare, considerând actul lor drept „o mostră de patriotism, o evocare plină de căldură”, deși nu ezită a menționa și neîmplinirile unor astfel de lucrări, de altfel necesare. Alte monografii sunt dedicate unor școli, cu deosebire unor licee sau colegii, cum ar fi cea al cărei autor este profesorul doctor Teodor
NEVOIA DE SENIN de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2150 din 19 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/nicolae_dina_1479556170.html [Corola-blog/BlogPost/369389_a_370718]
-
la Liceul Economic „V. Madgearu” din Roșiorii de Vede (Un „Economic” de colecție) și o lucrare a profesorului Marin Gh. Cazacu despre Liceul Teoretic Zimnicea (Un liceu zimnicean), pe care le apreciază drept utile, cu toate scăpările lor, deoarece sunt evocări necesare ale unor „lăcașe de educație și învățământ” ce vor rămâne ca documente ale istoriei învățământului tehnic, economic și teoretic din județul Teleorman. Este prezentată și monografia, inedită în Teleorman, a unui lăcaș de cult, „Biserica Sf. Ioan”, din Roșiorii
NEVOIA DE SENIN de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2150 din 19 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/nicolae_dina_1479556170.html [Corola-blog/BlogPost/369389_a_370718]
-
bucuria, paradoxul, rătăcirea, absurdul, abisul, speranța, disperarea, ordinea, dezordinea, hazardul, trivialul și purul. Ca să aflăm esențele acestor stări, trebuie să mergem la acest mare artist. În fond, totul se reduce la semn, lucru, autonomie, eteronomie, etic, estetic, figurativ, nefigurativ, sugestie, evocare, inspirație și căutare. Așa ne putem apropia de conținutul și forma operei de artă. Haig a aranjat întâlnirea. Când am ajuns la Brăncuși, seara, ne-a primit cu întrebarea: „De ce ați venit la mine?” I-am răspuns eu: „Când vă
O întâlnire cu Brâncuși povestită de Petre Țuțea by http://balabanesti.net/2016/02/21/o-intalnire-cu-brancusi-povestita-de-petre-tutea/ [Corola-blog/BlogPost/340038_a_341367]