135 matches
-
dezvoltare în care puterea de reproducere este maximală. Argumentele invocate de biologia evoluționistă sunt în general ignorate de psihosociologi. Pentru ei variabilele socioculturale joacă un rol mult mai important în dezvoltarea și manifestarea comportamentelor agresive umane decât variabilele psiho-evoluționiste. Biologii evoluționiști susțin ideea conform căreia cultura însăși este rezultatul istoriei evoluției umanității (Daly et al., 1989). Psihosociologii refuză să considere comportamentul agresiv ca fiind unul "natural" sau normal în timp ce evoluționiștii susțin că definirea agresivității drept comportament normal nu implică neapărat și
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
în dezvoltarea și manifestarea comportamentelor agresive umane decât variabilele psiho-evoluționiste. Biologii evoluționiști susțin ideea conform căreia cultura însăși este rezultatul istoriei evoluției umanității (Daly et al., 1989). Psihosociologii refuză să considere comportamentul agresiv ca fiind unul "natural" sau normal în timp ce evoluționiștii susțin că definirea agresivității drept comportament normal nu implică neapărat și reglementarea sa normativă (Thornhill și Thornhill, 1992). Critica teoriilor tradiționale Perspectiva pulsională care abordează comportamentul agresiv ca având origini interne determină formularea ipotezei conform căreia declanșarea comportamentului agresiv la
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
paralel, nestructurate încă, în curente distincte, cu denumiri și trăsături bine definite. Abia spre sfârșitul deceniului al patrulea al secolului XX și în timpul celui de-al Doilea Război Mondial au apărut lucrări care defineau și caracterizau curente noi, precum liberalismul evoluționist 291 sau neoliberalismul 292. Având ca principali teoreticieni pe Friederich von Hayek și Karl R. Popper, ale căror opere au fost elaborate în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, liberalismul evoluționist considera că "universul moral se naște din libertate", că
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
310. Diminuarea rolului statului în economie, stabilitatea legislativă și respectarea contractelor privind exploatarea avuției naționale erau modalități prin care capitalul străin putea să fie atras în economia românească. Regăsim aceste valori la F. Hayek sau K.R. Popper, fondatori ai liberalismului evoluționist 311. Alte elemente specifice ideologiei liberale sunt aduse în discuție de fruntașul georgist Henri George Meitani, în februarie 1931, în articolul intitulat Geniul rasei noastre. Autorul analiza raportul între libertate și un regim politic autoritar, cele două tendințe care se
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
și al autorității fără despotism", în care "progresul în ordinea morală și [în] cea materială" este considerat o constantă 358. Gh. Strat formulează astfel, câteva trăsături ale liberalismului promovat de georgiști, care permit, din nou, o apropiere de tipologia liberalismului evoluționist 359. De la începutul existenței sale, partidul condus de Gheorghe Brătianu s-a declarat susținător al principiului "național și democratic", în baza căruia declara că "nu va face nici o deosebire de confesiune, de origine etnică sau de clasă între locuitorii țării
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
să se considere că acest anima poate avea o activitate independentă și să se creadă că fenomenele naturii se datorează acțiunii acestei puteri, care se comportă și are sentimente asemenea ființelor umane. Sintetizând ideile lui Tylor și ale altor antropologi evoluționiști, Marvin Harris (2001, p. 202) afirmă: Animismul există oriunde apare o credință În suflet, spirite, demoni, duhuri rele și bune sau categorii similare. Tylor fixează rădăcina acestor concepte În credința omului În existența sufletului. Această credință, care se Întâlnește În
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Theodorescu, op. cit., p. 85 79 Iorga a început să publice în "Sămănătorul" la 4 mai 1903 80 Șeicaru, op. cit., p. 26 81 Op. cit., p. 25 82 Cugetări, p. 162 83 Putem sesiza preferința lui Iorga pentru răbdătorul și naționalistul cultural evoluționist Samuil Klein (Micu) față de ruda ascendentă a acestuia, răzvrătitul Inocențiu Klein (Micu) 84 Cugetări, pp. 83 și 228 85 Iorga își definea concepțiile sale ferme despre artă și politică chiar și în 1929: "Am fost, sîntem și vom rămîne susținători
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
aceasta pe Guyau cu Problemele esteticii contemporane și Arta din punct de vedere sociologic, și care identifica trei categorii, trei atitudini interpretative: pozitivistă, evoluționistă și idealistă. Pozitiviștii consideră arta drept un joc, un divertisment futil, un spectacol al facultăților reprezentative, evoluționiștii înțeleg arta ca o nevoie umană vitală, iar idealiștii interpretează arta ca revelație a unei gândiri divine într-o formă, al unui suflet într-un corp, a divinității în operă. Primii enunță o orientare estetică afină cu teoria artei pentru
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
arta ca revelație a unei gândiri divine într-o formă, al unui suflet într-un corp, a divinității în operă. Primii enunță o orientare estetică afină cu teoria artei pentru artă, care proclamă "decorul ca ultimul cuvânt în artă"109, evoluționiștii postulează o teorie a artei destinată omului, prin care arta devine o expresie a vieții psihice și sociale, idealiștii consideră teoria artei pentru Dumnezeu, "Arta pentru Dumnezeu" ("l'art pour Dieu"), unde arta ajunge cult al artei și ea "relevă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
fericită de linii, de forme, de culori sau de sonuri; trebuie, fermecând ochiul să vorbească, de asemenea, spiritului, să aibă propria logică". Intră în joc ceea ce criticul numește "atribuirea estetică" ("l'appropriation esthétique"), gustul, "numai să fie semnificativ, simbolic". Teoria evoluționiștilor preconizează "un fel de glorificare a naturii și a umanității în ceea ce ele au emoționant, caracteristic, vital" fără să țină cont de o serie de elemente care configurează noua estetică, pe care Bachelin nu o numește, dar care se suprapune
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]