318 matches
-
anestezicele gazoase, corpii cetonici sau alcoolii. Excreția salivară nu este o formă reală de excreție, pentru că de obicei substanțele eliminate prin salivă sunt înghițite. Excreția este dependentă de pH-ul salivar și de gradul de legare cu proteinele plasmatice. Tubii excretori ai glandelor salivare excretă apă și săruri și sunt sensibili la reglarea eliminării prin aldosteron. Eliminarea salivară a substanțelor este folositoare pentru monitorizarea nivelelor plasmatice ale anumitor droguri sau medicamente. Este de asemeni o cale de eliminare pentru virusuri și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
bucale contribuie la meținerea integrității acesteia, indispensabilă ca barieră antimicrobiană; un debit salivar normal realizează îndepărtarea prin efect mecanic de spălare a agenților cu potențial patogen de pe suprafața mucoasei bucale; imunoglobulinele A, lizozimul prezente în salivă au efecte antibacteriene. d. Excretor: prin salivă are loc excreția de metaboliți (uree, acid uric), virusuri (poliomielitic și rabic), substanțe toxice (plumb, mercur, iod, bismut), medicamente. e. In vorbire: saliva menține umedă cavitatea bucală; uscăciunea mucoasei bucale face dificilă pronunțarea cuvintelor. f. Reparator: se realizează
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
Aceasta aduce nutrimente absorbite în intestin la ficat, care este implicat în prelucrarea, stocarea și distribuția lor precum și a vitaminelor. Principalele funcții ale ficatului se împart în trei categorii: funcții vasculare de stocare și filtrare a sângelui; funcții metabolice; funcții excretorii și secretorii. 9.1. Circulația hepatică Ramurile intrahepatice ale arterei hepatice și venei porte converg în capilare sinusoide, care se varsă în venele centro-lobulare (fig. 26), ce converg prin venele hepatice în vena cavă inferioară. In fiecare minut ~1100 ml
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
nevoia unui sistem de eliminarea substanțelor azotate hidrosolubile, dintre care mai fac parte și creatinina și acidul uric. Pe lângă funcția primordială de eliminare a deșeurilor metabolismului azotat, rinichiul mai îndeplinește o multitudine de funcții vitale. 21.1. Funcțiile rinichiului Funcții excretorii a. Excreția produșilor metabolismului azotat precum ureea (principalul catabolit azotat al metabolismului proteinelor la om), acidul uric (catabolitul principal al metabolismului bazelor purinice) și creatinina (produsul final al metabolismului muscular). b. Excreția de xenobiotice. c. Sinteza de amoniac. Funcții reglatoare
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
parte dependentă de numărul nefronilor pe care-i conține. Există aproximativ 1-1,5 milioane de nefroni în fiecare rinichi uman (fig. 93). Nefronul prezintă toate componentele esențiale ale unei glande, cu unități secretorii cu modificări foarte importante si cu tuburi excretoare de înaltă specializare. Cea mai mare parte a unei glande este alcătuită din celulele secretorii, de origine epitelială. Unitățile secretorii renale, numite corpusculi renali, reprezintă doar o mică parte din masa renală. Cea mai mare parte a rinichiului este alcătuită
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
glande este alcătuită din celulele secretorii, de origine epitelială. Unitățile secretorii renale, numite corpusculi renali, reprezintă doar o mică parte din masa renală. Cea mai mare parte a rinichiului este alcătuită din tubii renali, formațiuni înalt specializate ce corespund ductelor excretorii ale glandelor. Impreună, un corpuscul renal și cu tubul asociat formează o unitate numită nefron. Intr-o glandă exocrină tipică, fiecare acin folosește materia primă extrasă din sânge pentru a sintetiza un produs de secreție. Pe măsură ce produsul este eliminat, el
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
colectori este reabsorbit. Acțiunea aldosteronului este genomică, el acționând asupra unor receptori nucleari și stimulând sinteza de pompe și canale la nivelul celulelor tubulare. Prin același mecanism, aldosteronul induce reabsorbția de sodiu și la nivelul tractului digestiv și al tubilor excretori ai glandelor salivare și sudoripare, ceea ce reduce cantitatea de sodiu pierdută prin materii fecale și transpirație. Secreția de aldosteron este controlată de efectele directe ale concentrației de potasiu ale celulelor corticosuprarenale, dar și indirect, prin intermediul hormonului angiotensină II, care acționează
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
anestezicele gazoase, corpii cetonici sau alcoolii. Excreția salivară nu este o formă reală de excreție, pentru că de obicei substanțele eliminate prin salivă sunt înghițite. Excreția este dependentă de pH-ul salivar și de gradul de legare cu proteinele plasmatice. Tubii excretori ai glandelor salivare excretă apă și săruri și sunt sensibili la reglarea eliminării prin aldosteron. Eliminarea salivară a substanțelor este folositoare pentru monitorizarea nivelelor plasmatice ale anumitor droguri sau medicamente. Este de asemeni o cale de eliminare pentru virusuri și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
bucale contribuie la meținerea integrității acesteia, indispensabilă ca barieră antimicrobiană; un debit salivar normal realizează îndepărtarea prin efect mecanic de spălare a agenților cu potențial patogen de pe suprafața mucoasei bucale; imunoglobulinele A, lizozimul prezente în salivă au efecte antibacteriene. d. Excretor: prin salivă are loc excreția de metaboliți (uree, acid uric), virusuri (poliomielitic și rabic), substanțe toxice (plumb, mercur, iod, bismut), medicamente. e. In vorbire: saliva menține umedă cavitatea bucală; uscăciunea mucoasei bucale face dificilă pronunțarea cuvintelor. f. Reparator: se realizează
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
Aceasta aduce nutrimente absorbite în intestin la ficat, care este implicat în prelucrarea, stocarea și distribuția lor precum și a vitaminelor. Principalele funcții ale ficatului se împart în trei categorii: funcții vasculare de stocare și filtrare a sângelui; funcții metabolice; funcții excretorii și secretorii. 9.1. Circulația hepatică Ramurile intrahepatice ale arterei hepatice și venei porte converg în capilare sinusoide, care se varsă în venele centro-lobulare (fig. 26), ce converg prin venele hepatice în vena cavă inferioară. In fiecare minut ~1100 ml
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
nevoia unui sistem de eliminarea substanțelor azotate hidrosolubile, dintre care mai fac parte și creatinina și acidul uric. Pe lângă funcția primordială de eliminare a deșeurilor metabolismului azotat, rinichiul mai îndeplinește o multitudine de funcții vitale. 21.1. Funcțiile rinichiului Funcții excretorii a. Excreția produșilor metabolismului azotat precum ureea (principalul catabolit azotat al metabolismului proteinelor la om), acidul uric (catabolitul principal al metabolismului bazelor purinice) și creatinina (produsul final al metabolismului muscular). b. Excreția de xenobiotice. c. Sinteza de amoniac. Funcții reglatoare
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
parte dependentă de numărul nefronilor pe care-i conține. Există aproximativ 1-1,5 milioane de nefroni în fiecare rinichi uman (fig. 93). Nefronul prezintă toate componentele esențiale ale unei glande, cu unități secretorii cu modificări foarte importante si cu tuburi excretoare de înaltă specializare. Cea mai mare parte a unei glande este alcătuită din celulele secretorii, de origine epitelială. Unitățile secretorii renale, numite corpusculi renali, reprezintă doar o mică parte din masa renală. Cea mai mare parte a rinichiului este alcătuită
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
glande este alcătuită din celulele secretorii, de origine epitelială. Unitățile secretorii renale, numite corpusculi renali, reprezintă doar o mică parte din masa renală. Cea mai mare parte a rinichiului este alcătuită din tubii renali, formațiuni înalt specializate ce corespund ductelor excretorii ale glandelor. Impreună, un corpuscul renal și cu tubul asociat formează o unitate numită nefron. Intr-o glandă exocrină tipică, fiecare acin folosește materia primă extrasă din sânge pentru a sintetiza un produs de secreție. Pe măsură ce produsul este eliminat, el
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
colectori este reabsorbit. Acțiunea aldosteronului este genomică, el acționând asupra unor receptori nucleari și stimulând sinteza de pompe și canale la nivelul celulelor tubulare. Prin același mecanism, aldosteronul induce reabsorbția de sodiu și la nivelul tractului digestiv și al tubilor excretori ai glandelor salivare și sudoripare, ceea ce reduce cantitatea de sodiu pierdută prin materii fecale și transpirație. Secreția de aldosteron este controlată de efectele directe ale concentrației de potasiu ale celulelor corticosuprarenale, dar și indirect, prin intermediul hormonului angiotensină II, care acționează
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
anestezicele gazoase, corpii cetonici sau alcoolii. Excreția salivară nu este o formă reală de excreție, pentru că de obicei substanțele eliminate prin salivă sunt înghițite. Excreția este dependentă de pH-ul salivar și de gradul de legare cu proteinele plasmatice. Tubii excretori ai glandelor salivare excretă apă și săruri și sunt sensibili la reglarea eliminării prin aldosteron. Eliminarea salivară a substanțelor este folositoare pentru monitorizarea nivelelor plasmatice ale anumitor droguri sau medicamente. Este de asemeni o cale de eliminare pentru virusuri și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
1878. Francezul Emile Duclaux le-a numit diastaze. Lista lor este lungă. Industria chimică farmaceutică produce enzime purificate, utilizate ca medicamente. Rolul lor în metabolism, în nutriție este considerabil. Hormonii sunt produși de secreție ai glandelor endocrine, deci neavând canal excretor se varsă direct în sânge. Toți sunt importanți și majoritatea au fost descoperiți în acest secol: hormonii hipofizari, dirijori ai funcțiilor de secreție internă au rol în reglarea funcțiilor metabolice, hormonii tiroidieni, reglatori ai proceselor de metabolism, paratiroidieni, coordonatori ai
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
medical cu cercetarea și clinica. Fiziopatologia endocrină clarifică rolul sistemului nervos ca organ integrativ. Cibernetica, această cerebralizare a mașinilor, a complicatelor aparate medicale, participă activ la endocrinologia viitorului. Să nu uităm că epifiza și timusul, două organe glandulare fără canale excretoare își ascund încă rolul și modul de funcționare. Dar nu sunt singurele necunoscute ale endocrinologiei. Despre epifiză, Hans Selye (n.1907), fiziolog canadian de origine maghiară, cercetător al sindromului de adaptare în care stressul determină dezechilibru neurovegetativ și hipofizo suprarenal
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
de reglare, apărare și control a activității organo-vegetative variabile create de solicitările mediului extern sau intern. Aproape toate organele și funcțiile organismului uman sunt dependente de activitatea și integritatea morfo-funcțională a sistemului nervos vegetativ de la aparatul cardiovascular, tractusul gastrointestinal, aparatul excretor și organele urogenitale, la reglarea metabolismului, temperaturii și apărarea imunocelulară. Distribuția intranevraxială a centrilor coordonatori ai principalelor funcții vegetative este în linii mari următoarea (fig. 2): Contrar centrilor somatici situați numai în interiorul nevraxului, centrii coordonării organo-vegetative se găsesc atât la
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
inhibitor și parasimpaticul devine stimulator. În timp ce motilitatea și secrețiile gastro-intestinale sunt activate, respirația și ritmul cardiac scad. La nivelul ficatului, parasimpaticul determină glicogenopexie. Vagotonia din timpul digestiei și somnului favorizează astfel procesele de asimilare și refacere a rezervelor energetice. Organele excretoare (vezică, uretere) își intensifică, de asemenea, motilitatea sub influența excitării parasimpatice. Uterul reacționează variabil, după cum este în stare de graviditate sau vacuitate și, bineînțeles, în funcție de stadiile ciclului estral. Glandele sudoripare, splina și membrana nictitantă, deși au numai inervație simpatică, reacționează
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
preiau din mediul intern unele elemente chimice pe care le transformă în substanțe noi, înzestrate cu proprietăți specifice, ce reprezintă secreția glandulară. Secreția fiind de regulă externă, produsul excretat de celule este expulzat în lumenul tubului digestiv printr-un canal excretor. La rândul său, travaliul glandelor este influențat de o serie de factori ca: irigația, compoziția chimică a sângelui și inervația. II.4.5.1. Sucul gastric Ca principal produs de secreție a stomacului, este elaborat cu predilecție de glandele fundice
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
4.8. SECREȚIA PANCREATICĂ Pancreasul este o glandă anexă a tractului gastro-intestinal, cu funcții exocrină și endocrină. Structura pancreasului exocrin este asemănătoare celei a glandelor salivare, fiind constituit din acini secretori și duete intralobulare ce se varsă în marile canale excretoare - Wirsung și Santorini. Celulele acinoase se disting prin prezența abundentă a granulelor de zimogen, transportate prin exocitoză în duetele pancreatice, și a unui aparat Golgi cu rol esențial în formarea acestora. Celulele epiteliale ale canaliculelor excretoare prezintă activități enzimatice marcante
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
varsă în marile canale excretoare - Wirsung și Santorini. Celulele acinoase se disting prin prezența abundentă a granulelor de zimogen, transportate prin exocitoză în duetele pancreatice, și a unui aparat Golgi cu rol esențial în formarea acestora. Celulele epiteliale ale canaliculelor excretoare prezintă activități enzimatice marcante cu rol în secreția hidro-bicarbonatată. Canalul Wirsung străbate transversal pancreasul de la coadă la cap și se varsă în porțiunea a doua a duodenului, cel mai frecvent printr-un orificiu comun cu canalul coledoc la nivelul ampulei
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
vitale se desfășoară numai în mediul lichidian extracelular cu compoziție constantă similară cu a apei mărilor (supa primitivă). Stabilitatea volumului și compoziției chimice a plasmei extracelulare umane este asigurată pe căi neurohormonale complexe cu participarea obligatorie a rinichilor și aparatului excretor urinar. Când apar dezechilibre hidroelectrolitice ce depășesc limitele normalității, rinichii elimină excesul respectiv pe cale urinară. Fenomene inverse, dar de intensitate mai mică, se produc în caz de deficit hidric sau salin. Rinichii deținând rol determinant în autoreglarea balanței hidrice și
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
o ia razna. Odată, i-am adus schița unei posibile vietăți și a Întrebat cu asprime: „OK, dar unde-i anusul?“ Cam așa sunau observațiile sale critice. Dar multe animale de pe Pământ nu au anus. Există tot soiul de mecanisme excretoare care nu reclamă un orificiu specializat. Jackson presupunea că un anus era absolut necesar, dar nu-i așa. Iar acum, Încheie Beth ridicând din umeri, cine știe ce vom găsi? Vom afla cât de curând, spuse Ted. Se auzi declicul intercomului. — Căpitane
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
Practicați de două ori pe zi exercițiile interne ale lui Dharma. Deosebit de folositor este masajul gâtului, al abdomenului, al taliei și al gambelor, deoarece strămoșii chinezilor considerau că aceste părți ale corpului sunt strâns legate de qi și de sistemul excretor. (Vezi anexa 5.) Reduceți nivelul stresului practicând qigong sau angrenându-vă În diverse activități recreative. Stresul poate provoca eliberarea unor hormoni care inhibă secreția de insulină și stimulează ficatul să producă mai multă glucoză. Apăsați cu degetul de mai multe
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]