148 matches
-
alții c. Moldova 234 La originea cauzei se află o cerere împotriva Republicii Moldova adresată Comisiei Europene a Drepturilor Omului pe baza fostului art. 25 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale de către Mitropolia Basarabiei (Mitropolia Basarabiei si Exarhatul Plaiurilor) și doisprezece cetățeni ai Republicii Moldova, pe data de 3 iunie 1998. La 14 septembrie 1992, solicitanții, persoane fizice, s-au unit pentru a forma Mitropolia Basarabiei-Biserică Ortodoxă autonomă locală 235. În conformitate cu statutul său, aceasta a luat locul, din punct
[Corola-publishinghouse/Science/84982_a_85767]
-
ordin dogmatic, liturgic, administrativ, precum și o serie de aspecte de strictă actualitate, referitoare la viața religioasă, la cler, la calendar. În contextul în care Biserica bulgară era declarată schismatică la Sinodul din 1872, acuzată de filetism pentru că ceruse crearea unui exarhat bulgar independent de Patriarhia Ecumenică, în 1859, recunoscut prin firmanul sultanului din 1870; Biserica rusă era lovită de teroarea revoluției bolșevice din 1917, apărea o oportunitate pentru ca Biserica Ortodoxă Română să dețină un rol principal la acest Sinod Ecumenic. Ținerea
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
instalîndu-se, în cele din urmă, la mănăstirea Saint-Denis. Acolo îl va unge el însuși pe noul rege devenit, în virtutea titlului de patriciu al romanilor, protector al creștinătății și papalității (în 754). Pepin, în schimb, se angajează să "dea înapoi" papei exarhatul Ravennei. Într-adevăr, în sprijinul pretențiilor sale, Ștefan II emite un document care va cunoaște un destin aparte: "Donația lui Constantin". Acest fals, capodoperă a cancelariilor pontificale, fabricat de circumstanță, se prezintă ca un act emis de Împăratul Constantin și
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
longobarzi, îi înșeală pe ambasadorii împăratului care-i cer să rein-stiureze autoritatea bizantină în teritoriile recucerite și, după o ncuă descindere în peninsulă, în 756, îi impune lui Aistulf să-i da Papei un anumit număr de orașe din vechiul exarhat al Rivennei și în Pentapole (actuala Romagna). La moartea lui Astulf, tot Pepin este cel care-1 numește, impunîndu-1, ca rege al longobarzilor, pe candidatul dorit de Ștefan II, Desiderius, care promite Papei să-i dea noi teritorii: Marca Ancônei și
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
Ravennei, papa Ștefan al II-lea nu obține de la împăratul Constantin al V-lea (718-775; domnia: 741-775 cu întrerupere între anii 741-743) susținerea de care avea nevoie împotriva longobarzilor. El se întoarce atunci către Pepin cel Scurt, care oferă papalității exarhatul Ravennei, recucerit, fundament al viitorului patrimoniu al Sfântului Petru. Bizanțul se socotește trădat și rupe relațiile cu papalitatea. În mediul roman este elaborat atunci un fals celebru, "donația lui Constantin", potrivit căreia, în momentul când a pornit să întemeieze orașul
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
considerat rivali ai Romei și au provocat fatala schismă grecească 120. Iată cît de evidentă este una dintre consecințele îngrozitoare ale puterii trecătoare conexe Scaunului de la Constantinopol, pierderea Bisericii de răsărit! În apus ni se oferă spre luare în considerare exarhatul de la Ravenna, înființat în secolul al VI-lea, care va folosi ca exemplu, fiindcă arhiepiscopii de la Ravenna vor renunța în curînd la ascultarea față de Roma și numai prin măsuri extreme se va fi reușit în final supunerea lor121. Însă imensa
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
cînd Episcopii i s-au supus lui Leon al II-lea. 121 În anul 677 Ravenna s-a reîntors la ascultarea față de Papa Donus. Acei Arhiepiscopi s-au revoltat din nou în 708, și a fost mîna Providenței că acel Exarhat a încetat la scurtă vreme, prin distrugerea pe care i-a provocat-o Regele Astolf al longobarzilor în anul 752, după ce a durat 180 de ani. Astfel, divina Providență s-a servit de acești barbari invadatori de ținuturi ale Bisericii
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
piruetă, se arunca în brațele Petersburgului, al cărui aport efectiv era, de altfel, mai consecvent decît al Vienei, întotdeauna dozat cu pipeta. Atunci, Țarul bulgarilor îl trecea pe prințul Boris, în vîrstă de vreo șapte ani, la religia ortodoxă a Exarhatului bulgar 101, iar ca balsam pentru excomunicarea de către Vatican Rusia îi livra un lot important de puști, mitraliere și încălțăminte pentru trupe. Cu toate acestea, în adîncul sufletului său, Ferdinand rămînea marcat de amprenta Vienei, oraș al copilăriei și tinereții
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
este. Andras a surâs. - Ești un mincinos, Stiliano. Ascultă aici: ți se va cruța viața și îți va fi dat un cal ca să te-ntorci la domeniu. Spune-i lui Faroald că dacă cineva va încerca să se atingă de exarhat sau de acest oraș, viitorul duce de Brescia va fi omorât în cele mai crunte chinuri. El și încă zece alți tineri longobarzi. Dacă timp de un an de zile va fi respectată pacea, vor fi eliberați. O întrebare îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
putea să vorbească. Mi-am calmat camaradul, asigurându-l că o să i le repet în timpul călătoriei până când o să-i intre-n cap. Tatăl meu a desfășurat pe masă un sul, l-a deschis și ne-a arătat o hartă a exarhatului. A pus arătătorul în locul numit Auxia, la circa zece mile la răsărit de Ravenna. Era însemnat printr-o cometă, și eu știam ce noimă avea. - Caută familia de căruțași și întreabă-l pe meșter dacă poate să-ți facă un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
nasul lui, în timp ce el încerca să justifice starea garnizoanei. Făceau parte dintr-o mică moșie din apropiere; bogată doar în țânțari și broaște râioase, ne-a spus. S-a lăudat că ar fi luptat de mai multe ori împotriva soldaților exarhatului și a briganzilor care infestau ținutul de la hotarul cu râul Pad. L-am crezut, deoarece avea pe corp semnele confruntărilor. Ieșirea furioasă a lui Gundo ne-a costat trei piese de argint, după care Wathiri s-a pus în slujba
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
pecetea sa. Am citit-o rapid și am aflat că eram din acel moment demnitar de Sfânta Sofia, sub ocrotirea sa și a patriarhului de Bizanț. - Nu știu dacă o să-ți fie de folos! Poate da, poate nu. Însă în exarhatul Ravennei documentul ăsta înseamnă imunitate absolută. Iar eu n-am nicio obligație față de cineva care, din păcate, îmi este vrăjmaș. Astfel, cu acea bucată de cruce și cu pergamentul puse la brâu pe sub tunică, m-am îmbarcat pentru a mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
trădeze propria artă, de a studia produsele lor manuale mai vechi și de a le rafina, de a introduce inovații pe nesimțite. În ceea ce mă privea, eram mândru când auzeam vorbindu-se despre sculptura longobardă, prețuită până și în ținuturile exarhatului și chiar în țările de dincolo de Alpi, știind însă că este vorba dspre bravura siriană. La Pavia l-am găsit pe regele Arioald bolnav. Se vedea după față. M-a primit bine, dar mi s-a plâns de dureri neîncetate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
o îndeplinea. El accepta sau refuza amforele negustorilor de vin. Chiar se pricepea la asta, au susținut cu toții, dar nici unul dintre ei nu-i era mai apropiat și nu-l simpatiza. Se numea Scipione și era un roman fugit din exarhat. Doar atât se știa despre el. Am vrut să-i văd odaia unde locuia: doar un culcuș și o desagă cu lucruri personale. Am scotocit în ele și, în cele din urmă, am găsit în salteaua de paie un săculeț
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
omor oameni pe care nu-i cunoșteam, fără vreo remușcare și cu nepăsarea celui care crede că face dreptate, orice vinovăție fiind înăbușită sub stindardele fluturânde ale armatei. Acest scurt război împotriva orașului Oderzo a stârnit o mare tulburare în exarhat, precum și în alte locuri: în Austrasia și în Neustria, la Noricum, la Roma și la sud de Benevento. Exista teama ca Rotari, precum Autari la anul 587, să plănuiască înaintarea până spre marginea extremă a peninsulei, la porțile Calabriei, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
cuvintele mele. Rotari a început imediat să facă planuri de continuare a războiului în ținuturile bizantine din Liguria, pentru a pune stăpânire pe tot nordul. În cele din urmă, precauția mea a învins numai datorită intrigilor Bizanțului. În loc să trimită trupe, exarhatul a stârnit răscoale în ținuturile Padului și de-a lungul litoralului adriatic și i-a îmboldit pe slavi să năpădească munții ducatului friulan. Intenția era cusută cu ață albă: croirea unui vad pentru milițiile romane din răsărit, care ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
Sanctitatea Voastră. De data asta surâsul său era mai prietenos. - Și tu, Stiliano, crezi că poți să-l convingi pe Rotari să mențină această pace? Am răspuns ceva mai sigur pe mine: - Cred că da, dar nu în toate teritoriile exarhatului. În ceea ce privește Roma, pot să făgăduiesc: nimeni nu se va atinge de ea deocamdată. Era încântat, cel puțin așa mi s-a părut. Ducându-și o mână la piept, ca și cum și-ar fi oprit o durere, a continuat: - De ce Rotari destramă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
tratate prin care granițele noastre de răsărit și cele alpine au devenit sigure. Am organizat - angajând tineri deținuți, dar nu din rândul criminalilor sau al trădătorilor - o rețea de iscoade care ne informa necontenit asupra celor ce se petreceau în exarhat: Isacco Platone dăduse în mintea copiilor, și generalul Teodoro Calliopa fusese numit al doilea regent de către Heraclion, grav bolnav. Prevăzând dificultățile războiului, am început negocieri cu regele bulgarilor pentru a ne furniza oameni. În ianuarie, au trecut prin ducatul friulan
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
în vedere că cel de-al doilea țarat era revendicat și de români. Astfel, au fost considerate „bulgărești” Macedonia, Tracia și Dobrogea. Pretențiile lor de cultură străveche au fost alimentate și de firmanul sultanului din februarie 1870, prin care înființa exarhatul bulgar, ce cuprindea Dobrogea și orașul Niš cu împrejurimile. Cazul Albaniei. Și aici se întâlnește un naționalism de superioritate. Albanezii sunt descendenți ai vechiului popor ilyr, care era înrudit cu alte populații din zonă, cum ar fi pelasgii sau macedonenii
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
28. Răzvan Theodorescu, op. cit., p. 69-73; Pr. Prof. Dr. Mircea Păcurariu, op. cit., p. 228-236, 230-234. 29. Răzvan Theodorescu, op. cit., p. 74-80. 30. N. M. Popescu, Ioan, ¨preutul¨ Episcopiei aromânilor, 1934, nr. 7-8, p. 457-460; I. Nistor, Legăturile cu Ohrida și exarhatul plaiurilor, în AARMSI, t. XXVII, 1944-1945, București, 1946, p. 123-151; Pr. Prof. Dr. Mircea Păcurariu, op. cit., p. 206-207. 31. Epifanie Norocel, Patriarhia bulgară de Târnovo între 1235-1393, în S.T., 1966, nr. 3-4, p. 146-159; Chiril Pistrui, Imperiul vlaho-bulgar și patriarhia
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
-lea, în RIR 7, 1937, p. 122-150. Idem, Năvălirea uzilor prin țările române în Imperiul bizantin, în RIR, 9, 1939, p. 189-206. Nistor I., Lucius Aprovianus-eroul Țării Șipenițului, în AARMSI, t. XXIII, 1941, p. 75-81. Idem, Legăturile cu Ohrida și exarhatul plaiurilor, în AARMSI, t. XXVII, 1944-1945, p. 123-151. Norocel Epifanie, Sfântul Apostol Andrei în tradiția românească-mărturie a vechimii și continuității noastre pe acestte meleaguri, în vol. Pagini din istoria veche a creștinismului la români, Buzău, 1986, p. 19-46. Idem, Patriarhia
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
ordin dogmatic, liturgic, administrativ, precum și o serie de aspecte de strictă actualitate, referitoare la viața religioasă, la cler, la calendar. În contextul în care Biserica bulgară era declarată schismatică la Sinodul din 1872, acuzată de filetism pentru că ceruse crearea unui exarhat bulgar independent de Patriarhia Ecumenică, în 1859, recunoscut prin firmanul sultanului din 1870; Biserica rusă era lovită de teroarea revoluției bolșevice din 1917, apărea o oportunitate pentru ca Biserica Ortodoxă Română să dețină un rol principal la acest Sinod Ecumenic. Ținerea
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
În vedere că cel de-al doilea țarat era revendicat și de români. Astfel, au fost considerate „bulgărești” Macedonia, Tracia și Dobrogea. Pretențiile lor de cultură străveche au fost alimentate și de firmanul sultanului din februarie 1870, prin care Înființa exarhatul bulgar, ce cuprindea Dobrogea și orașul Niš cu Împrejurimile. Cazul Albaniei. Și aici se Întîlnește un naționalism de superioritate. Albanezii sînt descendenți ai vechiului popor ilyr, care era Înrudit cu alte populații din zonă, cum ar fi pelasgii sau macedonenii
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]