358 matches
-
de despărțirea fugitivă de Irina, de mo mentul plecării și de rezumarea existenței agitate la Paris. 9. Secvența selectată din confesiunea personajului narator dezvăluie stări afective și reflecții entuziaste legate de certitudinea plecării la Paris. Primul enunț comunică, întro formă exclamativă, euforia prilejuită de îndelung așteptata călătorie. Această mare fericire este motivată apoi prin evocarea copilăriei, al cărei ideal a fost Parisul, prin detalierea unor proiecții imaginare ale acestei metropole, devenită spațiu diegetic al unor nescrise încă romane. Întreaga secvență are
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
30 de puncte) (Camil Petrescu, Act venețian) 1. sinonim neologic: cinstit - onest; a îndura - a suporta 2. Izolând interjecția de restul enunțului, primul semn al exclamării are rolul de a marca intonația ascendentă specifică. Semnul al doilea evidențiază sfârșitul enunțului exclamativ, reliefând implicarea afectivă a locutorului/conotând dezamăgirea, frustrarea. 3. Acest tânăr este fiul meu. (substantiv); Era prea tânăr pentru a înțelege totul. (adjectiv) 4. adresare directă: substantive în cazul vocativ (Signor Proveditore); verbe la persoana a II a: ești, nai
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
că limba personajelor lui Caragiale este o limbă vorbită, subliniindu-se repulsia scriitorului față de scrisul frumos, disprețul său pentru rețetele estetice, modelele și procedeele tradiționale consacrate. În continuare sunt analizate formele stilului oral pe care le cităm: fraze interogative și exclamative, ziceri tipice, construcții întrerupte, așazisele anacolute, expresii idiomatice, proverbe, locuțiuni verbale, repetarea cu inversiunea ordinii cuvintelor, rotacizarea specifică limbii muntenești, mai-mult-ca-perfectul perifrastic ș.a. De asemenea se observă că, atunci când dialogul încetează și încep comentariile scriitorului, acesta folosește și aici felul
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
28 Propoziția nu se adresează numai rațiunii, ci și afectivității. Unele propoziții au latura informativă pe primul plan, altele, latura expresivității. De altfel, latura expresivă ocupă primul plan nu numai în propozițiile artistice, ci și în propozițiile interogative, optative, imperative, exclamative, e tc . Într-o propoziție interogativa este împinsă în prim-plan nu forma logică ci forma extralogică - întrebarea. In vreme ce structura judecății care se afla pe planul al doilea într-o propoziție interogativa poate fi „S este P” ori „aRb
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
este P” ori „aRb”, structura întrebării nu poate fi decât ori „S este ?" ori "S?P", dacă întrebarea vizează un autoraport, sau „?Rb”, „a?b” și „aR?” daca întrebarea se refera la un etero-raport. La fel, ceea ce comunica o propoziție exclamativă de tipul „Ce frumos e cerul !”, nu e în primul rând judecata, ci admirația. Structura unei propoziții exclamativa este ori „S ! P” . ori „a ! b”. Latura afectivă a propoziției își găsește însă deplina realizare în propozițiile artistice, care uzează de
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
vizează un autoraport, sau „?Rb”, „a?b” și „aR?” daca întrebarea se refera la un etero-raport. La fel, ceea ce comunica o propoziție exclamativă de tipul „Ce frumos e cerul !”, nu e în primul rând judecata, ci admirația. Structura unei propoziții exclamativa este ori „S ! P” . ori „a ! b”. Latura afectivă a propoziției își găsește însă deplina realizare în propozițiile artistice, care uzează de metaforă. Astfel, în vreme ce, într-o judecată de esență, subiectul indică un individual căruia predicatul îi dezvăluie generalul, într-
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
28 Propoziția nu se adresează numai rațiunii, ci și afectivității. Unele propoziții au latura informativă pe primul plan, altele, latura expresivității. De altfel, latura expresivă ocupă primul plan nu numai în propozițiile artistice, ci și în propozițiile interogative, optative, imperative, exclamative, e tc . Într-o propoziție interogativa este împinsă în prim-plan nu forma logică ci forma extralogică - întrebarea. In vreme ce structura judecății care se afla pe planul al doilea într-o propoziție interogativa poate fi „S este P” ori „aRb
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]
-
este P” ori „aRb”, structura întrebării nu poate fi decât ori „S este ?" ori "S?P", dacă întrebarea vizează un autoraport, sau „?Rb”, „a?b” și „aR?” daca întrebarea se refera la un etero-raport. La fel, ceea ce comunica o propoziție exclamativă de tipul „Ce frumos e cerul !”, nu e în primul rând judecata, ci admirația. Structura unei propoziții exclamativa este ori „S ! P” . ori „a ! b”. Latura afectivă a propoziției își găsește însă deplina realizare în propozițiile artistice, care uzează de
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]
-
vizează un autoraport, sau „?Rb”, „a?b” și „aR?” daca întrebarea se refera la un etero-raport. La fel, ceea ce comunica o propoziție exclamativă de tipul „Ce frumos e cerul !”, nu e în primul rând judecata, ci admirația. Structura unei propoziții exclamativa este ori „S ! P” . ori „a ! b”. Latura afectivă a propoziției își găsește însă deplina realizare în propozițiile artistice, care uzează de metaforă. Astfel, în vreme ce, într-o judecată de esență, subiectul indică un individual căruia predicatul îi dezvăluie generalul, într-
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]
-
strofei), nivelul lexico-semantic ( particularități lexicale arhaisme, regionalisem și termeni populari, neologisme, derivarea cu prefixe și sufixe), particularități semantice (omonime, sinonime, antonime), nivelul morfosintactic (particularități morfologice substantivul, adjectivul și pronumele, verbul), particularități sintactice apoziția, elipsa, propozițiile enunțiative simple sau dezvoltate, propozițiile exclamative și interogative), nivelul stilistic (epitetul, comparația, personificarea, metafora), particularități și similitudini. Autoarea oferă, astfel, o analiză pe volume de poezie, urmată, de una pe niveluri de expresivitate și de originalitate ale limbajului, realizând în cadrul a trei părți în câte este
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
intonație, accent, timbru, durată, intensitate și înălțimea sunetelor, care capătă valențe stilistice, sugerând trăiri afective diferite 255. Cu alte cuvinte, "prin intrare în relația cu accentul dinamic al cuvântului, accentul muzical devine accent stilistic și, în acest fel, intonația interogativă, exclamativă sau neutră ascendentă sau egal distribuită se constituie în mărci stilistice, sugerând diverse trăiri afective"256. În acest sens, menționăm prezența frecventă a aliterației 257, în majoritatea textelor interzise, redată prin repetiția nazalei dentale n, care accentuează strigătul: "Un întreg
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
istovește". În dicția expresivă a Profesoarei, dramatismul pasajelor citate depășește cadrul narațiunii propriu-zise, reprezentat fiind "pe ecranul imaginației cititor/ascultătorilor", unde, împreună, replicile, vocea, gesturile reținute obligă concomitent auzul și vederea la receptarea textului. Selectând din cronicari construcțiile cu valoare exclamativă, de reproducere a rostirii personajelor, exemplificările din lectura critică a Autoarei pot fi închipuite sonor, ca "spectacol simultan citit-văzut-auzit". Mă refer în special la focalizările unor modele pentru elocința sacră: panegiricul de remarcabilă valoare poetică al lui Ilie Miniat: Cine
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
rochie de catifea roșie. (13) Marchiza se urcă pe cal. În orice caz, dacă vom califica (11) în mod spontan ca fiind o propoziție mai degrabă narativă, nu se întâmplă același lucru cu propozițiile marcate prin modalități sintactice interogative (14), exclamative (15) sau imperative (16): (14) Oare marchiza ieși la ora cinci? (15) Marchiza ieși la ora cinci! (16) Doamna Marchiză, veți ieși la ora cinci! Negația este suficientă chiar pentru a face ca (11) să oscileze între comentariu și evaluare
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
ea. în care (29) a devenit un argument (p) pentru o concluzie implicită (q) negată în mod natural de propoziția (non-q) care urmează după conectorul-marcă al argumentului DAR, așa cum vom vedea mai exact în capitolul 4. Fie asertive, interogative sau exclamative, propozițiile sunt, în orice caz, integrate într-un context enunțiativ în care capătă sens. Luate izolat, aserțiunile constatative pot fi percepute, bineînțeles, la o simplă analiză, ca fiind susceptibile de a forma un enunț complet, dar: "În realitate, o informație
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
să reținem: * Cererea permisiunii de a spune povestea, realizată de cele mai multe ori prin întrebări. În acest caz, putem lua în considerare replica lui Scapin din scena studiată mai devreme. * Exclamațiile care pot întrerupe (facultativ) cursul povestirii. * Comentariile (de cele mai multe ori exclamative) prin care se încheie povestirea și se anulează binecunoscutul efect al lui "Ei și?" despre care vorbeam mai devreme. Auditorul se eliberează în acest fel de intensitatea emoțiilor pe care le resimte în general, ascultând evenimentele povestite, intervenind cu comentarii
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
prin care se încheie povestirea și se anulează binecunoscutul efect al lui "Ei și?" despre care vorbeam mai devreme. Auditorul se eliberează în acest fel de intensitatea emoțiilor pe care le resimte în general, ascultând evenimentele povestite, intervenind cu comentarii exclamative și cu evaluări depreciative sau apreciative, de tipul a se indigna sau a se bucura. Să analizăm în câteva rânduri modalitatea de inserție a monologului narativ. Din lipsă de spațiu, fac trimitere la descrierile ulterioare povestirii scenei de război împotriva
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
B3). Putem afirma că primul schimb declanșează două schimburi de contestare care se referă tocmai la posibilitatea de a fi produse. Cea de-a doua secvență se deschide printr-o evaluare a promisiunii formulate în secvența precedentă. Însă această intervenție exclamativă (B4) care nu cere o altă replică este contestată chiar prin destinatarul său (A5). Acest prim schimb este urmat de un al doilea, mai apropiat modelului: întrebare (B5) și răspuns (A6). Se dă astfel schema: Secvența 2: [B4] NON [A5
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
neomenie. ................[POVESTIRE PROPRIU-ZISĂ].................................... 1525 Hermina: Cum ? Ce-au făcut? Orest......[CONTINUAREAPOVESTIRII]........................... 1533 Hermina: Taci, taci, Orest perfid, [...] Această înlănțuire poate fi rezumată astfel: Povestitor (Oreste) Auditor (Hermiona) (1) Anunțarea faptelor (2) Întrebare (1495) Rezumat (1493-1494) (3) Povestire (1497-1524) (4) Întrerupere exclamativă (1525) (5) Urmarea povestirii (1525-1533) (6) Comentarii de încheiere (1534..) Textul 7.2. Mithridate Povestitor (Arbate) Auditor (Monime) (1) Rezumat (1549-1550) "O să vedeți cum apare; și vrem Să fim siguri Că dumneata și eu împreună îl vom plânge." (2) Exclamație
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
urmă-i merge și-l plânge." (4) Exclamațiile, comentariul și întrebările (1555-1557) "Xiphares! O, Doamne" Spune-mi că visez Nu-mi vine a crede ce aud Xiphares! E în viață! Xiphares pe care lacrimile mele..." (5) Povestirea (1558-1618) (6) Întreruperea exclamativă (1614) "Cerule!" (7) Urmarea povestirii (1619-1638) (8) Exclamația-comentariul (1639-646) "Ah! de așa de multe-orori sunt îngrozit Îl plâng pe Rege și peal său destin cumplit Vai! și slavă Cerului că la această soartă Nu mi-am adus obolul și n-
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
din manual, în sistem explicativ aplicativ. Sunt și texte în care apare semnul exclamării (,,La cinema’’, ,,Pe vapor’’), precum și linia de dialog (,,Tatăl meu’’, ,,La pădure’’), Receptarea acestor norme de punctuație urmează aceleași strategii și etape destinate perceperii punctuației propoziției exclamative sau interogative; astfel, după intuirea ilustrațiilor și alcătuirea, respectiv, citirea primei construcții verbale exclamative sau interogative (,,E tare bine la bunici!, ,,Ce carte ai, Toma?’’), elevii sunt coordonați să sesizeze folosirea semnelor de punctuație respective. În textele abecedarului sunt destule
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
La cinema’’, ,,Pe vapor’’), precum și linia de dialog (,,Tatăl meu’’, ,,La pădure’’), Receptarea acestor norme de punctuație urmează aceleași strategii și etape destinate perceperii punctuației propoziției exclamative sau interogative; astfel, după intuirea ilustrațiilor și alcătuirea, respectiv, citirea primei construcții verbale exclamative sau interogative (,,E tare bine la bunici!, ,,Ce carte ai, Toma?’’), elevii sunt coordonați să sesizeze folosirea semnelor de punctuație respective. În textele abecedarului sunt destule situații în care sunt implicate mai multe semne de punctuație; de aceea prin exerciții
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
sau pentru a sugera o completare (,,Noi traversăm mereu pe zebră și cu atenție, spune Zaharia.’’); -după cuvinte care afirmă sau neagă ceva, când sunt urmate de alte cuvinte (,,Desigur, mamă.’’); -după un cuvânt ce exprimă o mirare, din propoziția exclamativă (,,Vai, ce ispravă!’’). Prin efectuarea exercițiilor de citire ortografică, cu motivarea fiecărui semn de punctuație, elevii percep relativ ușor folosirea virgulei, dar trebuie acordată mai multă atenție situațiilor în care separă o explicație cu caracter suplimentar, precum și în cazurile de
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
-a, cunoștințele privind ortografierea propoziției sunt reluate, iar exercițiile sunt completate și diversificate cu/prin : -alcătuirea unor propoziții după ilustrații, tablouri, cuvinte de sprijin; -ordonarea cuvintelor pentru a obține o propoziție; -completarea unor propoziții scrise lacunar; -alcătuirea unor propoziții enunțiative, exclamative, introgative; -stabilirea semnelor de punctuație în interiorul și la sfârșitul propoziției, inclusiv linia de dialog; -transformarea unor propoziții enunțiative în exclamative sau interogative și invers etc. În urma analizei ortografice, reamintim elevilor că primul cuvânt din propoziție se scrie cu literă mare
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
tablouri, cuvinte de sprijin; -ordonarea cuvintelor pentru a obține o propoziție; -completarea unor propoziții scrise lacunar; -alcătuirea unor propoziții enunțiative, exclamative, introgative; -stabilirea semnelor de punctuație în interiorul și la sfârșitul propoziției, inclusiv linia de dialog; -transformarea unor propoziții enunțiative în exclamative sau interogative și invers etc. În urma analizei ortografice, reamintim elevilor că primul cuvânt din propoziție se scrie cu literă mare, iar la sfârșitul unei propoziții ,,obișnuite’’ se pune punct. Punctuația, în clasa a II-a, se reia separat pentru fiecare
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
care se stabilesc oral și în scris: -la sfârșitul propoziției enunțiative se pune punct; -în citirea propoziției, punctul indică o pauză; -după punct se scrie întotdeauna cu literă mare; -după o propoziție interogativă se pune semnul întrebării; -după o propoziție exclamativă se pune semnul exclamării. Pentru fixare, elevii efectuează exerciții de alcătuire de propoziții care cer punct la sfârșit, semnul întrebării, semnul exclamării, execriții de completare a semnelor de punctuație dintr-un text scurt, exerciții de corectare a primului cuvânt din
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]