380 matches
-
infatuat). Puroiul dinăuntrul lui e ca o mâncărime care nu-l lasă să doarmă, ci-l face mereu să se scarpine: nu suportă nici ca alții să îl scarpine și își simte moțul de puroi din creștet ca pe o excrescență care-l individualizează. Dar cum talazurile de puroi cresc treptat înăuntrul său, galbene, scârboase, concentrice, devine clar de la un moment dat că Furunculul va trebui să crape. Ce va fi atunci, vom vedea când se va întâmpla acest lucru. Animalul
[Corola-publishinghouse/Science/2083_a_3408]
-
aranjat ca un colac În jurul anselor intestinale. După poziția În abdomen se notează: colonul ascendant (În dreapta), colonul orizontal (În partea superioară) și colonul descendent (În stânga). La o distanță de câțiva cm de la joncțiunea cu intestinal subțire, se găsește o excrescență vermiculară, fără utilitate concretă pentru digestie, numită apendice. Pereții intestinului gros nu au glande care să ajute la digestie, ci o bogată floră microbiană, ce contribuie la degradarea resturilor de alimente neasimilate. Această floră intestinală se compune din bacterii anaerobe
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
după expirație, normal sau forțat, în repaus sau în timpul efortului și după efort. Apneea exercită o influență favorabilă asupra centrilor respiratori. Durata apneei crește în condițiile unui antrenament progresiv, metodic dozat și continuu desfășurat. APOFIZĂ (< fr. apophyse, cf. lat. apophysis - excrescență) - Eminență osoasă prin care un os se articulează cu un os vecin. Putem întâlni: apofize vertebrale, la nivelul vertebrelor; apofiza bazilară, la nivel occipital; apofiza clinoidă, șase proeminențe ososase situate în jurul șeii turcești; apofiza coracoidă, la nivelul omoplatului; apofiza coronoidă
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
de dezvoltare intelectuală, definit printr-un test care comportă o serie de probe de dificultate crescândă (scală), prin răspunsurile observate în medie în rândul populației copiilor de o vârstă cronologică determinată (Larousse, 2006). VEGETAȚIE (< fr. végétation, cf. lat. vegetatio, -onis) - Excrescență anormală de țesut, asemănătoare unei plante; de exemplu, excrescență alcătuită din fibrină și lachete sanguine agregate, ce aderă la o valvă cardiacă bolnavă; excrescență apărută la nivelul canalului nazal (vegetație adenoidă, polip), care afectează respirația. VERBALIZARE (de la verbaliza < verbaliser; fr.
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
o serie de probe de dificultate crescândă (scală), prin răspunsurile observate în medie în rândul populației copiilor de o vârstă cronologică determinată (Larousse, 2006). VEGETAȚIE (< fr. végétation, cf. lat. vegetatio, -onis) - Excrescență anormală de țesut, asemănătoare unei plante; de exemplu, excrescență alcătuită din fibrină și lachete sanguine agregate, ce aderă la o valvă cardiacă bolnavă; excrescență apărută la nivelul canalului nazal (vegetație adenoidă, polip), care afectează respirația. VERBALIZARE (de la verbaliza < verbaliser; fr. verbalisation; engl. verbalisation) - Activitate prin care ființele umane exprimă
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
populației copiilor de o vârstă cronologică determinată (Larousse, 2006). VEGETAȚIE (< fr. végétation, cf. lat. vegetatio, -onis) - Excrescență anormală de țesut, asemănătoare unei plante; de exemplu, excrescență alcătuită din fibrină și lachete sanguine agregate, ce aderă la o valvă cardiacă bolnavă; excrescență apărută la nivelul canalului nazal (vegetație adenoidă, polip), care afectează respirația. VERBALIZARE (de la verbaliza < verbaliser; fr. verbalisation; engl. verbalisation) - Activitate prin care ființele umane exprimă semnificații prin intermediul formelor lexicale, morfologice și sintactice utilizate într-o limbă naturală. Activitatea verbală constă
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
spectacolul este contemplat ca un monument străvechi de un Dalí-copil și tatăl său, aflați sub piatra reprezentând masculul. Deși stânca din partea stângă reprezintă bărbatul și pare să fie dominantă datorită mărimii, totuși piatra reprezentând femeia este cea agresivă aici: o excrescență a ei se proiectează în afară, ca și cum ar vrea să stabilească un contact fizic cu cealaltă rocă. O cârjă lungă împunge femeia în brațul stâng, furca ei amestecându-se cu mâneca acesteia, de parcă ar sprijini-o într-o rugăciune. În
[Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
probabil, cel mai fidel comentariu al genezei și sensurilor operei: Când am ajuns la Paris am pictat un tablou mare pe care l-am intitulat Premoniția Războiului Civil. În această lucrare am înfățișat un corp uman vast rupându-se în excrescențe monstruoase de brațe și picioare trăgând unele de altele într-un delir al auto-strangulării. Drept fundal al acestei arhitecturi de carne devorată frenetic de un cataclism narcisiac și biologic, am pictat un peisaj geologic, care fusese inutil revoluționat timp de
[Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
închipuită din lumini în formă de cruce? umblă de cinci minute și următorul subiect este un oraș întreg, Oneștiul, necuprinse sînt drepturile Tale de pe ridicătură! zona destinată transportului ca rest al funcției respective, așa și cu funcția literaturii, dezvoltă o excrescență îngrozitoare, literatura! mă închin în fața bisericii lui Ștefan cel Mare, pe dîmbul depășit la Borzești, secolul al XV-lea în păcate, bine că știm de cînd trage de ele biserica! bomboane colorate becurile pe sate, priveliștea ar fi mișcătoare după
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
doare puterea, mă doare puterea mea! puterea te doare? mergem sus că te dor urechile, da? Vasile Roaită trage de sirenă prins în buruieni, sîngele apus în nori complementari, turlele cît jumătatea trupului la biserică, acoperișuri caschete militare, brațul secular excrescență, Les glaneuses varianta bărbat, sacul l-am îndesit la gură, muze neliniștitoare vagoanele daruri troiene, bezmetice rulante în ordine, nebunia în ordine totdeauna, Galbeni "Ceresit" lumina floarea-soarelui, literele legănate mai sus pe clipa de văzduh, ce luăm cu noi, profitul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
infuzia a 10 boabe de porumb într-un litru de apă. Inflamația vezicii dispare în câteva zile. Diaree (și dizenterie) - decoct de rădăcină de rubarbă (revent): 15 g, pusă în tifon și fiartă în apă, băută zilnic. Hemoroizi - infuzie din excrescența (tuberculul) ce apare la mijlocul unui spin, când crește-n locuri umede. Tenie - suc de mentă cu un pic de vin și ulei. Se dă în timpul lunii descrescătoare, când rezultatele sunt mai bune. Puncte albe pe cornee - Un pumn de sare
51 Sfaturi înţelepte pentru a fi cât mai sănătoși cât mai voioși și cât mai…frumoși by Ecaterina Grunichevici () [Corola-publishinghouse/Science/760_a_1582]
-
au umezit ochii. Întrucât corcodușul din spatele casei părintești era cel mai mare și mai bătrân din tot cartierul, am crescut cu convingerea că fructele sale, care, de fapt, nu-mi plăceau, deoarece erau pricăjite, aveau viermi și un soi de excrescențe cleioase, ofereau un maximum de răsfăț gustativ. Și că ananasul, portocalele și bananele din manualul de botanică aveau să rămână pe veci doar niște ilustrații frumoase. Peste ani, după ce corcodușul ghimpos, urduros și cotropit de gângănii a fost demolat împreună cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
vârf se desfășoară în evantaie din ce în ce mai mari. Imediat a încercat să-și explice această descoperire, cu atât mai mult cu cât ea era caracteristică și altor specii de plante. Intuiția i-a permis formularea unor ipoteze foarte îndrăznețe: că toate excrescențele laterale ale plantei erau variații ale unei singure structuri - frunza. Astfel se convinge de faptul că în natură se formează o serie de organe pornindu-se de la o formă de bază. Astfel frunza ar putea sta la baza formării unor
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
niveluri ridicate de metaboliți toxici în sînge, procentaje anormale de elemente chimice străine provenite din insecticide organice și din pelicule de hidrocarburi de la suprafața oceanelor, precum și embolii cauzate de materiale metalice sau plastice. O vascularizare în declin a provocat necrozarea excrescențelor tumorale, în principal a celor datînd de mai multe secole, cu un număr de celule depășind șase miliarde. Nucleele lor urbane au devenit găunoase și s-au prăbușit, nelăsînd în urmă decît chisturi endotoxice și sterile. Așa ar arăta diagnosticul
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
pentru realizarea acestei intervenții chirurgical-estetice de restaurare a picturii. M-am oprit. Ținând pictura în mâna stângă, sprijinită de piept, în dreapta având bisturiul meu ad-hoc, am împuns cu vârful la baza bobului infim. Nimic. După mai multe încercări neizbutite, minuscula excrescență a fost dislocată, iar în locul ei a rămas un gol de mărimea unei gămălii de chibrit. Acum Maica Domnului se uita la mine nedumerită și îndurerată, vrând să mă întrebe cu ce greșise față de mine, de ce am schilodit-o și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
nasul cocoșat” a lăsat urme și În limbajul popular. Țăranii din unele zone ale României (sudul Transilvaniei, de exemplu) numesc nasul coroiat „nas jâdovesc” (dar În sudul Basarabiei i se spune „nas ca la armeni”) <endnote id="(200, p. 9)"/>. Excrescența cartilaginoasă care face ca ciocul porumbeilor să fie acvilin se numește În engleză jewing (din engl. jew = „evreu”). Poate tot din cauza asemănării nasului coroiat cu ciocul de corb, În limba română populară păsării corb-de- noapte (Nycticorax europaeus) i se spune
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și canciocul, cimentul și nisipul și balastrul. Jumătate din zi funcționam cu lopata În mână pregătind materialul, iar cealaltă jumătate cu canciocul și ciocanul de bătut tuburi, care-i o vergea de oțel de un metru, având la cap o excrescență ușor curbată, o măciulie modelată În așa fel Încât să culiseze printre pereții formei de tub. Turnam material cu canciocul În formă și omoram de jur-Împrejur cu ciocanul. Izbeam din toți rărunchii pe Întreaga circumferință, de câte două-trei ori după
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
la alte exemple. Un om, de pildă, atunci când crește nu declină de la caracteristica sa definitorie umană, ci se pare că, dimpotrivă, își realizează din ce în ce mai bine umanitatea. Aristotel se referă însă la un fel de creștere care se prezintă ca o „excrescență”, iar constituțiile negative sunt asemenea creșteri abnorme înăuntrul cărora esența pozitivă își schimbă calitatea datorită unei creșteri uneori cantitative, uneori intensive. Oligarhia, de pildă, ar fi atunci o aristocrație cu trăsături hipertrofice, iar acest chip caricatural, tocmai datorită debilității, ajunge
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
se pare cert. Deci genurile structurale comune ale celor șase forme, alături de criteriul numărului celor ce conduc, ar completa tabelul inițial în felul următor: Numărul celor care conduc Genuri structurale Actualizarea corectă a structurii în forme pozitive Declinul formei în excrescențe abnorme negative Un unic conducător Monarhia Regalitate Tiranie Cei puțini Oligarhia Aristocrație Oligarhie Cei mulți Democrația ca și pletoarhie Politeia/Timocrație Democrație Precizarea care trebuie făcută este însă următoarea: o formă pozitivă înclină înspre identicul ei, conform structurii comune; însă
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
care trebuie făcută este însă următoarea: o formă pozitivă înclină înspre identicul ei, conform structurii comune; însă în schimbarea ei, deși aceasta din urmă este echivalentă unei creșteri, trăsătura definitorie se modifică fundamental. Tirania, de pildă, este o formă de excrescență atât de mare a regalității, încât ajunge să fie o altă specie; cu toate acestea, ea este încă de același gen cu regalitatea. Faptul că Aristotel nu menționează explicit existența celor două genuri structurale, în afară de monarhie, nu este deloc un
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
ca monarhie, oligarhie și pletoarhie (democrație). Corect ar fi însă ca, după analiza aporiilor legate de criteriu, să rebotezăm ultimele două dintre aceste genuri: Criteriul celor care conduc Genuri structurale Actualizarea corectă a structurii în forme pozitive Declinul formei în excrescențe abnorme negative Un unic conducător Monarhia Regalitate Tiranie Bogăție plou=toj Accidental, cei puțini Oligarhia ca plutoarhie Aristocrație Oligarhie Sărăcie peni/a Accidental, cei mulți Democrația ca penioarhie Politeia/Timocrație Democrație O ultimă observație: dacă genurile structurale au parte de
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
CARE ÎI SUNT CAUZELE? Durerea cronică de spate este o durere sau rigiditate permanentă a șalelor și mijlocului. Ea poate fi provocată de o problemă a coloanei vertebrale sau a mușchilor spatelui, cum sunt artrita, întinderea sau luxația, spasmele musculare, excrescențele osoase sau hernia de disc. CÂND TREBUIE SĂ MERGEȚI LA DOCTOR? Dacă vă doare spatele, mergeți la doctor ca să vă pună diagnosticul, excluzând astfel alte afecțiuni care ar putea sta la baza durerii. Dacă durerea este foarte intensă sau dacă
[Corola-publishinghouse/Science/2071_a_3396]
-
o bordura subțire situată de fiecare parte a nodulului (Lunulae valvularum semilunarium). Aceste formațiuni asigura ocluzia etanșa a ostiului trunchiului pulmonar cu ocazia diastolei ventriculare. - Cavitatea propriu-zisă (cameră de umplere) este despărțita de conul arterial (cameră de evacuare) printr-o excrescența cărnoasa dispusă transversal (Crista supraventricularis). Pe fata internă a camerei de umplere se disting numeroase trabecule cărnoase cu aspect reticulat, dintre care una mai dezvoltată (Trabecula septomarginalis) servește că platforma de sprijin pentru mușchii papilari. - În partea superioară a camerei
Tratat de chirurgie vol. VII by KLARA BRÂNZANIUC () [Corola-publishinghouse/Science/92066_a_92561]
-
în drumuri de țară, aproape nemijlocit, cu lumea satului, căreia până mai ieri îi aparțineau. Îndeletnicirile multor târgoveți, impiegați obscuri sau meseriași amărâți, sunt încă legate de începuturile lor rurale. La Pașcani și Fălticeni scriitorul a cunoscut bine forme de excrescență urbană recentă, pe un fundal sătesc. Aici descoperă însă o umanitate cu totul diferită. Alcătuită din inși șterși, cărora S. le închină prima lui carte inspirată de monotonia vieții lor, Floare ofilită, acest mediu închipuie o lume fără orizont, condamnată
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
de petrol lampant ghilit - albitul pînzei ghioc - coajă de ou ghizd(ea) - lada de deasupra fîntînii gîci (a) - a descoperi gîlci - inflamație a ganglionilor gîtului gîrlă - cută, pliu gîtlan - gîtlej glistir - clistir goană - vînătoare gobaie - gobac, pasăre de curte gogoașă - excrescență sferică pe creangă gorăi (a) - a gărăi, a cîrîi gorgoasă - fruct cu sîmbure goz - gunoi gresie - piatră de ascuțit gropan - groapă cu apă pentru păsări guri (a) - a pregăti pînza pentru urzit; a face gura cămășii gușter - răgușeală H halici
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]