12,460 matches
-
o generalitate a ei himerică, avînd drept țel surprinderea în verb a absolutului. Un Purgatoriu din flăcările căruia raporturile dintre autor și text, ca și cele dintre text și lume, ies purificate, paradoxal, tocmai de "păcatul" purismului împins pînă la exces ( toate bune și frumoase, însă unor asemenea considerații li se poate aduce cel puțin o obiecție de fond: faptul că modernismul nu e reductibil la rețeta sa "hieratică", de tip Rilke, Ștefan George, Blaga, care alcătuiește doar una din fațetele
Subistorie și supraistorie (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14008_a_15333]
-
trăsături esențiale ale artei narațiunii la Kafka. Este de menționat și faptul că teatrele frecventate erau în special cel evreiesc din Praga și cel din Varșovia, caracteristică pentru spectacolele lor fiind tocmai expresivitatea exagerată, chiar și nota de caricatură în exces. Comparând descrierile lui Kafka referitoare la îmbrăcămintea și gesticulația personajelor cu cele ale unor autori care practică pe îndelete astfel de descrieri, ca de pildă Balzac, Thomas Mann, Huysmans, Hermann Hesse, constatăm la Kafka un repertoriu de detalii care ies
Vocația scenografică by Amelia Pavel () [Corola-journal/Journalistic/14021_a_15346]
-
și vine cu propuneri concrete privitoare la atît de necesara schimbare a canonului literar. Pornind de la academicul DGLR și de la edițiile de la Univers Enciclopedic - Academia Română, Aristarc scrie: " Continuăm (nu el, noi - Cronicar) dansul macabru în jurul poeziei dubitative și lovite de exces lingvistic a lui Nichita Stănescu și Marin Sorescu și trecem în umbră lirica de excepție a lui Horia Stamatu sau Nicu Caranica. Tipărim, la fel, operele complete ale lui Sorin Titel ș...ț și nu am adus încă în limba
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10402_a_11727]
-
Bazil Munteanu, N. I. Herescu, literatura lui Paul Goma și a altora de același calibru". Mai departe, Aristarc are un cuvînt și despre inflația de scriitori din USR-ul postdecembrist, d-sa mirîndu-se de la înălțimea unui profesionalism nedubitativ și nelovit de exces lingvistic (chiar deloc!) că rîndurile sindicatului nostru de breaslă au crescut ca aluatul în copaie. Problema e că nu ajunge să-ți iei pseudonimul Aristarc ca să fii și critic. Așa că, dacă tot vorbim de calibru, nu ne-am grăbi să
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10402_a_11727]
-
care o cunoașteți destul de bine, există mai multă rigoare și măsură? - Chiar exagerat de multă. Ei ajung foarte greu în conteporaneitate. Merg pe scriitorii clasici, care sînt încetățeniți în conștința criticii, a istoriei literare, a publicului. Aici poate este un exces al lor, după cum cred că nu este bun sistemul acesta de a lăsa, la universitate vorbesc, profesorului libertatea de a face orice la curs. El dacă se ocupă de limbajul obscen, să zicem, prin literatura portugheză din nu știu care secol, face
Liviu Leonte: "în manuale trebuiesă spunem adevărul..." by Guy Cherqui () [Corola-journal/Journalistic/10375_a_11700]
-
străină în acest răstimp, cu jumătate de pagină despre un autor important, jumătate de pagină sau de oră despre altul. Nu, nici așa nu se poate. Selectezi cîțiva autori, din ceilalți dai la bibliografie, te ocupi de un curent. - Și excesele acestea cum vor putea fi temperate? - Eu cred că se poate realiza în cadrul fiecărei catedre. La Universitatea din Iași, la Catedra de literatură română s-a refuzat această limitare a timpului în care să se predea disciplina. În patru ani
Liviu Leonte: "în manuale trebuiesă spunem adevărul..." by Guy Cherqui () [Corola-journal/Journalistic/10375_a_11700]
-
înaintea lui... Totdeauna, scriind, m-am simțit mai aproape de Goya, decât de Giotto; culmea, eu, care pretind că nu figurez în partea de somn a realității; ci în registrul ei treaz, ținând ochii cât mai deschiși. (Cu toate că, monștri, produce și excesul de luciditate). E câteodată însă în noi, despre noi, o imagine ce înfioară, dacă-i sinceră, neprefăcută și exactă. Un scriitor francez lua partea vitalității contra aristocratismului estetic (el reprezentându-l). De câte ori venea vorba de vreun roman nou, acesta declara
Despre roman by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10411_a_11736]
-
de mitocănie fudulă, de firma cu sclipici a sălii de jocuri de la parterul blocului de peste drum de Dalles (în "inima orașului"!), de monumentul penibil din Piața Revoluției, de isteria clădirilor sticloase care strălucesc peste tot ca niște plombe ieftine, de excesul bățos al verticalelor cuplat cu disprețul crescînd pentru spații verzi și ochiuri de apă, de cerșetori șmecheri și cîini vagabonzi, de șoferi barbari și pietoni gălăgioși și hăituiți. Orașul își pierde de la o zi la alta amprenta specifică - atîta cîtă
Ochiul Magic by Damian Necula () [Corola-journal/Journalistic/10422_a_11747]
-
o vreme unghiile și părul? Sau că traspirația pute? Sau că bărbații încărunțesc mai repede decît femeile? Sau că febra musculară e provocată de acumularea de acid lactic în celule? Sau că masa luată seară tîrziu te îngrașă? Sau că excesul de sare provoacă hipertensiune? Ei bine, morților nu le cresc nici unghiile și nici părul, fiindcă atunci nu ar mai fi morți, ci altceva. În realitate, impresia de creștere a părților cornoase e dată de retragerea pielii în urma pierderii apei
Pseudocunoașterea medicală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10413_a_11738]
-
sensibilități: un sonetist de secol XVIII, baroc, un clasic tată de moftangii de XIX, cu frazarea compozitorului de simfonii întrerupte și, în fine, un ascultător din XX, ispitit de un marteau sans maître pus cumva în ordine, de echilibrul ca exces. Sonatine-le consacră un stil. Stilul unui roman făcut din tăieturi de almanah, al unui film turnat din muzici. Un arlechin de citit/ văzut/ auzit. Scurtele decupaje pun cap la cap viața unui om care-și trăiește cărțile. Ale altora
Lângă Mântuleasa by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10429_a_11754]
-
prelați care descind în domeniul literaturii. Nimic stînjenitor-restrictiv în discursul dezinhibat al lui Ioan Pintea, departe de orice incursiune speculativă în teologie, respirînd o deplină normalitate a umanului. Nimic din agasanta poliție a virtuții din textele unor clerici cu păgubos exces de zel. "Ahtiat după valori culturale", pur și simplu "înnebunit" de poezia optzecistă, taxat el însuși, în calitate de poet, de către Laurențiu Ulici drept "un optzecist întîrziat", autorul vădește tactul de-a nu confunda valorile. Realizează, pe urmele lui Mircea Eliade, că
Pietate și creație by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10493_a_11818]
-
din nas cînd nu trebuia; c) nu are nas și este absolut obraznică; d) țăranul în cauză nu-i de nasul oricărui cuconet". Biciul de profet indignat înscrie astfel un moment de vitalitate al acestei scriituri cucernice, ferind-o de excesul blajinității predicatoare, făcînd-o să sune mai convingător. Dar smerenia lui Ioan Pintea nu-și dezvăluie decît ocazional fața "îndîrjită", prezentîndu-se îndeobște ca o contrapondere a orgoliului auctorial atît de răspîndit, ca o izbăvire în act scriptic. "Smerenia covîrșește păcatele noastre
Pietate și creație by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10493_a_11818]
-
indice glicemic 70). Glucoză și sucroza sunt carbohidrați cu indice glicemic mare, deci cu asimilare rapidă, fapt ce obligă pancreasul să secrete insulină, care este hormonul transportator al glucozei din sânge. Oferind mai multă energie organismului de cât are nevoie, excesul de glucoză se depune sub formă de grăsimi sau colesterol pe vasele de sânge, fapt ce provoacă pe termen lung boli precum constipația cronică, cancer de colon și afecțiuni cardiovasculare. La 47% dintre produsele analizate s-au identificat în compoziția
96% din pâinea feliată nu respectă rețeta tradițională! [Corola-blog/BlogPost/94235_a_95527]
-
pleca într-o vacanță, să am un confort al meu. Uneori chiar să intru în contact cu fetele, să le iau de acasă, când le scot seară în oraș să le prostesc, să simt plăcerea condusului și a vitezei în exces. Ideea este ca o mașină este importantă pentru un tanar chiar dacă-i cocalar sau tocilar, aceasta îi poate oferi un cadru în care deține controlul asupra tot ce se poate și e în trend cu modă de pe Copoul din Iași
Masina un accesoriu in trend al studentilor [Corola-blog/BlogPost/94467_a_95759]
-
for the ‘’ Category Back în Time - o nouă cafenea în Iași Bogdan Iasi4u.Ro on 13 Jul 2012 under 1 Comment Posted byon 13 Jul 2012 under Baruri / Cafenele Iasul are parte de locații frumoase, multe din ele accesate în exces altele ami puțin, dar când vine vorba de lucruri noi, noua ne place să fim primii care le prezentăm și din acest motiv vă prezint cafeneaua Back în Time, amplasată în apropierea Grădinii Botanice, mai precis în spatele celebrei terase Casă
Baruri / Cafenele [Corola-blog/BlogPost/94581_a_95873]
-
de sensuri și de senzații în melanjul lor provocator de neliniște vorbire directă care ar putea anunța o noapte mai puțin întunecată (dar și gluma neinspirată că - pe cerul negru al gurii - stelele se văd mai luminos...). Temperarea lăcomiei - anihilarea excesului de senzitivitate și gust renunțarea la vinuri înspumate și dulcețuri provocatoare care probabil însoțesc omul încă din pruncie. Vorbire directă. Spinii se împuținează - gâtlejul e tot mai liber ceea ce nu se poate spune și despre inimă - sclava propriei tiranii despre
Indirect despre vorbirea directă by Leo Butnaru () [Corola-journal/Imaginative/5092_a_6417]
-
cu pricina decît ca băiat de mingi. * Septentrion literar (nr. 4-5, 2003) de la Cernăuți este o publicație interesantă și echilibrată pe care o scot, în condiții deloc ușoare, cîțiva scriitori români din Bucovina aflată sub administrație ucrainiană. Ne bucură lipsa exceselor, mai ales naționaliste ori localiste, date fiind dificultățile de afirmare a identității noastre în fostele provincii Bucovina de Nord și Basarabia. Le rămînem îndatorați colegilor noștri dacă ne vor trimite în continuare revista. * Dl Agopian se preface - vulpoi bătrîn! - că
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13151_a_14476]
-
Tudor Călin Zarojanu Orice fenomen, orice calitate, orice entitate manifestată în exces devine un abuz. Chiar și libertatea. Chiar și inteligența. Chiar și politețea. Libertatea practicată excesiv ajunge repede să fie o îngrădire a libertății altora, dacă nu chiar agresiune propriu-zisă - noi, românii trăitori după 1989, știm asta mai bine decît oricine
Unde se termină literatura? by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/13206_a_14531]
-
relative la obiceiuri locale și chiar caracteristici etnice, toate cele de mai sus sînt percepute diferit de la un popor la altul, de la o regiune la alta, pînă la nivel de localitate, dacă nu cumva chiar de cartier). Una peste alta, excesul este un abuz, mai cu seamă atunci cînd avem motive a crede că este un scop în sine și că forma prevalează asupra fondului. Inclusiv și mai ales în artă. Inclusiv și mai ales în literatură. Scriu toate acestea stîrnit
Unde se termină literatura? by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/13206_a_14531]
-
val avangardist se mai temperase oarecum, în mod legitim el se înscrie în atmosfera și în spiritul acestuia. Faptul că s-a născut mai tîrziu și că nu a fost printre fondatorii mișcărilor insurgente îl scutește de toate neliniștile și excesele revoltei, iar acela că nu s-a născut prea devreme și că nu a apucat să se fixeze în orizontul gîndirii cumpătate și în confortul academismului sănătos îi oferă privilegiul de a privi lumea, în general, și lumea artei, în
Artiști din Transilvania by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13224_a_14549]
-
am și întâlnit ultima oară. Este un om pozitiv, un inginer excepțional, pasionat de cunoaștere, de cultură, în general. Nu poți să aduci vorba de ceva, - că imediat te pune la curent. Am zis eu o dată, probabil în glumă, că excesul, fie și în cunoaștere, strică... Dar nici ignoranța tembelă de care ne lovim azi la tot pasul... Ce mă încântă la Dody, sunt paradoxurile lui rostite cu toată sinceritatea, cu tot firescul. De exemplu, citez: Omul simplu trăiește numai în
Filosoful cu blana portocalie by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13240_a_14565]
-
o lege care să impună bărbaților, proaspăt îmbogățiți, să poarte în lanțuri, brățări și inele kitsch numai o anumită cantitate de aur. Ne lipsesc multe, nu numai un tribun ca Oppius. Cu umor subiacent ne spune istoricul latin că multe excese puteau fi stopate atunci de legi, dar nu și cele care limitau răsfățul femeilor. Sau, dacă s-au aplicat astfel de interdicții nu puteau fi decât temporare. După douăzeci de ani de la impunerea acestei legi, matroanele romane arătau că nu
Retorica, legea și luxul by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/13261_a_14586]
-
dintre cele mai sinistre personaje din aparatul filozofiei de partid bolșevic, e normal ca așchia să nu sară departe de trunchi. Și Vadim, și tatăl respectivului personaj provin din aceeași lume, a slugoilor lui Ceaușescu.”) nu cred că păcătuiește prin exces. Cred, dimpotrivă, că e una dintre cele mai exacte descrieri pe care le-am făcut vreodată. Trec și peste faptul că niște domni care-mi scormonesc asiduu biografia (”după atâția ani de relații strânse cu prieteni de peste ocean, unii dintre
Monitorizare sau defăimare? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13275_a_14600]
-
un alt Dimisianu: criticul obiectiv, obișnuit să analizeze cu lupa și să spună lucrurilor pe nume (chiar dacă, uneori, exageratele sale precauții stilistice și civilitatea înnăscută, urbanitatea tonului i-ar putea face pe unii naivi să confunde echilibrul și moderația cu excesul de generozitate), a lăsat pentru o clipă locul unui artist sentimental și melancolic. În aceste texte confesive, Gabriel Dimisianu a renunțat la inexpugnabila platoșă a criticului dezvăluind cîte ceva din atît de sublimele slăbiciuni ale omului. Încurajat de buna primire
Melancolii de critic literar by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13278_a_14603]
-
teatrală, dezbate noile formule din romanul românesc și străin (Proust rămâne de departe marea lui dragoste); chiar și când intră în polemici cu Felix Aderca, Ibrăileanu, Lovinescu, Călinescu, Octav Șuluțiu, Lucian Boz sau Anton Holban rămâne moderat, calm, departe de excesele lui Eugen Ionescu. Verdictele pe care le dă confirmă același spirit rațional, temperat: e conștient de impactul puternic pe care proza Hortensiei Papadat-Bengescu îl are asupra publicului, îl preferă pe Blecher din Întâmplări în irelitatea imediată lui Blecher din Inimi
Mihail Sebastian,un alt fel de jurnal by Adina-Ștefania Ciurea () [Corola-journal/Journalistic/13297_a_14622]