284 matches
-
Etem Șerif, Nicolae Vâlcu, Chiriac Frangopol, consilier comunal din Constanța, Christu Farmachi și X. Teodoru s-a prezentat în audiență la domnul prim-ministru"3085 semnalându-i faptul că era necesară "îndreptarea nenorocitei stări ce ni s-a creat prin exclusivismul comisiilor instituite pentru întocmirea primelor liste electorale"3086 deoarece "au rămas depărtați de la cetățenie peste 5 000 capete de familie reprezentând 20 000 de locuitori"3087. În memoriul înaintat primului ministru se preciza că "nu este echitabil ca, acum, când
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
spunea că se așteaptă la o clientelă „superior-creativă“ , ceea ce mie mi s-a părut că se aplică mai degrabă la meniuri, nu la oameni, dar ce știu eu? oftă Penelope. Începusem de curând să Înțeleg că În Manhattan conceptul de exclusivism era principiul organizator al vieții. Asta se datora În parte, cu siguranță, simplului fapt că exista o asemenea concentrație de oameni pe o insulă așa de mică. Newyorkezii concurează instinctiv pentru orice, de la taxiuri În orele de vârf până la locuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
fața, revigorat de misiunea de a-și apăra favoriții.) Conchita Alonso n-a făcut filme alături de De Niro? Da, măi, a făcut, dar tot așa, ca un fel de decor... Decor! pufnește el. Tu ai luat acum încăpățânarea maică-tii, exclusivismul ăsta rasist, ce vine de-acolo e kitsch, e de mâna șaptea, dar știi foarte bine unde-a dus rasismul ăsta! Iată-mă-s și rasist, zâmbesc absent. Personal nu văd nici o problemă în a fi în același timp antisemit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
obligație aristocratică, mândrie și răspundere, rădăcini moș tenite, temeinicie, chibzuință, reinvestire pentru refacerea țesutului social. Precum kitsch-ul, care azi jignește simțul estetic pentru ca mâine-poimâine să devină artă, tot așa trufașii bogătași de acum, cei puși exclusiv pe acumu lare, exclusivism și autosuficiență, pot să capete cu vremea men talitate de oameni bogați cu adevărat. Naturi ira diante din toate punctele de vedere. Căftăniți sufletește și spiri tual, nu doar economicește. În ce măsură se simt aceștia din urmă încurajați în România și
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
excluderii. Prin urmare identităților naționale li se alătură, complementar, acelea ale identităților regionale și al solidarității care decurge de aici. Noi socotim că, pe această cale, am putea găsi drumul spre construcția unei noi abordări politice prin care să diminuăm exclusivismul intolerant naționalist și să căutăm o cale modernă de realizare a solidarității, în măsură să depășească vechile exclusivisme. De altfel, vom încerca să luăm legătura cu profesorul Marcou și să-l invităm să se pronunțe asupra acestei abordări a noastre
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
de aici. Noi socotim că, pe această cale, am putea găsi drumul spre construcția unei noi abordări politice prin care să diminuăm exclusivismul intolerant naționalist și să căutăm o cale modernă de realizare a solidarității, în măsură să depășească vechile exclusivisme. De altfel, vom încerca să luăm legătura cu profesorul Marcou și să-l invităm să se pronunțe asupra acestei abordări a noastre. Câteva cuvinte aș vrea să mai spun și referitor la încercarea de a promova, în detrimentul semnatarilor, un conflict
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
limitele și se smeresc tocmai de-aia. Ba mai mult: eu îndrăznesc să spun că Isus a ales spațiul public laic atunci când le zice popilor farisei și saduchei să nu știe dreapta ce face stânga. Lipsa îndoielilor în propriile afirmații, exclusivismul credințelor tari, tirada înfierbântată în locul judecății raționale escaladează drumul spre infern care are chipul credinței impuse prin ucaz. Articolul 13 din Legea Cultelor suspendă frumusețea agonică a creștinismului și răstignirea cu plictiseala unei dictaturi cuvioase. Norocul este că, probabil, Domnul
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
40,27), unii teologi evrei au propus ideea superiorității tradiției religioase yahwiste asupra celorlalte tradiții religioase (Is 40,28-31). Pentru prima dată religiozitatea ebraică a început să gândească în termeni de exclusivitate a credinței proprii, fundamentând propria identitate religioasă pe exclusivismul yahwist, contestând existența reală a altor divinități în afară de Yhwh. În textele atribuite tradiției sacerdotale exilice - ca de exemplu, povestirea creației din Gen 1 - se notează cu ușurință polemica dură împotriva divinităților și a teologiei babiloniene. În precedență însă, când exista
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
Minulescu (nr. 238/1912), I.Al. Brătescu-Voinești (nr. 33/1913), M. Dragomirescu (nr. 77/1913). Noua revistă română va tipări, între multe altele, medalioane despre Rémy de Gourmont și Mallarmé, traduceri din Whitman (primele apărute la noi) ș.a. Adversară a exclusivismului religios, nu a ezitat să publice, sub semnătura „ciorăparului” Ilie Stroiescu din Ploiești un articol în apărarea adventismului oprimat de clerul ortodox autohton. În răspăr cu tradiționalismul antisemit, a găzduit numeroși colaboratori evrei, de la F. Aderca și Tristan (Tzara) la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Referințe utile și la Dorina Grăsoiu și Emil Manu. Nu poemele publicate - unele, se pare, colective -, pastișe minulesciano-argheziene veleitare, monstruoase sub aspect estetic, interesează aici, cît rubricile de note intitulate programatic „Frondări“. Ele conțin, printre altele, delimitări față de miopia și exclusivismul Vieții noi. Toate cele trei numere ale revistei îi sînt, într-un fel sau altul, dedicate lui Arghezi. Adolescenții ieșeni se numără - ca și colegul lor B. Fundoianu - printre admiratorii înfocați ai poetului „Agatelor negre“, poeme care circulau în epocă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
și față de care avea profunde afinități). Într-o conferință inclusă în volumul Sufletul latin și literatura nouă, apărut în 1922 la Editura Casa Școalelor („Poezia orașelor“, pp. 5-85), dar redactată și prezentată înainte de război, profesorul le reproșa novatorilor francezi postsimboliști exclusivismul tematic: „A te mărgini — cum spuneam despre paroxiști și dinamiști — să cînți vieața din uzine sau porturi etc., înlăturînd sau reducînd la ceva accidental alte teme — sentimentul naturei, lirismul izvorît din aprofundarea unor emoțiuni intime — e ceva antiliterar și nelogic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
John Millington Synge, „pe care poetul Yeats l-a izgonit din Parisul unde se irosea în frămîntări sterile tocmai în insulele Aram”; acolo, în contact cu „graiul, închipuirea și obiceiurile pescarilor”, talentul lui Synge și-a găsit expresia... Refuzînd deopotrivă „exclusivismul poporanist”, ruralist (clamat de tradiționaliști), și exclusivismul citadinist (clamat de Lovinescu, care - se știe - nu l-a agreat prea mult pe „liricul”, „ruralul”, „evocatorul” Sadoveanu), Vinea respinge panaceul artistic al „formulei singure”. Admirația postulată de adepții tradiționalismelor ideologice e asimilată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
l-a izgonit din Parisul unde se irosea în frămîntări sterile tocmai în insulele Aram”; acolo, în contact cu „graiul, închipuirea și obiceiurile pescarilor”, talentul lui Synge și-a găsit expresia... Refuzînd deopotrivă „exclusivismul poporanist”, ruralist (clamat de tradiționaliști), și exclusivismul citadinist (clamat de Lovinescu, care - se știe - nu l-a agreat prea mult pe „liricul”, „ruralul”, „evocatorul” Sadoveanu), Vinea respinge panaceul artistic al „formulei singure”. Admirația postulată de adepții tradiționalismelor ideologice e asimilată unui parazitism mistificator și veleitar: „Scriitorii-ciuperci de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
de sirop oferă un trup de bacantă cu tot ce are sexul mai ispititor?”. În deschiderea rubricii de „Notițe“ din numărul 5 al revistei, redacția Integral publică un credo în limba franceză, în care își afirmă internaționalismul artistic integral. Dincolo de exclusivismul comun, diferențele în raport cu mai vechea declarație de intenții a Contimporanului sînt semnificative prin absența accentelor de orgoliu național: Il est vrai qu’il faudra encore du temps jusqu’a l’unanime compréhension des courant activistes modernes; pour cela, il faudrait
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
din orice zonă ar veni. Este un viciu al contemporaneității (...) de a nu vedea decît parțial (...) criticul trebuie să binevoiască a nu mai considera noutatea ca pe o ciuhă de speriat ciorile”). La Perpessicius, spiritul critic nu se exercită ca exclusivism, dogmatism sau partizanat ideologic, ci la modul „benedictin”, împotriva oricăror exclusivisme și dogmatisme partizane, „viciul contemporaneității” fiind, în opinia sa, „parțialitatea”. Pledînd împotriva „sectarismului de generație și școală” importat din Occidentul tuturor modelor, Perpessicius își apără - în fața obiecțiilor și propunerile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
a nu vedea decît parțial (...) criticul trebuie să binevoiască a nu mai considera noutatea ca pe o ciuhă de speriat ciorile”). La Perpessicius, spiritul critic nu se exercită ca exclusivism, dogmatism sau partizanat ideologic, ci la modul „benedictin”, împotriva oricăror exclusivisme și dogmatisme partizane, „viciul contemporaneității” fiind, în opinia sa, „parțialitatea”. Pledînd împotriva „sectarismului de generație și școală” importat din Occidentul tuturor modelor, Perpessicius își apără - în fața obiecțiilor și propunerile lui Șerban Cioculescu din Adevărul, 1 decembrie 1928 - „eclectismul” comprehensiv ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
un complex de forme spirituale. Ideea unei stăpâniri pur exterioare a lumii, fără ideea de reformă a acesteia, nu răsare nici din universalism și nici din profetism național. În cadrul marilor culturi, fenomenele de gigantism ocupă un loc periferic. Dominația extensivă, exclusivismul material elimină intensitatea din evenimentul istoric și ca atare îl diluează. Anglia este un exemplu de cum nu trebuie să fie o mare cultură. Interesele care nu servesc un sens universal sânt pete în istorie. O țară care s-a ridicat
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
ceva steril în substanța Angliei, această țară care nu este o glorie, ci un capitol important de evenimente și oameni, legați prin toate aparențele, iar nu printr-o destinație esențială. Lipsește Angliei geniul colectiv, mistica dinamică a totalității unui neam. Exclusivismul ei insular n-are nimic din ardoarea unui spirit colectiv fanatic. Nominalismul logic a dus, practic, la individualismul exagerat, care iarăși n-are coloritul mistic pe care l-a avut pe vremuri în Germania. Prin aspectele ei, Anglia a putut
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
și față de tulburarea ce ne-a vărsat-o în suflet. Adâncimea sufletească a unui popor se măsoară după gradul de religiozitate. Pasiunea religioasă exprimă tensiunea unui suflet. Acele neamuri, care n-au cunoscut perioade întregi ale vieții lor dominate cu exclusivism de o religiozitate crescută până la nebunie, suferă de un nivel interior extrem de scăzut. Nici un popor mare nu moștenește o religie și o acceptă ca atare. Ce e drept, latinii, germanii sau rușii au primit din afară creștinismul. Decât, ei l-
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
hotărnicit Între granițe preconcepute”. Trimiterea, În notă, la mai vechea sa opoziție față de „formulă”, Încă din Aviograma de la 75 H.P. vrea să argumenteze consecvența atitudinii anticonvenționale; ea este reală, desigur, Însă depășirea „formulei” se face acum În sensul Înlăturării oricărui exclusivism, al cultivării unei maxime receptivități față de valorile poeziei, fie ele ale prezentului novator, fie ale trecutului: „Voi merge Încet, poate grav, spre vîrsta mea nouă, voi privi atent la formele inedite, Îmi voi umple sacul cu obșteștile Încîntări - scrie el
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
că duceau respectul de oameni până acolo încît îi găseau pe toți perfecți. După Ioanide existau trei categorii: indivizi care nu-l interesau deloc și cărora le întorcea spatele, apoi "dobitocii", în fine, aceia care intrau în definiția "un om". Exclusivismul lui pornea nu din mizantropie, ci dintr-o filozofie a faptei. Acela pentru care avea o stimă nelimitată, considerând capacitatea lui, era "om". Ceilalți (excluzînd pe neinteresanți) erau dobitoci, și în categoria asta intrau mai toți oamenii cu care avea
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
de la pasajul exact, neașteptând decât un semn, o ușă Întredeschisă, pentru a se deștepta și a acționa În plină forță. Adesea, rolul de „deșteptător” va fi jucat de o planetă rapidă (vezi actualizările). O altă caracteristică a lui Uranus este „exclusivismul” său, În sensul că mobilizează energiile subiectului până ajunge În situația de a exclude totul În jur. O persoană În tranzit uranian se concentrează asupra unei activități și se dedică acesteia, nemaifiind disponibilă pentru altceva; poate din această cauză anturajul
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
secretul, ne-dezvăluirea. Se ignoră Însă că o Întreagă cultură (cea anglo-saxonă) s-a fundamentat pe valoarea axiomatică a intimității, pe disprețul afișat a ceea ce se numește societate. Chiar forma de socializare tipic britanică - the private club - cultivă tot secretul, exclusivismul, ascunzătoarea, refuzul gregarismului - Într-un cuvânt, intimitatea. Sinonimia interior/intimitate a fost, de-a lungul vremurilor, o marotă a metafizicienilor de toate nuanțele. De la Saint Martin la Swedenborg, aparența nu e decât Întâmplătorul veșmânt al esenței, iar extragerea unui Înțeles
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
se cunoaște. Acest demers trebuie circumscris, pe de altă parte, unei poetici a autenticității, pentru care realitatea și ficțiunea sunt două brațe ale uneia și aceleiași entități. Hibrid prin natura sa originară, el Își relevă puritatea și un fel de exclusivism orgolios prin actul decodării și decriptării semnelor componente. Mizând aproape În exclusivitate pe memoria scurtă a zilei, scriitorul edifică, În tăcere, o altă memorie, care e a textului literar Însuși. Din aparenta lipsă de interes pentru felul În care se
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
Descompunerea exteriorității publice a omului”9, operată de autobiografia clasică, e preluată, tale quale, de către jurnalul intim. Sursele sale Îndepărtate (și inconștiente) sunt modificările aduse formelor publico-retorice ale antichității. Închiderea În sine, prefigurată de ivirea noii atitudini față de propria persoană, exclusivismul, intoleranța față de persoana a treia, oricine ar fi ea, terorismul irepresibil al mărturisirii (precedat de „biografiile” lui Cicero, de scrisorile către Atticus, de „consolațiile” lui Augustin și Boetius) deschid drumul unei modalități literare cu totul noi. Nu ne aflăm, Însă
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]