134 matches
-
aceste condiții, despre Maiorescu se putea spune orice, pentru că nu era accesibil principalul mijloc de a putea combate aceste păreri, propriile opinii ale criticului. Materialismul istoric dezavantajează personalitățile, poporul fiind eroul colectiv, comuniștilor plăcându-le doar revoluționarii, în nici un caz evoluționiștii. Manualele școlare receptează și ele noile opinii, dar o fac, pentru moment, cu o anumită sobrietate, ferindu-se de adjectivele prea colorate. Astfel, în Istoria R.P.R., manual pentru învățământul mediu (Editura de Stat Didactică și Pedagogică, 1952), Maiorescu apare ca
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
sau patru niveluri ale înțelesului; dar pentru noi este de ajuns să știm că există multe înțelesuri mai adânci în Scripturi, dar foarte rar este eliminat cu totul sensul literal. Doar ocazional înțelesul este complet figurat. Critici vin atât din partea evoluționiștilor, cât și din partea ortodocșilor fundamentaliști.
Creaționism ortodox () [Corola-website/Science/302511_a_303840]
-
există o veritabilă judecată justă fără o înțelegere prealabilă obținută prin adoptarea (măcar) provizorie a punctului de vedere intern individului sau grupului uman studiat), în timp ce religia are aproape întotdeauna în centrul mesajului ei o morală explicită. Cazul jenant al savanților evoluționiști din cercul și chiar din familia lui Charles Darwin (Leonard și George), ca și a numeroșilor și importanților adepți ai teoriei lui "a evoluției" care au fost prea des la finele secolului al XIX-lea și începutul secolului XX fervenți
Știință () [Corola-website/Science/299441_a_300770]
-
antropologiei prin existența unor baze biologice identificabile ce caracterizează specia sapiens. Din perspectiva biologiei, se pot identifica două mari clase de factori care acționează întru apariția și persistența religiei, anume factorii proximali (neurologia, genetica, endocrinologia) și factorii ultimi (numiți și ""evoluționiști""); aceștia din urmă țin de "natura socială a speciei". Ei sunt ultimul palier explicativ al comportamentului religios. Precum mai este încă cazul cu anumite religii contemporane (islamul, de ex.), în societățile tribale ale preistoriei era imposibil de a disocia religia
Explicația biologică a religiei () [Corola-website/Science/311545_a_312874]
-
este rezultatul unor dezastre (probabil supranaturale), dar că aceleași procese geologice graduale au loc și astăzi, bineînteles pe o lungă perioadă de timp. Deși în general se opune evoluționismului, prin această concepție uniformitarianistă, Lyell exercită o puternică influență asupra viitorilor evoluționiști, precum Charles Darwin. În lucrarea sa, "Filozofia geologică" ("Philosophie Zoologique", 1809), Jean-Baptiste de Lamarck, unul dintre fondatorii paleontologiei, propune teoria sa privind transmutația speciilor. Această "teorie a catastrofelor" presupune perindarea a 32 de catastrofe însoțite de o nouă geneză, cu
Istoria gândirii evoluționiste () [Corola-website/Science/314483_a_315812]
-
Ayala a poreclit designul inteligent drept „design incompetent” afirmând că este o blasfemie să punem în seama lui Dumnezeu designul defectuos al multor organisme (printre care și omul). Michael John Denton este un biochimist britanico-australian care se descrie ca un evoluționist și care a respins creaționismul biblic. În cartea sa a prezentat o critică sistematică a neodarwinismului, de la paleontologie, fosile, omologie, biologie moleculară, genetică și biochimie și a susținut că există în natură dovezi privind designul inteligent. De la apariția cărții în
Critica teoriei evoluției (biologie) () [Corola-website/Science/330754_a_332083]
-
argumentele sale sunt adesea exemple ale sofismului ignoratio elenchi.” Există o teorie a conspirației că biologii ar fi apărătorii fanatici ai unei dogme. H. Allen Orr afirma despre asta „Deci când Dreapta Creștină încearcă să susțină că în mod instinctiv evoluționiștii sar în defensivă oricând cineva îndrăznește să pună la îndoială status quo darwinist, întrebați-vă de ce Wright și Kimura au reușit să-l schimbe, dar nu și Behe. Răspunsul e, cred eu, simplu: Wright și Kimura știau despre ce vorbesc
Critica teoriei evoluției (biologie) () [Corola-website/Science/330754_a_332083]
-
evoluție) și religie (creaționism) ca fiind o dezbatere între două opinii religioase — sau chiar de a argumenta că evoluția este religie în timp ce designul inteligent nu ar fi religie. Cei care se opun evoluției se referă adesea la susținătorii ei drept „evoluționiști” sau „darwiniști”. Argumentele că evoluția ar fi o religie sunt argumente bazate pe analogie: se susține că evoluția și religia au unul sau mai multe aspecte în comun și că, prin urmare, evoluția este o religie. Exemple de astfel de
Critica teoriei evoluției (biologie) () [Corola-website/Science/330754_a_332083]
-
sigură, Shaler a acceptat treptat darwinismul în principiu, dar l-a privit într-un mod neo-Lamarckian. Shaler a extins munca lui Charles Darwin cu privire la importanța râmelor în formarea solului la alte animale, cum ar fi furnicile. Ca și mulți alți evoluționiști ai vremii, Shaler a încorporat principiile de bază ale selecției naturale — șansă, întâmplare, oportunism — într-un tablou de ordine, scop și progres în care caracteristicile erau moștenite prin eforturile depuse de organismele individuale. Shaler a fost, de asemenea, un apologet
Nathaniel Shaler () [Corola-website/Science/336517_a_337846]